HOTARARE Nr.
1122 din 18 septembrie 2007
pentru aprobarea Strategiei
nationale privind imigratia pentru perioada 2007-2010
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 674 din 3 octombrie 2007
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Strategia naţională privind
imigraţia pentru perioada 2007 - 2010, prevăzută în anexa nr. 1.
Art. 2. - Se aprobă Planul de acţiune pe anul 2007
pentru implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada
2007-2010, prevăzut în anexa nr. 2.
Art. 3. - Fondurile necesare îndeplinirii obiectivelor
prevăzute în Planul de acţiune pe anul 2007 pentru implementarea Strategiei naţionale
privind imigraţia pentru perioada 2007-2010 vor fi planificate de către fiecare
instituţie cu atribuţii în
realizarea obiectivelor, în bugetele proprii, în raport cu priorităţile,
resursele disponibile şi etapele de realizare a acestora, în perioada
2007-2010.
Art. 4. -Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din
prezenta hotărâre.
Art. 5. - La data intrării în
vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 616/2004 pentru
aprobarea Strategiei naţionale privind migraţia, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 406 din 6 mai 2004.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul internelor şi reformei administrative,
Paul Victor Dobre,
secretar de stat
p. Ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse,
Akos Derzsi,
secretar de stat
Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,
Cristian Mihai
Adomniţei
Ministrul sănătăţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Ministrul afacerilor externe,
Adrian Mihai Cioroianu
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian
ANEXA Nr. 1
STRATEGIA NAŢIONALĂ
privind imigraţia pentru perioada 2007-2010
Migraţia este un proces care trebuie gestionat şi
nu o problemă care trebuie rezolvată
1. Context
2. Obiectivele Guvernului României în domeniul imigraţiei
pentru perioada 2007-2010:
2.1. imigraţia controlată
2.2. prevenirea şi combaterea imigraţiei ilegale
2.3. azilul
2.4. integrarea socială a străinilor
3. Implementarea
Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010
1. Context
Procesul de negociere a aderării României la Uniunea
Europeană a presupus un efort susţinut şi continuu depus de instituţiile
guvernamentale în vederea atingerii unui nivel de compatibilitate cu statele
membre în plan legislativ şi instituţional. In acest context, Guvernul României
a acordat o atenţie deosebită abordării problematicii imigraţiei, ca parte importantă a domeniului justiţiei şi
afacerilor interne, aceasta cu atât mai mult cu cât de la data aderării ţara
noastră a devenit stat membru la frontiera externă de est a Uniunii Europene.
Reforma legislativă în ceea ce priveşte regimul
străinilor şi azilul în ţara noastră a presupus adoptarea unui set de acte
normative în vederea asigurării conformităţii cu legislaţia comunitară şi cu
alte instrumente juridice cu caracter internaţional la care statul român este parte. Aplicarea unui cadru
legislativ modern a impus reformarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu,
realizându-se astfel instrumentele necesare punerii în practică a unui
management eficient al fenomenului imigraţiei pe teritoriul României.
Progresele sunt evidente şi recunoscute la nivelul
instituţiilor europene, care, pe tot acest parcurs, au susţinut autorităţile
române prin proiecte care au asigurat o expertiză de nivel ridicat venită din
partea instituţiilor similare ale statelor membre, completată de un sprijin
financiar consistent pentru investiţii în domeniu. Proiecte precum Sistemul
Visa on-line, Sistemul Informatic de Management al Străinilor, Sistemul
EURODAC, securizarea frontierelor, construirea sau reabilitarea unor centre de
cazare a străinilor cu şedere ilegală sau a refugiaţilor s-ar fi înfăptuit mult
mai greu fără aportul major venit din partea Uniunii Europene.
In vederea stabilirii unei concepţii unitare asupra
gestionării imigraţiei la nivel naţional, în anul 2004 au fost aprobate
Strategia naţională privind migraţia şi un mecanism interinstituţional pentru
implementarea acesteia, fapt ce a condus pentru prima dată la aducerea la
aceeaşi masă a discuţiilor a tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul
migraţiei. Strategia a fost implementată prin planuri de acţiune anuale care au
asigurat realizarea unor obiective printr-un efort coordonat al instituţiilor
în domeniul migraţiei controlate, prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale,
azilului, integrării sociale şi returnarea/repatrierea voluntară a străinilor
cu şedere ilegală.
Imigraţia însă reprezintă un fenomen complex şi
dinamic, care este influenţat de o multitudine de factori atât din ţările de origine
(push factors), cât şi
din ţările de destinaţie (pull factors). De aceea, este necesar ca politica naţională în domeniu să fie
permanent actualizată potrivit noilor evoluţii în plan regional şi
internaţional.
Statutul pe care România l-a dobândit la data aderării
la Uniunea Europeană şi dezvoltarea economică preconizată a ţării noastre în
perioada postaderare vor influenţa cu siguranţă fluxurile migratorii existente
şi vor transforma treptat România într-o destinaţie preferată de imigranţi.
Acest fapt nu trebuie privit ca un aspect negativ. Migraţia poate contribui
semnificativ la schimbul cultural, dezvoltarea economică şi progresul
societăţii româneşti, aşa cum poate aduce beneficii ţărilor de origine şi
familiilor imigranţilor. De aceea, migraţia trebuie privită ca un proces care
trebuie gestionat şi nu ca pe o problemă care trebuie rezolvată.
In acest sens, obiectivul principal al autorităţilor române pentru perioada imediat următoare
aderării este de a maximiza efectele pozitive şi de a limita efectele negative
ale imigraţiei pentru ţara noastră şi, implicit, pentru cetăţenii români.
De aceea, este responsabilitatea statului român de a hotărî clar categoriile de imigranţi care pot fi admise
şi se pot stabili pe teritoriul naţional, potrivit intereselor naţionale, dar
în strânsă corelare cu politicile şi documentele programatice1) adoptate la nivelul Uniunii
Europene, precum şi cu respectarea drepturilor imigranţilor. De asemenea,
statul român va lua măsuri de prevenire şi combatere a imigraţiei ilegale şi de
îndepărtare de pe teritoriul naţional a imigranţilor care nu mai îndeplinesc
condiţiile legale de şedere.
Nu numai Guvernul României
trebuie să se pregătească pentru noua situaţie, ci şi societatea românească în
întregul ei. Conştientizarea fenomenului imigraţiei - a riscurilor şi beneficiilor acestuia - trebuie realizată
printr-o mediatizare şi educare continuă a populaţiei. Cetăţenii României, în
calitatea lor de contribuabil la bugetul de stat, trebuie să fie primii
informaţi, respectându-se astfel transparenţa procesului decizional. Prin
intermediul prezentei strategii Guvernul identifică oportunitatea şi segmentul
de populaţie căruia să i se adreseze.
Potrivit ultimelor prognoze demografice, România se va
confrunta, la fel ca majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, cu
îmbătrânirea şi scăderea populaţiei, astfel încât în anul 2050 se estimează ca
populaţia României să fie de 16 milioane de locuitori. Imigraţia nu este ea
însăşi o soluţie pentru limitarea acestui fenomen, însă poate reprezenta o
parte dintr-un pachet de măsuri care pot îmbunătăţi această situaţie. De aceea,
trebuie să se acorde o atenţie deosebită calităţilor imigranţilor admişi şi
măsurilor de integrare culturală şi socială a acestora.
In ultima perioadă începe să fie simţită lipsa forţei
de muncă autohtone în anumite zone ale ţării şi pentru anumite domenii, fiind
deja luate în calcul soluţii care privesc angajarea unor lucrători imigranţi
din state terţe. Acesta este numai un exemplu al faptului că poziţia României, ca
ţară de destinaţie, capătă contur, iar acest fapt poate fi amplificat de
necesitatea unei pieţe a forţei de muncă care să susţină dezvoltarea economică
a României în perioada următoare.
O schimbare totală din punctul de vedere al regimului
juridic aplicabil se produce pentru cetăţenii Uniunii Europene şi membrii de
familie ai acestora, care, de la data aderării României la Uniunea Europeană,
se bucură de dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă stabilit prin Tratatul
de constituire a Comunităţii Europene, ca unul dintre cele 4 drepturi
fundamentale ale cetăţeniei europene într-un spaţiu al libertăţii, securităţii
şi justiţiei pe teritoriul statelor membre. Autorităţile române trebuie să
asigure cadrul adecvat pentru exercitarea acestui drept pe teritoriul naţional.
Pentru controlarea fenomenului imigraţiei în ansamblul
său şi fructificarea la maximum a avantajelor pe care le poate oferi, domeniul
asistenţei sociale va necesita o dezvoltare semnificativă. Prezenta strategie
joacă în acest sens un rol de impulsionare şi coordonare a procesului de
integrare în societatea românească atât a străinilor care vin benevol în
România, cât şi a persoanelor care se bucură de protecţia statului român, fiind
nevoite să se refugieze din calea diverselor conflicte regionale şi
internaţionale.
Nu în ultimul rând, pentru a obţine beneficii maxime
din gestionarea fenomenului imigraţiei, autorităţile române vor acorda o
atenţie sporită corelaţiei cu fenomenul de emigrare a cetăţenilor români,
astfel încât imigraţia să completeze eventualele lipsuri de pe piaţa forţei de
muncă din România, în special lipsa personalului înalt calificat.
Prezenta strategie vizează o
perioadă de 4 ani (2007-2010) şi reprezintă următorul pas pe care România îl
face în cadrul eforturilor de modernizare a procesului de gestionare a
imigraţiei pe teritoriul naţional şi se doreşte a stabili într-o manieră simplă
şi directă obiectivele avute în vedere la nivel naţional pentru o mai bună
abordare a fenomenului în interesul societăţii româneşti. Pe parcursul acestei
perioade autorităţile române îşi vor stabili şi coordona acţiuni şi măsuri
concrete în domeniul imigraţiei, care se vor încadra în
liniile directoare stabilite de prezenta strategie.
Prezenta strategie se va constitui atât ca un mediu de
comunicare prin care instituţiile iau cunoştinţă de noi măsuri şi prevederi
adoptate de către ceilalţi membri ai grupului, cât şi ca un mediu de
interacţiune, fiecare membru participând cu observaţii şi sugestii pentru
identificarea celor mai bune soluţii. Gradul de interacţiune este dat de
aportul la implementarea acelor măsuri din plan, care sunt în responsabilitatea
mai multor instituţii membre şi nu numai.
Pentru realizarea obiectivelor propuse prin prezenta
strategie, România are în vedere alinierea legislaţiei naţionale la politicile
Uniunii Europene în domeniu, inclusiv prevederile „Programului de solidaritate
şi management al fluxurilor migratorii pentru perioada 2007-2013",
urmărind permanent atât respectarea drepturilor fundamentale ale fiecărei
persoane, cât şi prevenirea şi combaterea imigraţiei ilegale în spaţiul
comunitar din care face parte şi ţara noastră, începând cu 1 ianuarie 2007.
1) 52005XG0303(01)
Programul Haga. Intărirea libertăţii, securităţii
şi justiţiei în Uniunea Europeană - Jurnalul Oficial C 053, 03/03/2005 p.
0001-0014
52005XG0812(01) Planul
de acţiune al Consiliului Uniunii Europene şi al Comisiei Europene pentru
implementarea Programului Haga pentru întărirea libertăţii, securităţii şi
justiţiei în Uniunea Europeană - Jurnalul Oficial C 198, 12/08/2005 p.
0001-0022;
52005DC0669 Comunicare
din partea Comisiei - Planul de acţiune privind migraţia legală [SEC(2005)1680];
52005IP0235 Rezoluţia
Parlamentului European privind legăturile dintre migraţia legală/ilegală şi
integrarea migranţilor [2004/2137(1 NI)] OJ C 124E. 15.5.2006, p. 535-542;
52005DC0621 Comunicarea
Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European - Acţiuni prioritare pentru a
se răspunde provocărilor migraţiei - COM/2005/0621 final;
COM (2005) 123 - Programul de solidaritate şi
management al fluxurilor migratorii pentru perioada 2007-2013.
2. Obiectivele
Guvernului României în domeniul imigraţiei pentru
perioada 2007-2010
Strategia României în domeniul imigraţiei stabileşte
liniile de acţiune ale Guvernului pentru perioada imediat următoare aderării
ţării noastre la Uniunea Europeană în ceea ce priveşte imigraţia controlată,
prevenirea şi combaterea imigraţiei ilegale, azilul, integrarea socială a
străinilor şi corelarea tuturor acestor aspecte cu fenomenul emigraţiei
cetăţenilor români. Domeniile abordate în cuprinsul prezentei strategii oferă
cadrul general pentru stabilirea acţiunilor autorităţilor române în gestionarea
fenomenului imigraţiei, pentru obţinerea de beneficii şi reducerea efectelor negative
generate de acesta.
2.1. Imigraţia
controlată
Guvernul României promovează libera circulaţie a
persoanelor şi imigraţia legală în scopurile prevăzute de legislaţia naţională
privind regimul străinilor. In perioada 2007-2010 o atenţie deosebită va fi
acordată optimizării cadrului legal şi procedural în vederea exercitării
dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul naţional al
cetăţenilor Uniunii Europene şi a membrilor de familie ai acestora, precum şi
facilitării admisiei terţilor în scop de muncă, în conformitate cu politica în
domeniu, pentru desfăşurarea activităţilor comerciale şi pentru studii,
inclusiv prin asigurarea exercitării dreptului acestora
de reîntregire a familiei.
Măsurile luate de către autorităţile române pentru
gestionarea fluxurilor de imigranţi legali vor fi în deplină concordanţă cu
Programul Haga "Intărirea libertăţii, securităţii şi justiţiei", care
vizează o abordare echilibrată a managementului migraţiei prin elaborarea unei
politici comune privind imigraţia legală la nivelul Uniunii Europene în ceea ce
priveşte procedurile şi criteriile de admisie, asigurarea unui cadru legal
sigur şi a unui set de drepturi garantate imigranţilor pentru sprijinirea
acestora în vederea integrării lor în societate. Un accent deosebit va fi pus
pe aplicarea la nivel naţional a măsurilor ce vor fi adoptate la nivel
comunitar în baza Planului de acţiune privind migraţia legală, elaborat de
Comisia Europeană.
2.1.1. Asigurarea cadrului
administrativ necesar exercitării dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă a
cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene
Un obiectiv major al autorităţilor române îl constituie
garantarea dreptului fundamental al cetăţenilor Uniunii Europene, acela de a
circula şi de a-şi stabili rezidenţa liber pe teritoriul naţional în condiţii
similare cu cetăţenii proprii care circulă şi îşi schimbă reşedinţa pe
teritoriul României, în conformitate cu principiile legislaţiei comunitare. In
acest sens vor fi puse în aplicare măsuri în plan legislativ şi instituţional
în vederea adaptării cadrului existent pentru crearea condiţiilor adecvate
exercitării acestui drept de către cetăţenii statelor membre, potrivit
schimbărilor care pot interveni la nivel european.
2.1.2. Promovarea admisiei
cetăţenilor terţi în scop de muncă potrivit nevoilor identificate pe piaţa
autohtonă a forţei de muncă
Guvernul României, pe baza evaluărilor anuale, va
stabili numărul cetăţenilor din ţări terţe care pot fi admişi în scop de muncă.
Stabilirea cotelor pentru admisia în scop de muncă va avea la bază o analiză
efectuată pe diferite domenii de activitate pentru identificarea unui eventual
deficit de forţă de muncă autohtonă. Autorităţile competente vor sprijini
angajatorii prin campanii de informare asupra modalităţilor de angajare a
imigranţilor legali şi prin stabilirea unor proceduri de selecţionare a
imigranţilor temporari în scop de muncă. De asemenea, autorităţile competente
vor realiza programe necesare prevenirii şi combaterii imigraţiei ilegale şi
vor lua măsuri în vederea monitorizării străinilor care vor avea acces pe piaţa
forţei de muncă în conformitate cu legislaţia în domeniu. Totodată, vor fi
avute în vedere negocierile cu reprezentanţii guvernelor din statele terţe în
vederea încheierii de acorduri bilaterale în domeniul imigraţiei forţei de
muncă şi securităţii sociale.
2.1.3. Incurajarea admisiei
în scopul desfăşurării de activităţi comerciale pentru anumite categorii de
străini
Luând în considerare impactul pe care îl poate avea
asupra dezvoltării economiei naţionale, imigraţia în scopul desfăşurării
activităţilor comerciale va constitui un subiect important pe agenda de lucru a
autorităţilor române în perioada postaderare. Astfel, pe baza analizelor
efectuate şi a propunerilor înaintate de autorităţile competente, vor fi
acordate facilităţi în vederea admisiei acelor categorii de străini care au un
potenţial major în realizarea de investiţii şi crearea de locuri de muncă pe
teritoriul României. In acest sens, prin intermediul misiunilor diplomatice ale
României, vor fi derulate campanii de informare a imigranţilor în ţările de
origine.
2.1.4. Promovarea unui
sistem eficient de selecţie pentru admiterea pe teritoriul României în scop de studii
In ceea ce priveşte admisia în scop de studii, un
accent deosebit va fi pus pe stabilirea de criterii obiective pentru admiterea
în acest scop a cetăţenilor terţi, astfel încât nivelul de pregătire al
acestora să îi recomande pentru o eventuală continuare a şederii după
încheierea studiilor, în folosul societăţii româneşti. In acest sens vor fi
stabilite criterii de evaluare care vor fi utilizate inclusiv de misiunile
diplomatice ale României pentru selectarea străinilor care solicită admisia în
scop de studii.
2.1.5. Proiectarea,
dezvoltarea şi gestionarea unor sisteme informatice eficiente în gestionarea
imigraţiei pe teritoriul naţional
Pentru o gestionare eficientă a fluxurilor de imigranţi
legali şi pentru crearea instrumentelor necesare unei bune evaluări şi
prognozări a fenomenului, Guvernul României va sprijini dezvoltarea şi
administrarea unor sisteme informatice performante, precum şi interconectarea
acestora la nivel naţional, având ca element central Sistemul naţional de vize,
migraţie şi azil.
2.2. Prevenirea şi
combaterea imigraţiei ilegale
In contextul transformării treptate a României într-o
ţară de destinaţie pentru imigranţi, Guvernul vizează diminuarea ponderii
factorului ilegal în cadrul fenomenului migraţionist prin prevenirea imigrării
acelor categorii de persoane care nu satisfac condiţiile impuse de lege, precum
şi combaterea şederii ilegale, a muncii la negru şi a traficului de imigranţi.
In realizarea obiectivelor propuse România se va alinia politicilor Uniunii
Europene în domeniu şi va manifesta solidaritate şi o împărţire corectă a
responsabilităţilor cu statele membre, inclusiv în ceea ce priveşte implicaţiile financiare
rezultate din aplicarea acţiunilor comune.
2.2.1. Informarea eficientă
a potenţialilor imigranţi asupra modalităţilor legale de admisie şi măsurilor
luate de statul român pentru combaterea imigraţiei ilegale
Un rol fundamental în limitarea imigraţiei ilegale, ca
efect negativ al imigraţiei pe teritoriul naţional, va fi jucat de acţiunile de
prevenire care vor fi derulate de autorităţile române prin cele mai eficiente
mijloace de informare a imigranţilor din ţările de origine. Aceste acţiuni vor
avea ca scop informarea corectă şi completă a potenţialilor imigranţi despre
legislaţia naţională referitoare la condiţiile de admisie şi şedere în România,
precum şi a riscurilor la care sunt supuşi în eventualitatea încălcării acestor
prevederi: diverse forme de exploatare a imigranţilor, depistare, luare în
custodie publică, returnare în ţara de origine, stabilirea unei interdicţii de
a intra pe teritoriul României şi, implicit, pe teritoriul altor state membre.
2.2.2. Intensificarea
cooperării autorităţilor române pentru combaterea imigraţiei ilegale şi a
muncii la negru
In vederea creşterii eficienţei în combaterea
imigraţiei şi şederii ilegale, autorităţile competente vor intensifica cooperarea
la nivel naţional, în special prin creşterea acesteia la nivelul structurilor
teritoriale ale instituţiilor care au contact direct cu grupurile-ţintă. Aceste
demersuri vor fi dublate de campanii susţinute de informare a imigranţilor de
pe teritoriul naţional cu privire la procedurile aplicate de autorităţi în
cazul persoanelor aflate în situaţii ilegale, precum şi de informare şi
specializare interinstituţională a personalului cu competenţe în domeniu.
2.2.3. Intensificarea
măsurilor de îndepărtare a străinilor care au intrat ilegal pe teritoriul
României sau care au intrat legal, dar ulterior şederea lor a devenit ilegală
Autorităţile române vor derula acţiuni în strictă
conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniul returnărilor, bazate
pe cele mai bune practici în ceea ce priveşte returnarea voluntară sau forţată
a persoanelor aflate în situaţii ilegale, cu respectarea drepturilor
fundamentale ale omului şi a demnităţii umane. Astfel, acţiunile vor ţine cont
de specificul situaţiei persoanelor vulnerabile, precum minori, minori
neînsoţiţi, persoane cu dizabilităţi, persoane în vârstă, femei însărcinate,
părinte singur cu minor/minori şi persoane care au fost supuse torturii,
răpirii sau altor forme serioase de violenţă psihică, psihologică ori sexuală.
Un interes deosebit va fi acordat cooperării în
domeniul returnării cu statele membre ale Uniunii Europene, în special prin
participarea României la efectuarea unor zboruri
comune.
Totodată, în colaborare cu organizaţii internaţionale
cu atribuţii în domeniu, precum şi cu organizaţii neguvernamentale de profil
vor fi elaborate şi derulate programe comune pentru identificarea modalităţilor
concrete de sprijinire a străinilor cu şedere ilegală în vederea reîntoarcerii
acestora în ţările de origine, inclusiv a resurselor financiare necesare în
acest sens.
2.2.4. Pregătirea în
vederea aderării României la Spaţiul Schengen
Autorităţile române vor întreprinde toate acţiunile
necesare în domeniul politicii de vize, migraţiei, azilului, controlul frontierelor
şi cooperării poliţieneşti pentru pregătirea României în vederea aderării la
Spaţiul Schengen, în special acele acţiuni care vizează crearea cadrului
instituţional şi legislativ adecvat, precum şi facilităţile tehnice de
interconectare la Sistemul Informatic Schengen.
2.2.5. Intensificarea
cooperării autorităţilor române cu instituţii similare din statele membre ale
Uniunii Europene, precum şi cu cele din ţările de origine sau de tranzit
Instituţiile statului român vor întreprinde toate
acţiunile necesare în vederea cooperării cu statele membre ale Uniunii Europene
în ceea ce priveşte combaterea imigraţiei ilegale, cu accent pe schimbul de
informaţii cu autorităţile similare de pe teritoriul acestora. Această activitate va fi completată de
cooperarea cu agenţiile şi instituţiile existente la nivel naţional şi european
în domeniul imigraţiei.
Guvernul României va depune eforturi în vederea
intensificării cooperării cu autorităţile din ţările de origine şi de tranzit
în vederea prevenirii şi combaterii imigraţiei ilegale, în mod deosebit cu
acele ţări care reprezintă un potenţial migrator ridicat pentru România. In
acest context va fi analizată oportunitatea desemnării pe lângă misiunile
diplomatice ale României din aceste ţări a unor ofiţeri de legătură
specializaţi în domeniul migraţiei şi a unor ataşaţi pe probleme de muncă şi
asigurări sociale.
2.3. Azilul
2.3.1. Asigurarea accesului
neîngrădit la procedura de azil şi respectarea principiului nereturnării, în
conformitate cu standardele internaţionale pe care România şi Ie-a asumat prin
tratatele şi convenţiile la care este parte
In perioada imediat următoare o atenţie deosebită se va
acorda condiţiilor de acces la procedura de azil, ţinându-se cont de fenomenul
de schimbare a fluxurilor migratorii, care, în ultima perioadă, au căpătat un
pronunţat caracter mixt. Astfel, se va avea în vedere minimalizarea, pe cât
posibil, a numărului de cazuri ale unor persoane care, deşi se află pe
teritoriul României cu şedere ilegală, sunt în reală nevoie de protecţie
internaţională, fiind imperios necesară reglementarea statutului lor.
Reglementarea imediată a statutului acestor persoane este foarte importantă,
contribuind esenţial la păstrarea unei rate coborâte a infracţionalităţii,
având totodată un dublu efect protectiv - al persoanei şi al societăţii gazdă.
Intervievarea atentă a solicitanţilor de azil de către
personal specializat, cu un grad ridicat de experienţă şi având acces la
informaţii detaliate despre condiţiile în ţările de origine ale solicitanţilor,
precum şi soluţionarea cererilor de azil în etapa judiciară de către judecători
deplin calificaţi reprezintă condiţii vitale.
2.3.2. Dezvoltarea
sistemului de azil pe baza criteriilor eficienţei şi calităţii procedurilor şi
adaptarea politicilor şi practicilor în domeniu pentru a preveni, a descuraja
şi a sancţiona abuzurile la procedura de azil
Prioritară în perioada următoare este păstrarea unui
echilibru între respectarea deplină a dreptului solicitanţilor de azil şi
menţinerea calităţii deciziilor, în condiţiile soluţionării în termene
rezonabile a cererilor de azil. Pe termen scurt şi mediu, o atenţie deosebită
se va acorda asigurării capacităţii instituţionale şi a logisticii necesare ca
stat membru al Uniunii Europene, în special, prin participarea la mecanismele Dublin II şi EURODAC,
a dezvoltării mecanismelor privind returnarea voluntară sau forţată către
ţările de origine, precum şi la alte forme de cooperare la nivelul Uniunii
Europene.
De la aderarea României şi Republicii Bulgaria la Uniunea
Europeană, spaţiul comunitar cuprinde încă două state care constituie parte a
frontierei externe de est a Uniunii Europene. Următorul obiectiv al celor două
state îl constituie aderarea la Acordul Schengen, eforturi fiind deja depuse în
acest sens. Acest fapt va conduce, pe de-o parte, la securizarea tot mai
eficientă a frontierelor externe ale Uniunii Europene şi lupta comună împotriva
imigraţiei ilegale, dar în acelaşi timp va face atractivă această regiune
pentru persoane aflate în nevoie de protecţie internaţională. Participarea la
mecanismul Dublin II, odată cu
aderarea la Uniunea Europeană, va avea ca efect imediat creşterea numărului de
cereri de asistare cu repercusiuni şi asupra capacităţii de returnare. In
cadrul eforturilor de aderare la Uniunea Europeană, Guvernul României şi-a
asumat în cadrul capitolului de negociere 24 „Justiţie şi afaceri interne"
obligaţia de a pregăti România pentru implementarea mecanismului Dublin şi a
instrumentului său tehnic
EURODAC, începând cu data aderării. In acest sens, eforturile guvernamentale se
concentrează pe armonizarea legislaţiei interne în materie de azil, străini şi
controlul frontierei cu prevederile comunitare ale celor două mecanisme
europene, dar şi prin susţinerea dezvoltării la nivel instituţional, pentru
crearea instituţiilor necesare susţinerii acestor activităţi şi pregătirea
personalului său, astfel încât data aderării să constituie punctul de plecare
pentru aceste activităţi.
2.3.3. Asigurarea şi
menţinerea capacităţii României de asumare a responsabilităţilor şi
obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene în domeniul azilului
Autorităţile române vor contribui activ la mecanismele
de împărţire a sarcinilor între ţările ce primesc solicitanţi de azil şi
refugiaţi, alăturându-se eforturilor comunităţii internaţionale în vederea
identificării unor soluţii durabile pentru situaţia refugiaţilor, inclusiv prin
Agenda pentru Protecţie a Inaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru
Refugiaţi. Pe termen scurt şi mediu, o atenţie deosebită se va acorda
asigurării capacităţii instituţionale şi a logisticii necesare ca stat membru
al Uniunii Europene, în special prin participarea la mecanismele Dublin II şi EURODAC, precum şi la alte forme de
cooperare la nivelul Uniunii Europene.
2.3.4. Asumarea unui
rol activ în cadrul cooperării regionale şi internaţionale în domeniul azilului
şi contribuirea la dezvoltarea unor sisteme de azil funcţionale în estul şi
sud-estul Europei
România contribuie activ la dezvoltarea cadrului
legislativ şi instituţional şi la construirea unor sisteme de azil funcţionale
în estul şi sud-estul Europei. Se va avea în vedere dezvoltarea unor programe,
la nivel regional, în domeniul de competenţă, în cooperare cu autorităţile în
materie ale statelor membre ale Uniunii Europene şi/sau organisme
internaţionale (Inaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie), cu referire la statele ce urmează
a începe în viitor negocieri de aderare la Uniunea Europeană (de exemplu,
Republica Moldova, ţările din spaţiul exiugoslav).
2.3.5. Imbunătăţirea
condiţiilor de recepţie a solicitanţilor de azil şi de cercetare a
informaţiilor din ţările de origine ale acestora prin identificarea soluţiilor
adecvate de finanţare din partea Fondului European pentru Refugiaţi
De la 1 ianuarie 2007 România este membru al Uniunii
Europene, situaţie care îi permite să aplice fără rezerve la fondurile
europene. In aceste sens, o preocupare continuă o va reprezenta evaluarea
financiară a necesităţilor, astfel încât autorităţile abilitate să asigure în
aceleaşi condiţii ca şi în celelalte state membre standarde unitare în ceea ce
priveşte recepţia solicitanţilor de azil. Autorităţile române au luat
cunoştinţă despre liniile directoare de planificare multianuală stabilite de
către Comisia Europeană în vederea implementării Fondului European pentru
Refugiaţi şi a Fondului European pentru Integrare, urmând să facă în acest sens
demersurile necesare pentru înaintarea de proiecte.
2.4. Integrarea
socială a străinilor
2.4.1. Susţinerea
participării active a străinilor care domiciliază sau care au reşedinţa legală
pe teritoriul statului român la viaţa economică, socială şi culturală,
respectându-se în acelaşi timp identitatea culturală a acestora
Toate măsurile în domeniu urmăresc susţinerea
participării active a străinilor care domiciliază sau care au reşedinţa pe
teritoriul României la viaţa socială, economică şi culturală a ţării,
contribuind astfel la dezvoltarea unei relaţii bazate pe încredere şi responsabilitate
reciprocă între aceştia şi societatea românească. Responsabilitatea pentru
coordonarea programelor de integrare pentru refugiaţi şi alte persoane cărora
ie-a fost acordată o formă de protecţie revine Oficiului Român pentru Imigrări,
ca structură specializată, responsabilă de implementarea politicilor Guvernului României în domeniul azilului,
în timp ce implementarea practică a programelor de integrare este realizată de
către această structură în colaborare cu autorităţile centrale, autorităţile locale
şi organizaţiile neguvernamentale.
2.4.2. Asigurarea că acele
categorii relevante de străini depun eforturile necesare pentru a se integra
suficient în societatea românească, inclusiv prin participarea la programele
organizate în acest scop de statul român
O atenţie deosebită se acordă persoanelor care aparţin
categoriilor de persoane vulnerabile (victime ale persecuţiei pe bază de
gen/sex, minori neînsoţiţi, victime ale torturii, persoanele cu handicap,
persoane în vârstă etc). Recunoscând faptul că dobândirea cetăţeniei române
poate facilita procesul de integrare a străinilor, statul român asigură accesul
tuturor străinilor care domiciliază sau care au reşedinţa pe teritoriul
României la procedura de obţinere a cetăţeniei române.
2.4.3. Conştientizarea
tuturor persoanelor implicate în acest domeniu, funcţionari publici de la toate
nivelurile, cetăţeni, inclusiv străini, cu privire la importanţa sprijinirii
procesului de integrare şi identificare a soluţiilor adecvate de finanţare a
unor proiecte prin intermediul Fondului European pentru Refugiaţi şi a Fondului
European pentru Integrare, în vederea îmbunătăţirii serviciilor asigurate
tuturor categoriilor de străini
Funcţionarii publici, personalul contractual, precum şi
persoanele cu funcţii de conducere în domeniul serviciilor de sănătate,
educaţie, angajare în muncă, control şi asistenţă socială vor fi pregătiţi
adecvat pentru a respecta diferenţele de limbă, culturale, religioase, fizice
şi psihologice ale persoanelor aflate în proces de integrare prin găsirea de
soluţii pentru a se facilita programe de educare şi formare a acestor persoane.
In acest sens, în perioada următoare va fi avută în vedere îmbunătăţirea
serviciilor asigurate străinilor de către autorităţile române, a celor de
consiliere şi informare cu privire la statutul străinilor în România, dar şi a
celor de asistenţă pentru obţinerea unui loc de muncă. Pentru aceasta, se vor
desfăşura programe de pregătire şi de identificare a unor soluţii viabile
pentru asigurarea drepturilor străinilor.
3. Implementarea
Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010
3.1. Cadrul instituţional
Implementarea la nivel naţional a Strategiei naţionale
privind imigraţia pentru perioada 2007-2010 va fi realizată prin mecanismul de
cooperare interinstituţională prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului
nr. 1.708/2004 pentru aprobarea componentelor şi a structurii Mecanismului de
cooperare interinstituţională, precum şi a Planului de acţiune pentru o
perioadă de 12 luni pentru implementarea Strategiei naţionale privind migraţia.
In vederea realizării unor sarcini specifice stabilite
prin planurile de acţiune anuale şi pentru dezbaterea unor aspecte care
necesită dezbateri publice, Grupul interministerial de coordonare a
implementării strategiei, prin Secretariatul tehnic, poate invita la reuniunile
sale reprezentanţi ai altor autorităţi, precum şi reprezentanţi ai societăţii
civile sau ai organizaţiilor internaţionale din domeniul imigraţiei şi
azilului. Totodată, dacă subiectele propuse pe agenda de lucru o impun, la
reuniunile Grupului pot fi invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor Uniunii
Europene, precum şi experţi din statele membre.
3.2 Planurile de
acţiune
Măsurile concrete pentru implementarea în practică a
obiectivelor prezentei strategii sunt cuprinse în planuri de acţiune anuale,
elaborate pe baza propunerilor instituţiilor membre ale Grupului
interministerial de coordonare a implementării strategiei şi aprobate de Guvern. Planurile de
acţiune stabilesc activităţile concrete şi responsabilităţile ce revin tuturor
ministerelor şi instituţiilor cu atribuţii în domeniul imigraţiei pentru
realizarea obiectivelor stabilite prin Strategia naţională privind imigraţia
pentru perioada 2007-2010.
Pentru realizarea activităţilor cuprinse în planul de
acţiune, fiecare dintre instituţiile cu competenţe în materie va elabora
propriile planuri de măsuri, detaliind acţiunile a căror responsabilitate de
implementare îi revine.
3.3. Resurse financiare
Resursele financiare necesare implementării Strategiei
naţionale privind imigraţia provin, în principal, din:
• fonduri de la bugetul de stat, alocate fiecărui
minister şi fiecărei instituţii cu competenţe în implementarea Strategiei
naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010;
• fonduri stabilite la nivelul Uniunii Europene pentru gestionarea imigraţiei la nivel european;
• credite externe garantate de Guvernul României;
• credite externe care nu implică garanţii
guvernamentale;
• donaţii şi sponsorizări oferite/acceptate în condiţiile
legii;
• alte surse.
Planurile de acţiune anuale
pentru implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada
2007-2010, constituite pe baza planurilor sectoriale, specifică sursele de
finanţare necesare îndeplinirii fiecărui obiectiv stabilit.
