Hotărârea Nr.66 din 09.09.2015

privind aprobarea opiniei referitoare la Pachetul privind uniunea energetică - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice COM (2015) 80
ACT EMIS DE: Camera Deputatilor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 697 din 15 septembrie 2015

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare Opinia nr. 4c-19/387, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 16 iunie 2015, Camera Deputaţilor: 1. Salută raportul pe tema pachetului pentru energie realizat de Comisia pentru industrie, cercetare şi energie a Parlamentului European, în ce priveşte abordarea cuprinzătoare, bazată pe inventarul consolidat al documentelor relevante la nivelul Uniunii, enumerat în preambulul său. 2. Ia notă cu îngrijorare de situaţia constatată de Comisia Europeană conform căreia piaţa cu amănuntul a energiei nu funcţionează aşa cum ar trebui şi mulţi consumatori casnici dispun de prea puţine posibilităţi de alegere a furnizorilor de energie şi de prea puţin control asupra propriilor costuri privind energia şi susţine elaborarea de măsuri specifice care vizează remedierea acestei stări de lucruri, precum şi sprijinirea gospodăriilor europene ce nu îşi pot permite să îşi plătească facturile la energie. 3. Recomandă analiza cuprinzătoare a impactului politicilor energetice prevăzute în prezenta comunicare asupra IMM-urilor, atât în ipostaza de consumatori de energie, cât şi în cea de producători sau dezvoltatori inovatori de tehnologii moderne în domeniul energeticii. Obiectul analizei ar include microîntreprinderile, întreprinderile sociale, precum şi orice alte entităţi de dimensiuni mici de pe piaţa energetică, precum şi pieţele de energie ce sunt emergente la scară redusă, cum ar fi cea a comunităţilor locale sau clusterelor industriale. La aceeaşi scală redusă este relevant şi impactul evoluţiei unor categorii de entităţi de afaceri cum ar fi afacerile de familie, recent analizate în Parlamentul European - Comisia pentru Industrie, Cercetare şi Energie - 2014/2210(INI). 4. Este în consens cu Comisia Europeană în ce priveşte nevoia de a îmbunătăţi şi armoniza la nivelul Uniunii climatul investiţional, de a-l face mai predictibil pentru a moderniza infrastructura energetică în consens cu creşterea ponderii energiilor regenerabile. Pentru atingerea acestor obiective, se cer încurajate şi sprijinite transferul de know-how şi promovarea intensivă a cercetării ştiinţifice şi tehnologice la nivelul Uniunii, inclusiv prin asigurarea pregătirii profesionale adecvate a resurselor umane. 5. Subliniază că apariţia de noi sectoare şi modele de afaceri în urma sporirii investiţiilor în companii de înaltă tehnologie care concurează pe plan mondial, prin intermediul unor politici stabile, aşa cum preconizează Comisia Europeană, ar trebui însoţită de măsuri perseverente de încurajare a antreprenoriatului, mai ales în rândul tinerilor, atât la nivelul statelor membre, cât şi la nivelul Uniunii, aşa cum se prevede în Planul de acţiune pentru antreprenoriat 2020 - COM(2012)0795. 6. Susţine obiectivul Comisiei de a asigura o mai mare transparenţă a structurii costurilor şi a preţurilor energiei, prin instituirea unei monitorizări şi a unei raportări periodice şi detaliate, inclusiv cu privire la impactul costurilor şi preţurilor energiei asupra competitivităţii. Camera Deputaţilor atrage atenţia asupra dificultăţilor de natură birocratică şi de culegere şi interpretare a datelor şi ar dori să primească asigurări că o astfel de analiză se va limita la ceea ce este relevant, pentru a utiliza cât mai eficient bugetul Uniunii. 7. Susţine obiectivul Comisiei de a iniţia sinergii între politicile în materie de eficienţă energetică, politicile privind utilizarea eficientă a resurselor şi economia circulară, lucru ce va include exploatarea potenţialului „valorificării energetice a deşeurilor“. În acest context subliniază importanţa continuării sprijinului pentru izolarea termică a blocurilor de locuinţe, a clădirilor civile şi publice în general, precum şi a implementării cogenerării şi a tehnologiilor energetice care utilizează biomasa, fracţia organică a deşeurilor solide, în special pe plan local şi regional. 