ANEXA Nr. 2
PLANUL DE ACŢIUNE
PE ANUL 2007
pentru implementarea Strategiei naţionale privind
imigraţia pentru perioada 2007-2010
Obiective
|
Acţiuni
|
Termen
|
Instituţii responsabile
|
Surse de finanţare
|
1. Creşterea nivelului de coordonare interinstituţională în
vederea gestionării eficiente a migraţiei legale
|
1.1. Modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul străinilor în România, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 357/2003, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, în scopul alinierii legislaţiei naţionale privind regimul
străinilor (transpunerea Directivei 2005/71/CE cu privire la procedurile
specifice pentru admisia cetăţenilor statelor terţe în scop de cercetare
ştiinţifică) şi a Legii nr. 203/1999 privind permisele de muncă, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare
|
Directiva 2005/71/CE a fost transpusă în legislaţia naţională
prin modificarea adusă Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 de
prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2007 privind
înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii
pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi
modificarea şi completarea unor acte normative. Totodată, a fost adoptată
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi
detaşarea străinilor pe teritoriul României
|
MIRA-ORI MMFES
|
|
|
1.2. Realizarea unei campanii de informare a potenţialilor
migranţi din principalele ţări terţe producătoare de migranţi pentru România
referitoare la oportunităţile de pe piaţa românească a forţei de muncă,
condiţiile de admisie şi şedere, precum şi la riscurile la care aceştia sunt
supuşi în cazul nerespectării cadrului legal
|
Septembrie 2007
|
MAE
MIRA-ORI MMFES
|
Buget MAE
|
|
1.3. Stabilirea în concret, pe bază de
protocol, a situaţiilor în care pentru acordarea vizei de scurtă şedere
pentru cetăţenii statelor terţe se solicită avizul Oficiului Român pentru
Imigrări
|
30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I, a
proiectului de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002
|
MAE - CNV MIRA-ORI
|
|
|
1.4. Organizarea a două reuniuni consulare pe spaţii geografice
de interes din punctul de vedere al admisiei
|
Octombrie 2007
|
MAE
|
Buget MAE
|
Obiective
|
Acţiuni
|
Termen
|
Instituţii responsabile
|
Surse de finanţare
|
|
1.5. Organizarea a două seminarii cu tema „Identificarea
dificultăţilor întâmpinate în angajarea forţei de muncă străine şi în
exercitarea dreptului de şedere şi muncă de către străini pe teritoriul
României", la care să participe şi reprezentanţi ai patronatelor şi
sindicatelor
|
Septembrie 2007
Noiembrie 2007
|
MIRA-ORI
MMFES
MAE
|
Buget MIRA
|
|
1.6. Efectuarea unui studiu privind domeniile de activitate
deficitare din România pentru care se solicită forţă de muncă străină, în
vederea corelării politicii de admisie
|
Noiembrie 2007
|
MMFES -
DPFM,
ANOFM
|
|
|
1.7. Realizarea unei evaluări privind statele terţe din care se
poate avea în vedere atragerea forţei de muncă (luarea în considerare a
aspectelor de ordin economic, politic, cultural etc.)
|
Octombrie 2007
|
MAE, MMFES
|
|
|
1.8. Constituirea unui grup de lucru interinstituţional în
vederea analizării modului de gestionare a admisiei şi şederii în scop de
muncă. Efectuarea unor analize semestriale şi elaborarea unor propuneri de
îmbunătăţire a activităţii
|
Septembrie 2007
|
MIRA-ORI MAE
MMFES - Inspecţia Muncii
|
|
|
1.9. Constituirea unui grup de lucru interinstituţional în
vederea analizării modului de gestionare a admisiei şi şederii în scopul
desfăşurării de activităţi comerciale. Efectuarea unor analize semestriale şi
elaborarea unor propuneri de îmbunătăţire a activităţii
|
Septembrie 2007
|
MIRA-ORI MAE ARIS MMFES - IM ONRC ANAF
|
|
|
1.10. Constituirea unui grup de lucru interinstituţional în
vederea analizării modului de gestionare a admisiei şi şederii în scop de
studii. Efectuarea unor analize semestriale şi elaborarea unor propuneri de
îmbunătăţire a activităţii
|
Noiembrie 2007
|
MIRA-ORI
MAE
MECT
|
|
|
1.11. Cuantificarea percepţiei străinilor faţă de serviciile
oferite de Oficiul Român pentru Imigrări prin efectuarea unui sondaj de
opinie la nivel naţional de către o instituţie independentă de sondare a
opiniei publice. Rezultatele sondajului vor fi utilizate în vederea
eficientizarii activităţii instituţiei în relaţia cu străinii
|
Octombrie 2007
|
MIRA-ORI
|
Buget MIRA
|
Obiective
|
Acţiuni
|
Termen
|
Instituţii responsabile
|
Surse de finanţare
|
|
1.12. Realizarea unei biblioteci virtuale care să cuprindă
specimene ale documentelor de stare civilă folosite de străini pe teritoriul
României
|
Noiembrie 2007
|
MIRA - ORI, INEP MAE - DGRC
|
Buget MIRA
|
|
1.13. Intocmirea de propuneri în vederea participării la
implementarea unor proiecte finanţate de către Uniunea Europeană cu alte
state, în care România să deţină calitatea de junior
partner, în vederea
asigurării de expertiză
|
Noiembrie 2007
|
MIRA-ORI MMFES
|
|
2. Intensificarea activităţilor de
prevenire şi combatere a şederii ilegale şi a muncii la negru
|
2.1. Organizarea unui seminar cu tema „Imbunătăţirea cooperării
interinstituţionale pe linia prevenirii şi combaterii imigraţiei
ilegale", cu implicarea autorităţilor cu competenţe şi a organizaţiilor
internaţionale şi neguvernamentale din domeniu
|
Septembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
Buget MIRA
|
|
2.2. Organizarea unui seminar privind repatrierea voluntară
asistată, cu participarea organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale
din domeniu
|
Septembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
Buget MIRA
|
|
2.3. Realizarea unei campanii de mediatizare a prevederilor
legislaţiei privind regimul străinilor, încadrarea în muncă a acestora, a
sistemului securităţii sociale, precum şi a riscurilor la care sunt supuşi
migranţii care nu respectă prevederile legale
|
Octombrie 2007
|
MIRA - ORI, MMFES
|
Buget MIRA Buget MMFES
|
|
2.4. Identificarea soluţiilor pentru asigurarea translaţiei în şi
din limba română în faţa instanţei pentru străinii cu şedere ilegală şi
asigurarea surselor de finanţare aferente aplicării soluţiilor identificate
|
Noiembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
Buget MIRA
|
|
2.5. Organizarea unui grup de lucru în vederea dezbaterii
problematicii regimului tolerării străinilor pe
teritoriul României (cu participarea organizaţiilor internaţionale şi a
organizaţiilor neguvernamentale din domeniul migraţiei)
|
Septembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
Buget MIRA
|
|
2.6. Identificarea, în cadrul unui grup de lucru, a unei soluţii
comune pentru obligarea cetăţenilor statelor terţe să achite contravaloarea
amenzilor contravenţionale aplicate pe teritoriul României. Elaborarea unui
raport comun cu propuneri de implementare a soluţiilor identificate
|
Noiembrie 2007
|
MIRA-ORI IGPR, IGPF
|
|
Obiective
|
Acţiuni
|
Termen
|
Instituţii responsabile
|
Surse de finanţare
|
|
2.7. Crearea unui grup de lucru în vederea stabilirii detaliilor
tehnice necesare pentru accesarea şi folosirea în consecinţă a finanţării
disponibile din anul 2008 prin Fondul european pentru
returnare
|
Septembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
|
3. Menţinerea
standardelor politicii privind azilul şi implementarea prevederilor din
acquis-ul european
|
3.1. Accesarea finanţării disponibile prin Fondul european pentru
refugiaţi şi Fondul european pentru integrare
|
Noiembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
|
|
3.2. Participarea în cadrul proiectelor finanţate de către
Comisia Europeană cu alte state, în calitate de junior
partner, în vederea asigurării de expertiză
|
Noiembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
|
|
3.3. Continuarea procesului de armonizare a legislaţiei naţionale prin adoptarea Directivei europene
2005/85/CE privind standardele minime ale procedurii de acordare şi retragere
a statutului de refugiat din statele membre
|
Octombrie 2007
|
MIRA-ORI
|
|
|
3.4. Crearea cadrului legal pentru standardul unic al permiselor de rezidenţă al persoanelor care se bucură de o
formă de protecţie
|
Noiembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
|
|
3.5. Incheierea unui acord bilateral administrativ cu Republica
Ungară pentru accelerarea măsurilor de urmat în cadrul mecanismului Dublin II
|
Noiembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
|
|
3.6. Incheierea unui acord bilateral administrativ cu Republica
Bulgaria pentru accelerarea măsurilor de urmat în cadrul mecanismului Dublin II
|
Noiembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
|
|
3.7. Elaborarea şi editarea la nivelul ORI a unui cod de conduită
profesională în relaţia cu solicitanţii de azil
|
Noiembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
|
|
3.8. Schimbarea formatului de principiu al documentelor de
călătorie pentru toate categoriile de azilanţi, conform standardelor de
identificare biometrică
|
Noiembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
|
4. Creşterea nivelului de coordonare a instituţiilor cu
competenţe în domeniul integrării sociale a străinilor
|
4.1. Organizarea de întâlniri de coordonare semestriale cu
celelalte instituţii implicate în procesul de integrare a refugiaţilor de
către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerul Muncii,
Familiei şi Egalităţii de Şanse, Ministerul Sănătăţii Publice, Autoritatea
Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului etc.
|
Noiembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
|
Obiective
|
Acţiuni
|
Termen
|
Instituţii responsabile
|
Surse de finanţare
|
|
4.2. Organizarea de sesiuni de pregătire a personalului din
centrele teritoriale în vederea implementării în bune condiţii a prevederilor
legislative privind facilitarea integrării străinilor cu drept de şedere în
România
|
Noiembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
|
|
4.3. Elaborarea unei metodologii speciale de atestare a studiilor
preuniversitare pentru străinii cu o formă de protecţie în România, care nu
au documente doveditoare sau care, din motive obiective, nu se încadrează în
actualele prevederi legislative în domeniul recunoaşterii şi atestării
studiilor străinilor în România
|
Septembrie 2007
|
MIRA-ORI MECT
|
|
5. Dezvoltarea capacităţii instituţionale, logistice şi de
resurse umane a instituţiilor cu atribuţii în gestionarea fenomenului
migraţiei şi azilului
|
5.1. Infiinţarea Oficiului Naţional pentru Imigrări, ca structură
subordonată MIRA, prin fuziunea Autorităţii pentru străini cu Oficiul
Naţional pentru Refugiaţi
|
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiinţarea
Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii pentru străini
şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi
completarea unor acte normative
|
MIRA
|
Buget MIRA
|
|
5.2. Punerea în aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 487/2005
privind transmiterea unui imobil, aflat în domeniul public al statului, din
administrarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului în
administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu modificările
ulterioare, pentru asigurarea condiţiilor optime de funcţionare a Centrului
Naţional de Vize din Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu structura
rezultată din fuzionarea Autorităţii pentru străini cu Oficiul Naţional
pentru Refugiaţi
|
Septembrie 2007
|
AVAS MIRA-DML
|
Buget MIRA
|
|
5.3. Achiziţionarea şi integrarea în cadrul Sistemului naţional
de evidenţă a străinilor a unei aplicaţii informatice de colectare şi
procesare a informaţiilor obţinute în urma desfăşurării unor activităţi
informative, potrivit normelor interne în vigoare
|
Noiembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
Buget MIRA
|
|
5.4. Achiziţionarea de echipamente IT in vederea înlocuirii celor uzate fizic sau moral, aflate în
funcţiune în cadrul Sistemul informatic de management al străinilor
|
Septembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
Buget MIRA
|
Obiective
|
Acţiuni
|
Termen
|
Instituţii responsabile
|
Surse de finanţare
|
|
5.5. Achiziţionarea de echipamente IT in vederea înlocuirii celor uzate fizic în cadrul Serviciului
reglementarea admisiei şi şederii în scop de muncă
|
Septembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
Buget MIRA
|
|
5.6. Creşterea capacităţii resurselor umane cu atribuţii în
domeniul eliberării autorizaţiilor/permiselor de şedere în scop de muncă.
Participarea la cursuri de formare şi perfecţionare în domeniul migraţiei
forţei de muncă
|
Noiembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
Buget MIRA
|
|
5.7. Conectarea on-line a ARIS şi MECT la
Sistemul informatic de management al străinilor
|
Septembrie 2007
|
MIRA-ORI
|
Buget MIRA Buget ARIS Buget MECT
|
Abrevieri:
MIRA-Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
ORI - Oficiul Român pentru Imigrări
MMFES - Ministerul Muncii, Familiei
şi Egalităţii de Şanse
MAE - Ministerul Afacerilor Externe
DGRC - Direcţia Generală Relaţii Consulare
MECT - Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
ARIS -Agenţia Română pentru Investiţii Străine
IGPR- Inspectoratul General al Poliţiei Române
IGPF - Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră
CNV - Centrul Naţional de Vize
ANOFM -Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă
ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
DPFM - Direcţia Politici Forţă de Muncă
ANPDC -Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Drepturilor Copilului
IM - Inspecţia Muncii
ANAF-Agenţia Naţională de Administrare Fiscală