8. Este de acord că o nouă strategie de cercetare şi inovare trebuie să stea în centrul uniunii energetice, astfel încât uniunea energetică a Europei să fie numărul unu mondial în domeniul energiei din surse regenerabile. Camera Deputaţilor atrage atenţia însă că o astfel de opţiune strategică trebuie să păstreze nealterate obiectivele de protecţie a mediului şi conservare a biodiversităţii, în care Uniunea Europeană deţine de asemenea un loc fruntaş pe plan mondial. Ar trebui încurajate şi sprijinite colaborările cu institutele de cercetare, centrele universitare şi analizată posibilitatea înfiinţării de centre de excelenţă pentru tehnologii regenerabile şi eficienţă energetică. 9. Recomandă ca legislaţia privind etichetarea energetică şi proiectarea ecologică să facă obiectul unei analize pentru a se identifica din timp modalităţile de aducere la zi a acesteia, pentru a ţine pasul cu progresul tehnic. 10. Este de acord cu afirmaţia din document că şi achiziţiile publice prezintă potenţialul de a acţiona ca un catalizator pentru inovarea în industrie şi comerţ, precum şi pentru creşterea „verde“. Atrage însă atenţia că o astfel de abordare trebuie să se menţină în limitele a ceea ce este necesar, astfel încât să nu se constituie într-o nouă barieră administrativă, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi microîntreprinderi. Aminteşte că România se află în etapa de perfecţionare a legislaţiei sale privind achiziţiile publice verzi. 11. Constată că mai sunt necesare eforturi până la o piaţă a energiei în care consumatorul casnic să poată alege cu uşurinţă furnizorul de energie şi să poată constitui un mix propriu de energie în care să îşi găsească locul atât sursele majore, cât şi cele dezvoltate pe plan local sau individual, în special cele regenerabile. Trebuie luate măsuri pentru a se asigura că reducerea preţului energiei este semnificativă şi vizibilă pentru consumatorul casnic şi că gospodăriile pot să selecteze în deplină cunoştinţă de cauză furnizorul cel mai convenabil. 12. Constată intenţia Comisiei Europene de se implica în negocierile privind gazele din afara Uniunii şi subliniază că sunt necesare acţiuni concertate prealabile pentru o armonizare cât mai extinsă a intereselor statelor membre, pentru a se asigura rezultate cât mai favorabile. 13. Îşi exprimă convingerea că va fi luat în considerare, în mod realist, potenţialul specific al fiecărui stat membru de a utiliza resursele energetice indigene, de a-şi alege modalitatea de constituire a mixului energetic, pe principiul neutralităţii tehnologice; în acest sens opţiunea nucleară ar trebui să rămână la latitudinea statelor membre, iar utilizarea cărbunelui ca sursă de energie să continue, în special ca urmare a îmbunătăţirii tehnologiilor. 14. Îşi exprimă speranţa că proiecte precum Proiectul de cuplare a pieţelor de electricitate din regiunile de nord-vest şi central-est europene ar trebui să fie deschise pentru alte ţări europene din regiunea Europei de Sud-Est. 15. Subliniază faptul că păstrarea regiunilor în forma prevăzută la nivelul anilor 2005 începe să devină o problemă pentru unele state din estul Europei. 16. Face apel la principiul solidarităţii pentru a depăşi dificultăţile întâmpinate în accesul României la proiecte de cuplare. 17. Reaminteşte că rutele alternative de aprovizionare cu energie şi dezvoltarea de capacităţi de stocare reprezintă elemente esenţiale ale securităţii energetice a Uniunii, ca şi exploatarea noilor resursele indigene de energie. 18. Consideră că măsurile de întărire a securităţii energetice a Europei ar trebui să vizeze cu prioritate regiunile vulnerabile ale Europei identificate în testele de stres în anul 2014. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA