HOTARARE Nr. 657 din 20 iunie 2002
privind aprobarea Politicii industriale a Romaniei si a Planului de actiune
pentru implementarea politicii industriale a Romaniei
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 548 din 26 iulie 2002
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1
Se aproba Politica industriala a Romaniei si Planul de actiune pentru
implementarea politicii industriale a Romaniei, revizuite, elaborate de
Ministerul Industriei si Resurselor, prevazute in anexa care face parte
integranta din prezenta hotarare.
Art. 2
Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului
nr. 965/2001 privind aprobarea Politicii industriale a Romaniei si a Planului
de actiune, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 648 din
16 octombrie 2001.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul industriei si resurselor,
Dan Ioan Popescu
Ministrul dezvoltarii si prognozei,
Gheorghe Romeo Leonard Cazan
ANEXA 1
POLITICA INDUSTRIALA A ROMANIEI
- aprilie 2002 -
1. PREZENTARE GENERALA
- Transformarea economiei romanesti si orientarea ei spre o dezvoltare
durabila, in concordanta cu interesele nationale, avand ca obiectiv integrarea
in Uniunea Europeana, au necesitat, datorita implicarii profunde a industriei
in acest proces, elaborarea unui document distinct si global de politica
industriala. Aceasta deoarece pentru realizarea si mentinerea unui ritm inalt
de crestere economica in Romania industria are o contributie majora si va
ramane unul dintre principalele sectoare ale economiei nationale.
- Prin acest document Guvernul Romaniei doreste sa semnaleze ca este
hotarat si angajat in vederea indeplinirii in cel mai scurt timp a criteriilor
adoptate de Consiliul European la Summitul de la Copenhaga pentru tarile care
aspira la calitatea de membru al Uniunii Europene, si anume:
- crearea unei economii de piata viabile si functionale, capabila sa
faca fata presiunilor concurentiale ale pietei unice europene;
- capacitatea de asumare a obligatiilor care rezulta din calitatea de
membru, inclusiv acceptarea obiectivelor uniunii economice.
- Documentul de politica industriala are in vedere orientarile si angajarea
Romaniei pentru crearea unui mediu propice dezvoltarii unei industrii romanesti
competitive, care sa nu afecteze activitatea structurilor industriale existente
in statele membre ale Uniunii Europene printr-o concurenta neloiala pe piata.
Ca rezultat, pe termen mediu se urmaresc reducerea decalajului existent intre
Romania si tarile membre ale Uniunii Europene si pregatirea economiei romanesti
pentru integrarea in Uniunea Europeana.
- Documentul de politica industriala elaborat tine seama atat de
prevederile Deciziei Consiliului 96/413/EC, adoptata la 25 iunie 1996, privind
intarirea competitivitatii industriale comunitare, cat si de cele cuprinse in
Strategia nationala de dezvoltare durabila a Romaniei (2000 - 2020), in
Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu (2001 -
2004), care a fost inaintata in martie 2000 la Comisia Europeana, in Programul
national de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, Programul de guvernare pe
perioada 2001 - 2004, precum si in Planul national de dezvoltare a tarii.
- Politica industriala a Romaniei a luat in considerare prevederile
conceptului de dezvoltare durabila, adoptat si aplicat in ultimii ani de
majoritatea statelor lumii ca baza a dezvoltarii lor economice in perspectiva
urmatorilor ani. Astfel s-a tinut seama de necesitatea satisfacerii cerintelor
actualei generatii fara a compromite posibilitatea ca generatiile viitoare
sa-si satisfaca propriile nevoi, tinandu-se seama de necesitatea sustinerii reciproce
intre prosperitatea economica si conservarea protectiei mediului inconjurator.
In acest context sunt avute in vedere, in procesul de dezvoltare economica,
utilizarea rationala si eficienta a resurselor naturale, in special a celor cu
valoare economica si potential limitat in timp, precum si utilizarea acelor cai
de prosperitate economica prin care activitatile economice pot proteja mediul
inconjurator.
- Obiectivul general al politicii industriale il constituie cresterea
competitivitatii si in general a performantelor industriei romanesti, in
vederea intaririi capacitatii de adaptare a economiei tarii la cerintele pietei
internationale, in conditiile globalizarii economiei mondiale.
- Atingerea obiectivelor politicii industriale depinde in principal de
satisfacerea conditiilor esentiale pentru obtinerea unei cresteri economice
durabile: stabilizarea macroeconomica, crearea si functionarea mecanismelor
pietei, consolidarea unui mediu de afaceri deschis si viabil, adancirea si
consolidarea mediului concurential.
- Definirea clara a politicii economice de catre Guvernul Romaniei face
posibila identificarea celor mai potrivite masuri si actiuni prin care sa se
realizeze adaptarea permanenta a economiei romanesti la economia mondiala, in
conditiile globalizarii acesteia. O puternica baza de sprijin o constituie si
faptul ca fortele politice din Romania, partenerii sociali si ceilalti factori
cu influenta in activitatea economico-productiva si-au exprimat vointa si au
ajuns la un consens cu privire la necesitatea integrarii tarii in structurile
europene si euroatlantice, in corelare cu particularitatile si prioritatile
nationale de dezvoltare.
- Cresterea competitivitatii industriei romanesti, ca obiectiv general al
politicii industriale, se bazeaza pe utilizarea unui ansamblu de instrumente
care se refera in principal la:
- consolidarea unui mediu de afaceri viabil si deschis;
- accelerarea ajustarii structurale (restructurare si privatizare);
- atragerea investitiilor straine directe;
- dezvoltarea pietei concurentiale;
- promovarea investitiilor intangibile (flexibilizarea si utilizarea
eficienta a resurselor umane, promovarea cercetarii-dezvoltarii si inovarii,
politici active in domeniul calitatii, armonizarea standardizarii etc.);
- dezvoltarea cooperarii industriale;
- sustinerea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii;
- asigurarea compatibilitatii cu mediul inconjurator;
- dezvoltarea cererii pietei romanesti de produse industriale;
- modernizarea rolului autoritatii publice centrale in domeniul
industriei;
- promovarea coeziunii sociale.
De asemenea, pentru realizarea acestui scop se pune un accent deosebit pe
cresterea productivitatii muncii, promovarea produselor si tehnologiilor
"curate", economisirea de energie, extinderea utilizarii de materii
prime locale in cantitati mai mari si in conditii de eficienta sporita,
intarirea alocarii resurselor de catre fortele pietei, precum si dezvoltarea
unei infrastructuri regionale eficiente.
- Romania promoveaza politici industriale ofensive, menite sa asigure o
adaptabilitate cat mai mare la exigentele impuse de piata, evitandu-se astfel o
politica protectionista considerata ca fiind neproductiva, in contextul
realitatilor internationale. Neutralitatea stimulentelor este compatibila cu
concurenta, generand competitivitate, iar mecanismele concurentiale sunt la
randul lor generate de piata. De aceea Guvernul are in vedere intarirea
capacitatii agentilor economici de a face fata competitiei pe piata interna si
internationala, precum si disfunctionalitatilor economiei, cheia problemei, in
conditiile dinamismului si globalizarii economiei mondiale, fiind
adaptabilitatea. In acest context principala initiativa si responsabilitate
privind ajustarea structurala apartin operatorilor economici, autoritatilor
publice revenindu-le rolul de a stimula, de a asista si de a accelera procesele
prin crearea, dezvoltarea si perfectionarea unui cadru legislativ si
institutional adecvat.
- Guvernul Romaniei acorda o atentie sporita mentinerii deschiderii
Romaniei catre investitiile straine si asigurarii unui flux continuu de intrare
a acestora, ca fiind o componenta importanta care contribuie la valorificarea
eficienta a resurselor si capacitatilor de productie existente.
- Un alt element esential avut in vedere de catre Guvern si care se
constituie in primul rand ca o provocare si in al doilea rand ca o oportunitate
pentru industrie il reprezinta realizarea unui inalt nivel al protectiei
mediului inconjurator. Compatibilitatea cu mediul inconjurator a proceselor de
productie, tehnologiilor si produselor industriale constituie o componenta
importanta a competitivitatii acestora.
- Maximizarea randamentului politicilor orientate spre cercetare-dezvoltare
si inovare, asistate eficient la nivel national, constituie, de asemenea, un
element important al procesului de dezvoltare durabila a industriei.
- Nu in ultimul rand sunt avute in vedere politici efective de valorificare
si dezvoltare a resurselor umane, in special pentru insusirea de noi abilitati,
perfectionare si specializare in munca, pentru ca aceste politici se constituie
ca o necesitate in perioada de tranzitie in care ajustarile structurale sunt
profunde.
- Guvernul Romaniei considera ca nu poate lasa procesul de tranzitie sa se
petreaca la intamplare si de aceea este preocupat permanent de clarificarea si
orientarea bine conceputa a proceselor necesare si benefice. Astfel, in
contextul declansarii pe plan mondial a procesului de trecere de la societatea
industriala spre societatea informationala (bazata pe cunoastere, informatie,
inovare, educatie, management, pregatirea oamenilor etc.), este avuta in vedere
si in industria romaneasca trecerea de la productia de masa, bazata in
principal pe criteriile cantitative, de cost si fiabilitate, spre productia cu
grad ridicat de personalizare, bazata pe calitate, ca masura a satisfacerii
necesitatilor umane socioculturale. Acest proces presupune modificari majore pe
multiple planuri: filozofic, politic si economic, determina construirea noului
parteneriat social (patronat - sindicate - stat) in care toate partile castiga,
necesita o restructurare a sistemului institutional al societatii, a actorilor
sociali si a tipului de resurse care genereaza schimbarea, precum si
accelerarea investitiilor in capitalul uman, vizand inalta educatie si
pregatirea oamenilor.
- Guvernul Romaniei sustine si aplica promovarea coeziunii sociale, in
acest caz, prin asigurarea unui larg consens in adoptarea si aprobarea
documentului de politica industriala, in spiritul extinderii practicii vizand
participarea societatii civile la deciziile majore din societatea romaneasca.
Astfel, dezbaterea continutului documentului de politica industriala a implicat
partenerii de dialog social (sindicate si patronate) si principalii factori de
influenta a activitatilor industriale (asociatii profesionale, organizatii
neguvernamentale, sectorul privat, diferite autoritati si institutii publice
etc.).
2. POZITIA ACTUALA A INDUSTRIEI ROMANESTI
- Industria joaca un rol important in economia Romaniei, fapt reflectat de
principalele realizari de-a lungul anilor, inclusiv din anul 2000, cand a avut
o pondere de 27,6% in PIB, o contributie de 97,4% in exportul Romaniei si o
capacitate ridicata de a asigura locuri de munca (la sfarsitul aceluiasi an in
industrie lucrau 42,1% din numarul total al salariatilor din economie). In anul
2001 contributia industriei in exportul tarii a fost de 96,8%, iar efectivul de
salariati a reprezentat 40,7% din totalul salariatilor din economia nationala,
in timp ce ponderea sa in PIB a fost de 25,8% .
2.1. Mediul intern
- Industria prelucratoare romaneasca s-a bazat intr-o buna masura in
perioada 1970 - 1980 pe preluarea de licente si know-how de la firme de
prestigiu pe plan international, precum si pe dotari cu echipamente, masini,
utilaje si instalatii achizitionate din tarile industrializate.
- In aceeasi perioada dezvoltarea excesiva a capacitatilor de productie a
avut in vedere, pe langa asigurarea necesarului intern, satisfacerea cerintelor
pietelor internationale, din care o pondere majora o constituia piata C.A.E.R.,
care intre timp a disparut.
- Dupa anul 1989 industria prelucratoare prezinta in continuare unele
puncte tari care ii confera oportunitati reale pentru relansare si care se
refera in principal la urmatoarele:
- detine un important potential productiv, incomplet utilizat si uzat
partial fizic si moral;
- utilizeaza forta de munca bine calificata si cu costuri reduse;
- se adreseaza unei piete interne cu o capacitate potentiala ridicata de
absorbtie, a doua ca marime in Europa Centrala si de Est, dupa Polonia;
- foloseste intr-o proportie insemnata resurse materiale interne (titei,
gaze naturale, lemn, piei, lana, minereuri metalifere si nemetalifere etc.);
- functioneaza intr-o zona geostrategica favorabila dezvoltarii
fluxurilor comerciale si de prelucrare, intre Europa de Vest si regiunea Marii
Negre - Orientul Mijlociu - Asia Centrala si de Est.
- In Romania, dupa 12 ani de tranzitie spre economia de piata, sunt
instituite regulile de baza ale competitiei, bazate pe piata si pe libera
initiativa. Pentru asigurarea unui mediu de afaceri viabil si deschis Guvernul
Romaniei a trecut la o actiune sustinuta de realizare a reformei
reglementarilor (revizuirea legislatiei), concomitent cu completarea sistemului
legislativ si cu asigurarea unui cadru institutional adecvat si operational,
armonizate cu cele existente in Uniunea Europeana. Astfel s-a accelerat
substantial procesul de adoptare a acquisului comunitar, se actioneaza pentru
reducerea birocratiei, inclusiv privind initierea sau dezvoltarea activitatii
intreprinderilor mici si mijlocii, si se are in vedere ca scop final asigurarea
stabilitatii si predictibilitatii cadrului legislativ.
- Guvernul Romaniei actioneaza pentru asigurarea conditiilor atractive de
participare a investitorilor straini, simultan si nediscriminatoriu cu cei
autohtoni, care pot contribui la cresterea performantelor si competitivitatii
industriei si la integrarea economiei Romaniei in economia europeana si in cea
mondiala.
- Implementarea efectiva a regulilor economiei de piata a determinat
schimbari in economia Romaniei, in special prin cresterea continua a rolului
initiativei private. Sectorul privat a devenit o sursa de crestere economica si
a contribuit la crearea de structuri economice competitive. Guvernul Romaniei
continua procesele de restructurare/privatizare a intreprinderilor cu capital
majoritar de stat, cu prioritate din zona actualelor monopoluri si de
identificare de solutii pentru functionarea acestora pe principii de
competitivitate.
- In situatia actuala a Romaniei incadrarea in unele exigente dure macro- si
microeconomice constituie singurul mijloc de a pasi catre o crestere economica
durabila. Printre constrangerile cele mai importante pe care Guvernul Romaniei
le are in vedere se numara reducerea drastica a inflatiei, incadrarea
cheltuielilor in resurse, marirea salariilor numai in corelare cu cresterea
productivitatii muncii, eliminarea activitatilor cu pierderi etc., toate
subordonate obiectivelor stabilite in strategia de dezvoltare economica pe
termen mediu.
- Consolidarea dezvoltarii activitatii industriale si a economiei, care a
inceput sa se manifeste din anul 2000 si care s-a accentuat in anul 2001, are
la baza actiuni hotarate si corelate cu celelalte politici sectoriale ale
economiei nationale, actiuni care vor continua in special pentru diminuarea
influentei nefavorabile a unor factori majori care vizeaza intarirea
disciplinei financiare, eliminarea evaziunii fiscale, reducerea coruptiei si a
economiei subterane, implicarea mai puternica a sectorului bancar in
restructurare etc.
2.2. Mediul extern
- Romania a incheiat Acordul european, instituind o asociere intre Romania,
pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de
alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, si actioneaza atat in
scopul adoptarii acquisului comunitar, cat si pentru cresterea competitivitatii
industriei romanesti, in vederea asigurarii unei economii de piata viabile si
functionale si pentru a putea face fata concurentei si presiunii fortelor
pietei unice a Uniunii Europene in momentul integrarii. De remarcat este faptul
ca pana in prezent Acordul european de asociere a functionat fara probleme,
aceasta fiind o dovada a pregatirii Romaniei de a face fata angajamentelor
asumate.
- Romania este un participant activ la procesele de integrare regionala si
subregionala in Europa, fiind membru CEFTA si semnatar al unor acorduri de
comert liber (cu AELS, Turcia, Republica Moldova, Israel, Lituania). De
asemenea, sunt in curs de negociere si alte acorduri de liber schimb cu alti
parteneri comerciali ai Romaniei.
- Romania este membru originar al Organizatiei Mondiale de Comert (O.M.C.),
calitate in care a aderat la toate acordurile si intelegerile negociate sub
egida O.M.C., fiind astfel implicata in procesul de liberalizare a comertului
international. In aceste conditii economia romaneasca, inclusiv industria, este
tot mai mult conectata la realitatile si practicile din economia mondiala. De
altfel, ultima examinare a politicii comerciale a Romaniei in cadrul O.M.C. a
avut loc in octombrie 1999, cand s-a constatat de catre tarile membre
compatibilitatea acestei politici cu mecanismele internationale.
- Dezvoltarea economiei romanesti, implicit a industriei, este legata
puternic in primul rand de piata Uniunii Europene, avandu-se in vedere ca in
comertul exterior au fost realizate cu tarile membre ale Uniunii Europene, in
anul 2001, valori reprezentand 67,8% din totalul exporturilor (FOB) (in
crestere cu 16,6% fata de anul 2000) si 57,3% din totalul importurilor (CIF)
ale Romaniei (in crestere cu 20,7% fata de anul 2000). Un alt element important
de evidentiat in activitatea de comert exterior este continuarea dezvoltarii
unor relatii stranse si cu alte piete din afara Uniunii Europene.
- Economia Romaniei si productia industriala in perioada de tranzitie au
fost afectate in dezvoltarea lor de evenimentele si socurile externe din
ultimii ani, cum sunt: razboiul din Golf si cel din Kosovo, criza economica din
Rusia si din Asia de Sud-Est, socul petrolier (escaladarea pretului titeiului
pe piata internationala), devalorizarea euro fata de dolar etc.
2.3. Evolutii comparative ale industriei romanesti
- PIB/locuitor, calculat pe baza paritatii puterii de cumparare in Romania,
a fost in anul 1993 de 5.259 dolari S.U.A./locuitor, a ajuns la un nivel de
6.595 dolari S.U.A./locuitor in 1996, apoi a scazut la 6.153 dolari
S.U.A./locuitor in 1998 si la 5.928 dolari S.U.A./locuitor in anul 2000. In
anul 1993 cel mai putin dezvoltate tari din Uniunea Europeana, respectiv Grecia
si Portugalia, inregistrau valori ale aceluiasi PIB de peste 8.000 dolari
S.U.A./locuitor, iar in anul 1998 a ajuns la mai mult de 13.900 dolari
S.U.A./locuitor. In ceea ce priveste celelalte state candidate la aderare, s-au
inregistrat evolutii asemanatoare: in Republica Ceha, de la 7.700 dolari
S.U.A./locuitor in 1993 la 12.197 dolari S.U.A./locuitor in 1998; in Polonia,
de la 5.010 dolari S.U.A./locuitor in 1993 la 7.543 dolari S.U.A./locuitor in
1998, iar in Ungaria, de la 6.260 dolari S.U.A./locuitor in 1993 la 9.832
dolari S.U.A./locuitor in 1998.
- Ponderea industriei romanesti (industria extractiva, prelucratoare si
energia electrica si termica, gaze si apa) in PIB s-a stabilizat (27,8% in
1998, 27,1% in 1999 si 27,6% in 2000) si este apropiata de nivelul existent in
alte tari ale Uniunii Europene (Germania - 23,9%, Spania - 21%, Portugalia -
25,7%, in 1998), dar valoarea adaugata bruta pe locuitor realizata in industrie
este in Romania inferioara mediei tarilor din Comunitatea Europeana.
- Populatia ocupata in industrie (industria extractiva, prelucratoare si
energia electrica si termica, gaze si apa) din totalul populatiei ocupate in
anul 1998 a fost de 26,3% si a scazut la 24,4% in 1999, respectiv 23,2% in
2000, ceea ce reprezinta un procentaj apropiat de cel al unor tari din Uniunea
Europeana (Franta - 20% in 1994, Germania - 25,0% in 1998) sau de cel al
Poloniei (25,1% in 1998).
- Ponderea cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare in PIB a scazut de
la 0,58% in 1997 la 0,5% in 1998, la 0,4% in 1999 si la 0,37% in 2000, valori
relativ apropiate de cele alocate de Polonia (0,72% in 1997) si de Spania
(0,86% in 1997), dar mult mai mici fata de alte state membre ale Uniunii
Europene in care ponderea este de 2 - 2,7% din PIB (media pe Uniunea Europeana
in 1997 a fost de 1,9%). In Romania proportia in care cheltuielile de
cercetare-dezvoltare sunt alocate de la bugetul de stat a fost in anul 2000 de
40,8%, comparabil cu majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, unde
procentajul este de 35 - 45%, dar trebuie concentrat efortul pe imbunatatirea
eficientei acestor cheltuieli.
- Indicele de crestere a productivitatii muncii in Romania in perioada 1996
- 1999 a fost de 109,1% (1995 = 100%), in timp ce in aceeasi perioada in unele
tari candidate, precum Polonia, a fost de 142,1%, in Ungaria de 152,7%, in
Cehia de 120,0%, iar in Uniunea Europeana, in perioada 1990 - 1996, a fost in
medie de 131% .
- Echilibrul sau surplusul balantei comerciale este un alt factor care
evalueaza favorabil competitivitatea industriei. In aproape toate tarile
Uniunii Europene gradul de acoperire a importurilor prin exporturi depasea 105%
in anul 1997, exceptie facand Grecia (65,4%), Portugalia (72,2%) si Marea
Britanie (98,4%). In ceea ce priveste Romania, aceasta a inregistrat un grad de
acoperire (FOB/FOB) a importurilor prin exporturi de 81% in 1997 (o situatie
putin mai buna decat Grecia si Portugalia), ajungand in anul 2000 la 86% si la
79,3% in 2001, fara insa ca aceste cifre sa fie multumitoare, motiv pentru care
se intreprind in continuare actiuni pentru imbunatatirea substantiala a acestei
situatii.
2.4. Evolutii in industria prelucratoare in perioada 1990 - 2001
- Schimbarile structurale care au avut loc dupa anul 1989, datorate
trecerii economiei romanesti de la economia centralizata la cea de piata, au
avut un impact major asupra evolutiei industriei. In aceasta perioada industria
prelucratoare, care are in totalul industriei o pondere de 75 - 85% in
productia industriala si de peste 95% din export, a inregistrat un declin
destul de accentuat, determinat in primul rand de modificarea substantiala a
structurii pietelor externe de desfacere si de asigurare cu materii prime
(desfiintarea C.A.E.R.) si de scadere a puterii de absorbtie a pietei interne,
atat la bunuri de capital, cat si bunuri de consum.
- Ponderea industriei in PIB a cunoscut o reducere accentuata de la 40,5%
in 1990 la 27,6% in 2000, respectiv la 25,8% in 2001, apropiindu-se astfel de
cea a altor tari europene.
- Industria prelucratoare a avut o scadere accentuata a volumului
productiei in perioada 1990 - 1992, apoi a inregistrat o crestere al carui varf
a fost anul 1996, urmata de o noua scadere pana in 1999 inclusiv, datorata in
special transformarilor structurale lente care au avut loc si eforturilor de a
face fata conditiilor concurentiale puternice de pe piata in aceasta perioada.
In anul 2000 s-a inregistrat o crestere a productiei in industria prelucratoare
fata de anul precedent cu 8,2%, crestere continuata in 2001 cu 9,6% fata de
anul anterior.
- Numarul mediu de angajati din industria prelucratoare s-a redus la
aproape jumatate: de la 3.452 mii salariati in 1990 la 1.873 mii salariati
inregistrati la sfarsitul anului 2000 si la 1.839,6 mii persoane la 31 decembrie
2001.
- A avut loc, de asemenea, o schimbare in structura productiei industriale,
inregistrandu-se initial pe ansamblul industriei o scadere a ponderii
industriei prelucratoare, de la 85,8% in anul 1990 la circa 80% in anul 2000,
urmata de o crestere la 85,3% in 2001.
- Exportul industriei a inregistrat o scadere in primii doi ani dupa anul
1990 (de la o valoare apropiata de 5.500 milioane dolari S.U.A. in 1990 la
aproximativ 4.000 milioane dolari S.U.A. in 1992), urmata de o crestere
accentuata, pana la o valoare de 10.094 milioane dolari S.U.A. in 2000,
perioada in care s-a manifestat tendinta de deplasare a ponderii exportului
spre produse cu un grad inalt de prelucrare, cu valoare adaugata incorporata
mare, ajungand la nivelul de 11.029 milioane dolari S.U.A. la sfarsitul anului
2001.
- Structura intreprinderilor dupa numarul de salariati s-a modificat,
crescand numarul de intreprinderi mici si mijlocii atat ca urmare a divizarii
marilor intreprinderi de stat, cat si infiintarii de noi intreprinderi mici si
mijlocii in sectorul privat. Astfel s-a ajuns ca in anul 1999 in industrie sa
functioneze un numar de 1.510 intreprinderi mari (peste 250 de salariati) si,
respectiv, 40.030 de intreprinderi mijlocii si mici (sub 250 de salariati),
ceea ce a determinat cresterea flexibilitatii industriei prelucratoare.
Cifra de afaceri realizata in intreprinderile mici si mijlocii din
industrie reprezinta 24% din totalul cifrei de afaceri realizate in industrie
in anul 1999, iar in intreprinderile mari s-a realizat 76,0% .
Valoarea adaugata bruta la costul factorilor a fost obtinuta in anul 1999
in proportie de numai 20,5% in intreprinderile mici si mijlocii si de 79,5% in
intreprinderile mari.
In ceea ce priveste investitiile din industrie realizate in anul 1999, in
intreprinderile mici si mijlocii ponderea investitiilor a fost relativ redusa
(20%), ponderea cea mai mare detinand-o intreprinderile mari (aproximativ 80%).
- Implementarea efectiva a regulilor pietei s-a bazat si pe cresterea rolului
initiativei private. Sectorul privat a devenit o sursa de crestere economica si
a avut ca rezultat crearea de structuri competitive (in anul 2000 in sectorul
privat erau angajati 44,5% din total angajati in economie si acesta realiza
64,5% din PIB).
Ponderea sectorului privat in valoarea adaugata bruta din industrie a
cunoscut o evolutie ascendenta, de la 5,7% in 1990 la 38,5% in 1996 si la 56,5%
in 2000. Cea mai mare parte a agentilor privati din industrie in anul 2000 au
apartinut industriei prelucratoare, respectiv, in principal, in industria
alimentara si de bauturi (circa 25%), in industria usoara (19,6%), in
prelucrarea lemnului (exclusiv mobila) (13,6%), in industria constructiilor
metalice si a produselor din metal (7,9%), in industria de mobilier si alte
activitati neclasificate (6,8%). Din punct de vedere al numarului de
intreprinderi in industrie, in anul 1999 au fost 41.540, din care 97,7% cu
capital majoritar privat.
- In ceea ce priveste productivitatea muncii, in Romania s-a inregistrat o
crestere a productivitatii muncii (114,1% in anul 1999 fata de 1990) nu numai
pe baza reducerii numarului de personal, ci si ca urmare a unei mai bune
organizari a muncii si schimbarii tehnologiilor.
- Prin inchiderea unor intreprinderi energointensive si prin extinderea
dotarii cu utilaje si tehnologii noi, in intreprinderile viabile din industria
prelucratoare a avut loc o reducere a consumului energetic de la aproximativ
19.000 mii tcc in anul 1992 la 12.000 mii tcc in anul 2000.
2.5. Puncte de plecare in relansarea activitatii industriale
- Produsul intern brut a inregistrat in anul 2000 o crestere in termeni
reali de +1,6% fata de anul precedent, in principal ca urmare a maririi
volumului de activitate si, in consecinta, a cresterii valorii adaugate brute
in industrie (+6,1%) si constructii (+6,3%). Aceeasi evolutie pozitiva a
continuat si in anul 2001 cand s-a inregistrat o crestere a PIB cu +5,3% fata
de anul 2000.
- Productia industriala (industria extractiva, industria prelucratoare,
energia electrica, termica, gaze si apa) a cunoscut o crestere in anul 2001 cu
+8,2% fata de anul 2000, iar in structura macroindustriala au fost inregistrate
cresteri in industria extractiva cu +4,9%, in industria prelucratoare cu +9,6%,
precum si o diminuare cu - 1,3% in domeniul energiei electrice si termice, gaze
si apa.
- Produsele industriei prelucratoare au reprezentat 99,1% din totalul
exporturilor industriei in anul 2001.
- Exporturile (FOB) realizate de Romania in anul 2001, in valoarea de
11.385 milioane dolari S.U.A., au inregistrat o crestere cu +9,8% fata de cele
din anul 2000, in principal datorita cresterii acestora pe destinatiile tarilor
membre ale Uniunii Europene.
- In anul 2001 principalii parteneri comerciali ai Romaniei in derularea
exporturilor (FOB) catre tarile din Uniunea Europeana au fost: Italia (24,9%
din total exporturi), Germania (15,6%), Franta (8,1%), Marea Britanie (5,2%).
- Importurile CIF (pe total economie) au inregistrat o crestere cu +19,1%
in anul 2001 fata de anul precedent.
- Importurile realizate din tarile Uniunii Europene au inregistrat la
sfarsitul anului 2001 o pondere de 57,3% in totalul importurilor Romaniei si au
cunoscut o crestere cu +16,6% comparativ cu anul 2000.
- Rata inflatiei la sfarsitul anului 2001 a fost de 30,3%, iar rata medie
lunara in anul 2001 a fost de 2,2% fata de 2,9% cat s-a inregistrat in anul
2000.
- Rata somajului a inregistrat la sfarsitul anului 2001 un nivel de 8,6%,
in scadere fata de sfarsitul anului 2000, cand a fost de 10,5% .
3. OBIECTIVUL GENERAL SI PRINCIPALELE INSTRUMENTE ALE POLITICII INDUSTRIALE
A ROMANIEI
3.1. Obiectivele dezvoltarii economice a Romaniei pe termen mediu (2001 -
2004)
- Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu
(2001 - 2004), document care a primit acordul tuturor partidelor politice, al
sindicatelor si al patronatelor si care a fost inaintat Comisiei Europene la
Bruxelles in martie 2000, prevede ca obiectiv fundamental crearea unei economii
de piata viabile si functionale.
- Pe aceasta baza unul dintre obiectivele majore ale Romaniei atat in
perioada 2001 - 2004, cat si in continuare este relansarea economiei nationale,
ceea ce implica in principal indeplinirea urmatoarelor deziderate:
- asigurarea cresterii economice, sustinuta de sporirea ratei
investitiilor prin participarea semnificativa a capitalului national si prin
atragerea resurselor externe, mai ales sub forma de investitii directe. Pentru
perioada 2001 - 2004 s-a estimat ca se va asigura un ritm mediu anual de
crestere a PIB de 5,4%, estimare confirmata in anul 2001, cand s-a inregistrat
o crestere a PIB de 5,3%;
- realizarea unei macrostabilitati consolidate prin asigurarea unor
progrese semnificative in cadrul reformei structurale si in domeniul
disciplinei financiare, atingerea unor deficite bugetare incadrate in anumite
limite rezonabile, dezvoltarea pietei interne, stimularea productiei autohtone,
accelerarea procesului de privatizare etc. Se urmareste reducerea treptata a
inflatiei, astfel ca la nivelul anului 2004 aceasta sa poata fi exprimata
printr-o singura cifra;
- imbunatatirea substantiala a mediului de afaceri, in principal pe baza
asigurarii unui cadru legislativ stimulativ, simplu, transparent si stabil;
- promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii
Europene, vizand restructurarea selectiva a economiei, dezvoltarea si
modernizarea infrastructurii fizice, stiintifice si sociale, revitalizarea
industriilor cu potential competitiv, dezvoltarea agriculturii bazate pe
exploatatii de dimensiuni optime, sprijinirea activitatilor bazate pe
tehnologia informatiilor, dezvoltarea turismului si a serviciilor etc.
- In anul 2002 Guvernul Romaniei vizeaza atingerea unor obiective care sa
conduca la realizarea unei cresteri economice durabile, bazata in principal pe
urmatoarele:
- asigurarea unei cresteri in termeni reali a PIB cu 4,5 - 5%, sustinuta
prin promovarea unei politici macroeconomice si monetare dinamice si prudente;
- mentinerea unei rate anuale a inflatiei pana la nivelul de 22,0%;
- controlul riguros al deficitului bugetar, astfel incat acesta sa nu
depaseasca 3,0% din PIB;
- stimularea dezvoltarii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii,
inclusiv prin masuri fiscale compatibile cu mentinerea echilibrului bugetar,
pentru dinamizarea pietei interne si crearea de noi locuri de munca;
- intarirea disciplinei financiare;
- sustinerea activitatilor orientate spre export si care contin o
valoare adaugata cat mai ridicata;
- accelerarea procesului de restructurare si privatizare, vizand
asigurarea rentabilitatii activitatilor si cresterea ponderii sectorului
privat;
- incurajarea investitiilor directe de capital si de portofoliu, atat
din surse interne, cat si din surse internationale, pe baza asigurarii unui
cadru legislativ si reglementativ stabil, transparent si predictibil.
- Realizarea conditiilor pentru cresterea economica, ca prioritate a Programului
de guvernare, are in vedere in principal restrangerea rolului statului,
reducerea birocratiei, combaterea coruptiei si a criminalitatii, combaterea
saraciei si somajului, continuarea si accelerarea procesului de integrare in
NATO si in Uniunea Europeana etc.
3.2. Obiectivul general al politicii industriale
- In corelare cu prevederile celorlalte politici si strategii ale
sectoarelor economiei nationale a Romaniei, politica industriala a Romaniei pe
termen mediu are drept obiectiv general cresterea competitivitatii industriei
romanesti.
- Prin atingerea acestui obiectiv industria va avea in continuare un rol
important si o pondere semnificativa in structura economiei romanesti si va
constitui unul dintre principalii factori ai dezvoltarii economice durabile.
3.3. Principalele instrumente si prioritati pe termen scurt
Principalele instrumente care sunt avute in vedere sa fie utilizate si care
vor determina o influenta majora in atingerea obiectivului general al politicii
industriale sunt:
- consolidarea unui mediu de afaceri viabil si deschis, bazat pe
principiile liberei concurente, pe asigurarea de conditii egale tuturor
agentilor economici, pe un cadru institutional si legislativ corespunzator,
armonizate cu cele din Uniunea Europeana;
- accelerarea ajustarii structurale (restructurare si privatizare);
- atragerea investitiilor straine;
- dezvoltarea pietei concurentiale;
- promovarea investitiilor intangibile;
- dezvoltarea cooperarii industriale;
- sustinerea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii;
- asigurarea compatibilitatii cu mediul inconjurator, prin consolidarea
unui cadru organizatoric si legislativ care sa conduca la eliminarea efectelor
negative asupra acestuia;
- dezvoltarea cererii pietei romanesti de produse industriale;
- modernizarea rolului autoritatii publice centrale in domeniul industriei,
prin cresterea capacitatii de elaborare si de implementare a politicii
industriale;
- promovarea coeziunii sociale ca factor de succes al ajustarii structurale
si de limitare a costurilor si efectelor negative ale reformei.
- Prioritatile pe care se vor concentra actiunile vizand implementarea
politicii industriale pe termen scurt sunt:
- accelerarea ajustarii structurale prin:
- continuarea restructurarii sectorului de stat, inclusiv prin inchideri de
capacitati neviabile, proces care urmareste asigurarea rentabilitatii
activitatii si cresterea performantelor economice si financiare ale
intreprinderilor potential viabile;
- accelerarea schimbarilor in structura de proprietate prin cresterea
ponderii proprietatii private, capabile sa sustina practicarea unui management
modern, in scopul cresterii eficientei activitatii, productivitatii,
competitivitatii si adaptabilitatii la cerintele pietei interne si externe;
- modificari in structura productiei prin cresterea ponderii produselor cu
valoare adaugata mare;
- cresterea ponderii intreprinderilor mici si mijlocii in ansamblul
economiei, ca factor activ al cresterii economice, principal sector generator
de locuri de munca si posesor al uneia dintre cele mai importante calitati in
conditiile globalizarii competitiei care este adaptabilitatea;
- imbunatatirea permanenta a mediului de afaceri, ca factor stimulativ
pentru dezvoltarea durabila a economiei romanesti;
- atragerea unui volum mai mare de investitii straine care sa asigure
rapid si direct accesul la un management eficient, la tehnologii moderne, la
resurse financiare, precum si de cele mai multe ori la noi segmente de piata.
- Identificarea si aplicarea masurilor de ajustare structurala in stransa
legatura cu protejarea mediului inconjurator si cu cresterea productivitatii
muncii vor conduce la realizarea prevederilor politicii industriale in ceea ce
priveste cresterea competitivitatii industriale.
3.3.1. Consolidarea dezvoltarii unui mediu de afaceri viabil si deschis
- Dezvoltarea unei economii de piata viabile si functionale, bazata pe
competitie, constituie o prioritate pentru Guvernul Romaniei in asigurarea
conditiilor de dezvoltare economica durabila si se bazeaza pe consolidarea unui
cadru legislativ stabil, simplu si coerent, precum si pe un cadru institutional
adecvat, armonizate cu cele existente in Uniunea Europeana.
In acelasi timp Guvernul este preocupat sa asigure conditiile de dezvoltare
a serviciilor-suport pentru afaceri, pentru promovarea cerintelor de
reglementare in domeniile calitatii si protectiei mediului, cu influenta in
cresterea performantelor managementului industrial.
Realizarea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltarii industriale va avea
un impact direct asupra cresterii competitivitatii industriale, prin efectele
pozitive determinate prin realizarea acestui deziderat:
- calmarea treptata dar continua a inflatiei si reducerea costului
creditului prin practicarea unor dobanzi si rate de schimb valutar corelate cu
reducerea inflatiei;
- revizuirea si simplificarea sistemului de impozite in vederea stimularii
muncii, economisirii si investitiilor;
- fluidizarea fluxurilor financiare prin intarirea disciplinei financiare a
operatorilor economici;
- stimularea cresterii fluxurilor de capital strain si autohton;
- dezvoltarea capacitatii de absorbtie a inovarii in mediul economic prin
cresterea eficientei aplicarii legislatiei in domeniul dreptului de autor si al
proprietatii intelectuale si industriale;
- reducerea birocratiei si combaterea infractionalitatii
economico-financiare.
3.3.2. Accelerarea ajustarii structurale. Initiative in restructurare si
privatizare
- Accelerarea ajustarii structurale in industrie este calea principala care
conduce la cresterea competitivitatii si la asigurarea conditiilor optime
pentru operatorii economici de a face fata concurentei puternice si presiunii
fortelor pietei.
- O componenta importanta a ajustarii structurale, prioritara in acest
moment pentru Guvernul Romaniei, este restructurarea societatilor comerciale cu
capital majoritar de stat prin masuri si actiuni care vizeaza:
- inchideri de capacitati neviabile (neperformante);
- modernizarea, retehnologizarea si optimizarea fluxurilor tehnologice
din unitati industriale cu potential de competitivitate;
- reorganizarea activitatilor indirect productive si nespecifice
activitatii principale desfasurate in cadrul societatilor comerciale
(externalizari);
- modificarea structurii organizatorice;
- corelarea numarului de personal cu volumul de activitate.
- Conceptul actual de restructurare a industriei abordeaza acest proces in
termeni de viabilitate economica si nu de productie, urmarind in mod deosebit
asigurarea eficientei activitatilor industriale ale caror produse sau servicii
au desfacere pe piata. In cazul inchiderii unor intreprinderi neviabile este
avuta in vedere influenta in amonte sau in aval, in circuitul economic, pentru
a fi evitate efectele negative asupra activitatii productive a altor operatori
economici din industrie.
- Actiunile care vizeaza restructurarea iau in considerare atat conjunctura
si perspectiva economica interna, cat si cea internationala, caracterizata prin
globalizarea pietelor, concentrarea capitalului in anumite activitati,
schimbari ale structurii de produse industriale datorate procesului tehnologic,
impactul informatiei, integrarea Romaniei in structurile economice ale Uniunii
Europene etc.
- De asemenea, Guvernul Romaniei are ca prioritate accelerarea procesului
de privatizare si deplasarea accentului de pe aspectul cantitativ al procesului
pe cel calitativ. Privatizarea nu trebuie vazuta ca un scop in sine, ci ca un
proces prin care transferul de proprietate sa se concretizeze in
recapitalizare, modernizare, investitii, management superior, care sa conduca
la eficienta economica in activitate.
- In acest context dezvoltarea sectorului privat, ca element de sustinere a
dezvoltarii industriale, s-a realizat in multe sectoare si subsectoare intr-un
ritm mai sustinut decat in alte ramuri ale economiei nationale. Investitorii
s-au orientat in principal spre domeniile industriale cele mai atractive si cu
potential ridicat al cererii pietei.
In momentul de fata sectorul privat este majoritar in industria prelucrarii
lemnului si a mobilei, fabricatia de cosmetice, sticlarie de menaj,
ingrasaminte, panificatie, fabricatia de detergenti, anvelope, confectii
textile, incaltaminte, ceramica de menaj, preparate din carne, industria
cimentului, autoturisme de oras, metalurgia neferoasa, industria siderurgica.
Sunt si subsectoare industriale in care ponderea sectorului privat
inregistreaza o situatie relativ buna, respectiv in industria de celuloza si
hartie, a medicamentelor, a prelucrarii titeiului etc., dar exista si unele
sectoare industriale unde sectorul privat are o pondere scazuta, respectiv in
industria de masini si echipamente, industria extractiva etc.
- Masurile avute in vedere de Guvernul Romaniei pentru accelerarea
procesului de restructurare-privatizare vor conduce la cresterea ponderii
sectorului privat pe ansamblul industriei, respectiv al economiei, pentru ca
managementul microeconomic performant este realizat in sectorul privat, ceea ce
va contribui si la dezvoltarea sectorului privat tertiar (servicii) a carui
participare la realizarea PIB va creste in viitor, apropiindu-se astfel de nivelul
din tarile dezvoltate.
- In perioada decembrie 1992 - martie 2002 in domeniul industriei au fost
privatizate 1.884 de intreprinderi industriale, astfel: 1.731 in industria
prelucratoare, 111 in industria extractiva si 42 in energie electrica, gaze,
apa.
- In aceeasi perioada un numar de 9 societati comerciale din portofoliul
Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului
(A.P.A.P.S.) si apartinand industriei prelucratoare au fost radiate de la
registrul comertului. La sfarsitul lunii martie 2002 in portofoliul A.P.A.P.S.
un numar de 8 societati comerciale din industria prelucratoare se aflau in
procedura de lichidare voluntara, 53 de societati comerciale se aflau in
procedura de reorganizare judiciara si faliment, conform prevederilor Legii nr.
64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului,
republicata, iar un numar de 10 societati comerciale se aflau in inchidere
operationala totala sau partiala.
- La sfarsitul lunii martie 2002 in portofoliul A.P.A.P.S. se afla un numar
de 559 intreprinderi din sectorul industrial, dintre care 518 in industria
prelucratoare, 26 in ramura energie electrica si termica, gaze, apa si 15 din
industria extractiva (in aceste cifre fiind incluse si societatile comerciale
aflate in lichidare voluntara, reorganizare judiciara sau faliment si cele
ramase neprivatizate din cadrul programului PSAL I, negociat cu Banca
Mondiala).
- O problema aparte o constituie siderurgia romaneasca ce are ca obiectiv
atat asigurarea in cea mai mare masura a necesarului de otel pentru piata
interna a Romaniei, oferind astfel premisele sustinerii dezvoltarii unor
importante sectoare si subsectoare ale industriei prelucratoare, cat si
cresterea ofertei pentru export.
- Pentru realizarea acestui obiectiv Guvernul Romaniei are in vedere
restructurarea siderurgiei in conformitate cu exigentele Uniunii Europene,
care, in Decizia Consiliului U.E. 1999/582/CE privind principiile,
prioritatile, obiectivele intermediare si conditiile de parteneriat pentru
aderarea Romaniei, de la sfarsitul anului 1999, a subliniat necesitatea
adoptarii si implementarii unui plan de restructurare a siderurgiei romanesti.
- In acest scop si in corelare cu Strategia economica pe termen mediu a
Romaniei si cu Programul de guvernare 2001 - 2004 Ministerul Industriei si
Resurselor a elaborat o strategie de restructurare a industriei siderurgice
care va fi aplicata dupa convenirea cu CE/UE a prevederilor acesteia si
aprobarea de catre Guvernul Romaniei. Strategia este structurata pe 3 capitole
care vizeaza in principal modernizarea industriei siderurgice, restructurarea
financiara si restructurarea sociala.
3.3.2.1. Alte initiative de restructurare si privatizare
- Derularea procesului de restructurare a operatorilor economici cu capital
majoritar de stat din Romania urmareste in principal asigurarea eficientei
activitatii economice, dar si incetarea activitatii si lichidarea operatorilor
economici neperformanti si care nu pot prezenta planuri concrete si viabile de
rentabilizare a activitatii.
- Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii,
pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului in luna
martie 2002, are ca principii:
- asigurarea transparentei procesului de privatizare;
- vanzarea la pretul de piata rezultat din raportul dintre cerere si
oferta, cu luarea in considerare a tuturor elementelor ce alcatuiesc oferta de
cumparare;
- asigurarea egalitatii de tratament intre cumparatori;
- aplicarea unor programe de restructurare anterioare privatizarii, cu
accent pe externalizarea unor active, in special a activelor cu caracter
social;
- reconsiderarea datoriilor societatilor comerciale, in vederea sporirii
atractivitatii ofertei de privatizare;
- instituirea administrarii speciale in perioada de privatizare.
- Principalele elemente cu caracter de noutate ale acestei legi sunt
urmatoarele:
- instituirea administrarii speciale in perioada de privatizare la societatile
comerciale la care institutia publica implicata detine pachetul majoritar;
- diversificarea metodelor de diminuare a implicarii statului in
economie, prin introducerea alaturi de vanzarea de actiuni, in mod explicit, a
majorarii de capital social prin aport de capital privat si transferului cu
plata sau cu titlu gratuit al activelor cu caracter social;
- introducerea, pentru prima data, precis si concret, ca metoda de
diminuare a participarii statului in economie, a vanzarii actiunilor detinute
de stat la societati comerciale neatractive pe un pret simbolic, asigurandu-se
astfel:
- privatizarea unor societati comerciale stabilite prin hotarare a
Guvernului, a caror functionare prezinta interes din punct de vedere al
politicii economice si sociale;
- trecerea accentului de pe pret pe celelalte elemente ale ofertei (volum
investitional, protectie sociala); efectele privatizarii se vor reflecta in
recapitalizarea si relansarea activitatii societatii comerciale;
- prevederea unor proceduri preliminare speciale in vederea deblocarii
vanzarii actiunilor detinute de institutiile publice implicate la societatile
comerciale declarate inchise;
- restructurarea datoriilor societatii comerciale;
- reconsiderarea competentelor instantelor de judecata, in ceea ce
priveste pronuntarea acestora, numai asupra legalitatii si nu asupra
oportunitatii;
- simplificarea unor proceduri de privatizare;
- scurtarea unor termene procedurale.
- Guvernul Romaniei are in vedere continuarea actiunilor hotarate in cadrul
Programului PSAL negociat cu Banca Mondiala pentru cele 63 de societati
comerciale, pentru a caror privatizare/restructurare au fost angajate servicii
de consultanta din partea unor banci de investitii internationale/firme de
consultanta internationale.
- Procesul de privatizare/restructurare a societatilor comerciale va
continua cu realizarea urmatoarelor actiuni, asa cum s-a convenit cu Banca
Mondiala in cadrul Programului PSAL:
- oferirea la privatizare a Societatii Comerciale "Alro" -
S.A. si a Societatii Comerciale "Alprom" - S.A. Slatina in anul 2002;
- continuarea procesului de privatizare a societatilor comerciale ramase
neprivatizate din componenta "privatizare caz cu caz a 5 mari societati
comerciale cu capital majoritar de stat prin intermediul bancilor de
investitii", in perioada semestrul I 2002 - semestrul I 2003;
- continuarea implementarii programelor de restructurare pentru
societatile comerciale incluse in componenta "restructurarea/lichidarea a
5 societati comerciale mari", prin:
- reluarea procesului de privatizare pentru Societatea Comerciala
"IUG" - S.A. Craiova, in semestrul I 2002;
- oferirea la privatizare a Societatii Comerciale "Nitramonia" -
S.A. Fagaras, in semestrul I 2002;
- implementarea programului de restructurare pentru Societatea Comerciala
"Roman" - S.A. Brasov, prin:
- finalizarea procedurilor de divizare;
- oferirea la privatizare a modulelor rezultate, in anul 2002;
- implementarea programului de restructurare pentru Societatea Comerciala
"Siderurgica" - S.A. prin:
- oferirea la privatizare a filialelor rezultate prin implementarea
programului de restructurare, in semestrul II 2002;
- initierea procedurilor de lichidare voluntara a filialelor neprofitabile,
care nu se vor privatiza, in 2002 - semestrul I 2003;
- Pentru cea de-a cincea societate comerciala, Societatea Comerciala
"Clujana" - S.A., pana la sfarsitul anului 2001 au fost vandute 50%
din active, in prezent vanzarea activelor acestei societati comerciale fiind
preluata de Autoritatea de Valorificare a Activelor Bancare;
- continuarea in anul 2002 a procesului de vanzare pentru cel putin 30
de societati comerciale din componenta "privatizarea a 50 de societati
comerciale cu capital majoritar de stat grupate in pachete";
- continuarea procesului de privatizare, prin efort propriu al
A.P.A.P.S., conform Programului PSAL II convenit cu Banca Mondiala, prin
atragerea de investitori romani si straini pentru cel putin 10 societati
comerciale mari cu capital de stat, 300 de societati comerciale mici si
mijlocii si 100 societati comerciale la care A.P.A.P.S. detine actiuni
reziduale, in perioada 2002 - 2003;
- selectarea in cadrul Programului PSAL II a unui lot de 20 de societati
comerciale pentru a face obiectul privatizarii (10 societati comerciale grupate
in 3 grupuri), sau al restructurarii (10 societati comerciale grupate in 4
grupuri), cu ajutorul bancilor de investitii sau al agentilor de vanzare/firmelor
de restructurare, precum si oferirea la privatizare si
privatizarea/restructurarea a 8 dintre cele 10 societati comerciale din fiecare
componenta, nu mai tarziu de sfarsitul anului 2003.
- Un element important pentru realizarea ajustarii structurale il
constituie intensificarea procesului de restructurare. In realizarea acestui
obiectiv un rol important il are Programul PHARE RO 9904 pentru restructurarea
intreprinderilor si de reconversie profesionala (RICOP) in care au fost incluse
69 de intreprinderi cu capital majoritar de stat: 58 ramase in portofoliul
A.P.A.P.S., 10 in portofoliul Ministerului Industriei si Resurselor si una in
portofoliul Ministerului Sanatatii si Familiei.
- Pana la sfarsitul lunii martie 2002, dintre societatile comerciale aflate
in portofoliul A.P.A.P.S. 28 de societati comerciale (dintre care 9 au fost
incluse si in Programul PSAL) au fost privatizate.
- Conditionalitatea RICOP a fost indeplinita la data de 31 martie 2002,
prin oferirea la privatizare a intregului pachet de societati comerciale
convenit cu Uniunea Europeana si aflat in portofoliul A.P.A.P.S.
- Principalele actiuni promovate in cadrul Programului RICOP au in vedere:
- promovarea ocuparii fortei de munca, cu un buget de 9 milioane euro,
pentru crearea a circa 8.000 de locuri de munca si asigurarea a circa 6.000 de
locuri de formare profesionala;
- finantarea crearii de microafaceri si de intreprinderi mici si
mijlocii, cu un buget de 30 milioane euro, prin care se estimeaza asigurarea
unui numar de 10.000 de locuri de munca in intreprinderi mici si mijlocii si
microintreprinderi;
- asistenta sociala pentru atenuarea impactului social al restructurarii
industriale, cu un buget de 10 milioane euro, prin care se urmareste sustinerea
a 50 de centre sociale, 10 centre de reintegrare si 10 centre de urgenta,
estimandu-se a fi asistate 17.500 de persoane nevoiase si create circa 1.300
noi locuri de munca;
- asistenta tehnica, cu un buget de 9 milioane euro, destinata sustinerii
structurilor de implementare a programului pentru care au fost semnate 3
contracte in valoare de 5,1 milioane euro.
Pana in prezent rezultatele implementarii masurilor cuprinse in programele
de restructurare aprobate sunt:
- capitalul social vandut sectorului privat este de 55,59% din total
capital social detinut de societatile comerciale din portofoliul A.P.A.P.S.;
- s-au redus pierderile inregistrate fata de finele anului 2000 cu
aproximativ 75%;
- s-au redus platile restante fata de aceeasi perioada a anului 2000 cu
aproximativ 48%;
- personalul angajat care a trecut in sectorul privat este de 45,33% .
3.3.3. Atragerea investitiilor straine directe
- Pentru asigurarea conditiilor propice de dezvoltare economica Guvernul Romaniei
are in vedere cresterea semnificativa a volumului de investitii straine in
Romania, prin asigurarea unui climat investitional stimulativ si predictibil.
- In acest scop Guvernul Romaniei a initiat perfectionarea cadrului
legislativ vizand asigurarea tratamentului egal si nediscriminatoriu intre
investitorii straini si romani.
- In iunie 2001 a fost adoptata Legea nr. 332/2001 privind promovarea
investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, prin care se introduc
reglementari noi pentru investitiile cu o valoare care depaseste echivalentul
unui milion de dolari S.U.A. Noua lege stabileste un regim juridic favorabil
investitiilor straine directe si ofera unele facilitati cum sunt: exceptarea de
la plata taxelor vamale a utilajelor, instalatiilor si echipamentelor
tehnologice, amanarea platii taxei pe valoarea adaugata pentru bunurile noi
achizitionate, amortizarea accelerata. Legea creeaza, de asemenea, un cadru
institutional pentru acest domeniu, stabilind ca Ministerul Dezvoltarii si
Prognozei, in colaborare cu Departamentele pentru relatia cu investitorii
straini, sa asigure coordonarea aplicarii uniforme a politicii Guvernului la
nivel central si local in ceea ce priveste stimularea si promovarea
investitiilor directe. Pana in martie 2002 s-au primit 83 de inregistrari de
astfel de investitii, a caror valoare angajata este de aproximativ 600 milioane
dolari S.U.A., din care participarea straina reprezinta circa 240 milioane
dolari S.U.A. Pentru a analiza efectele aplicarii legii, precum si pentru a
solutiona operativ eventualele dificultati aparute, Ministerul Dezvoltarii si
Prognozei a organizat intalniri cu investitorii inregistrati conform acestei
legi. Totodata a fost inaugurata o pagina Internet dedicata intrebarilor si
raspunsurilor referitoare la aplicarea Legii nr. 332/2001.
- Pentru cresterea volumului investitiilor Guvernul Romaniei a initiat, de
asemenea, actiuni concrete pentru inlaturarea obstacolelor intampinate de
investitorii straini in Romania si care constau in simplificarea procedurilor
de inregistrare si autorizare a firmelor, stabilitatii legislatiei, eficientei
serviciilor bancare etc., unele dintre ele fiind deja realizate.
- Un alt element important pentru sustinerea acestui obiectiv este
promovarea Romaniei ca destinatie pentru investitorii straini, prin asigurarea
unei informari pozitive, complete si corecte asupra oportunitatilor de
investitii din Romania, la nivel de regiune si de ramura economica, prin
oferirea de servicii pentru investitori: de asistenta de specialitate, de
informare, de interfata cu alte institutii, prin proceduri clare, adaptate
practicilor internationale.
- Pentru dezvoltarea procesului investitional Guvernul Romaniei a initiat
organizarea activitatii de promovare a investitiilor straine, prin elaborarea
de materiale promotionale si de informare, inclusiv prin Internet, pentru
sporirea interesului investitorilor pentru zonele defavorizate, zone libere,
parcuri tehnologice, dezvoltare regionala. De asemenea, Guvernul a infiintat un
oficiu in subordinea directa a primului-ministru, care permite accesul facil al
investitorilor importanti la structurile de decizie guvernamentala, si s-a
aprobat in sedinta de guvern infiintarea. In sedinta Guvernului din 13 martie
2002 s-a aprobat infiintarea Agentiei Romane pentru Investitii Straine
(A.R.I.S.) ca unica institutie de informare si promovare a investitiilor
straine directe in Romania. Agentia Romana pentru Investitii Straine isi va
desfasura activitatea in subordinea Guvernului.
3.3.4. Dezvoltarea pietei concurentiale
- Dezvoltarea pietei concurentiale este una dintre conditiile esentiale
pentru ca o economie de piata sa fie operationala, dar si una dintre
preocuparile permanente si majore ale Guvernului Romaniei, in conditiile globalizarii
pietelor, intrucat promovarea si dezvoltarea unui mediu concurential normal
contribuie la ameliorarea competitivitatii industriale si la intarirea pietei
interne nationale.
In vederea dezvoltarii mediului de afaceri si a mecanismelor de piata
Guvernul Romaniei aplica in mod riguros regulile privind acordarea ajutoarelor
de stat, instituite prin Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu
modificarile si completarile ulterioare, si va intari capacitatea institutiilor
abilitate sa administreze regulile referitoare la concurenta stabilite prin
Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare,
astfel incat operatorii economici sa fie in masura sa faca fata fortelor pietei
si presiunilor concurentiale in momentul aderarii Romaniei la Uniunea
Europeana.
- In vederea aplicarii riguroase a regulilor concurentei, cu sprijinul
Consiliului Concurentei si Oficiul Concurentei, Guvernul are in vedere
perfectionarea reglementarilor privind controlul concentrarilor si controlul
riguros al ajutoarelor de stat - in sensul transparentei acordarii acestora pe
baza unor criterii precis definite, vizand insanatosirea activitatilor
industriale si aplicarea de politici fiscale care sa aiba ca efect cresterea
capacitatii operatorilor economici de a investi, realizand astfel o ajustare
favorabila a conditiilor de piata.
- De asemenea, se va actiona pentru reducerea sferei de actiune a
monopolurilor de stat si pentru continuarea procesului de liberalizare a
preturilor in domeniile in care acestea au ramas in supravegherea autoritatilor
de reglementare.
- In conditiile internationalizarii productiei, pentru intarirea
competitiei pe piata, Guvernul Romaniei are in vedere, de asemenea, incurajarea
aliantelor strategice pe baze tehnologice si industriale, economice sau
financiare, urmarindu-se incadrarea lor in prevederile legislative interne si
internationale.
3.3.5. Promovarea investitiilor intangibile
- Guvernul este preocupat sa accentueze actiunile din domeniul cercetarii-dezvoltarii
si inovarii printr-o abordare interdisciplinara si multisectoriala, avand in
vedere necesitatile pietei, cu care industria trebuie sa fie in permanenta
legatura. Autoritatile publice au ca prima responsabilitate promovarea de
programe eficiente de cercetare-dezvoltare, orientate catre cerintele pietei si
in stransa legatura cu operatorii economici interesati, care sa conduca la
beneficii maxime. In acest sens actioneaza pentru:
- crearea de produse noi sau modernizate si introducerea lor in
fabricatie de catre unitatile economice;
- realizarea de tehnologii noi sau modernizate si punerea lor in
aplicare de catre agentii economici;
- realizarea de servicii noi sau perfectionate si punerea lor in
aplicare de catre agentii economici.
- Un alt element important avut in vedere pentru dezvoltarea investitiilor
intangibile il constituie sustinerea crearii si dezvoltarii capacitatii de
absorbtie si difuzare a rezultatelor cercetarii-dezvoltarii in mediul economic
prin:
- dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic si inovare (de
exemplu: parcuri tehnologice si stiintifice, incubatoare tehnologice si de
afaceri, centre de transfer tehnologic etc.);
- sustinerea activitatilor de informare in domeniul tehnologic, de asistenta
si consultanta, precum si de transfer tehnologic, la nivel national si
regional;
- asigurarea unui cadru legislativ favorabil pentru protectia rezultatelor
activitatii de cercetare-dezvoltare, incluzand si cadrul propice pentru
proprietatea industriala si intelectuala, cu prioritate in domeniul patentelor,
marcilor, designului, desemnarea originii etc.
- Guvernul Romaniei este preocupat pentru realizarea unui important pas
spre ameliorarea competitivitatii produselor si serviciilor industriale si prin
sustinerea unei politici active in domeniul calitatii, axata pe dezvoltarea si
optimizarea infrastructurii calitatii, precum si pe stimularea implementarii de
catre operatorii economici a sistemului de management al calitatii (ISO 9000).
In acest context a fost aprobata Legea nr. 608/2001 privind evaluarea
conformitatii produselor. Aceasta lege reprezinta cadrul pentru preluarea
armonizata a directivelor bazate pe principiul noii abordari si introduce
procedurile europene pentru evaluarea conformitatii produselor. Aplicarea
acestei legi si a reglementarilor tehnice derivate conduce la reducerea
cheltuielilor pentru produsele romanesti referitoare la atestarea indeplinirii
cerintelor de securitate aplicabile acestora in piata unica europeana.
- Un alt element important avut in vedere de Guvernul Romaniei si care
actioneaza ca un catalizator pentru sustinerea ajustarii structurale si
ameliorarea competitivitatii industriale este standardizarea, care a devenit o
necesitate prioritara. Standardizarea elimina barierele tehnice din calea
comercializarii produselor, devine un punct-cheie in ceea ce priveste
competitivitatea si o norma dupa care sunt judecati competitorii pe piata,
asigurand credibilitate. De aceea este important ca standardele sa fie la un
nivel ridicat, in acest fel produsele castigand aprobarea utilizatorilor.
Succesul standardizarii este determinat de succesul implementarii sale, deci
trebuie sa existe proceduri clare de certificare, inspectie si testare.
- Investitia in capitalul uman este in atentia prioritara a Guvernului
Romaniei, fiind una dintre componentele importante in promovarea investitiilor
intangibile, simultan cu o mai buna utilizare a resurselor umane. Aceasta este
concretizata prin realizarea unei mai bune flexibilitati a fortei de munca si
prin marirea gradului de mobilitate (recalificare) si de
perfectionare/specializare a acesteia, astfel incat sa se poata asigura o
echilibrare a cererii si ofertei pe piata fortei de munca, precum si
dezvoltarea de know-how si training vocational si a managementului resurselor
umane.
- In cadrul promovarii investitiilor intangibile Guvernul Romaniei mai are
in vedere dezvoltarea si sustinerea pietelor in continua expansiune
(cercetare-dezvoltare, cunoasterea, protectia mediului, biotehnologie, sanatate
etc.).
- Nu in ultimul rand ca importanta si tinand seama de evolutia spre
societatea informationala, Guvernul Romaniei pune un accent deosebit pe
extinderea utilizarii tehnologiei informatiei si pe folosirea eficienta a
datelor prelucrate si gestionate de sistemele informationale nationale si
internationale.
3.3.6. Dezvoltarea cooperarii industriale
- Sprijinirea dezvoltarii cooperarii industriale presupune masuri de
identificare si eliminare a obstacolelor financiare si fiscale excesive,
simultan cu dezvoltarea instrumentelor specifice si cu sustinerea initiativelor
industriale, in scopul cresterii pietelor cu prioritate pentru micile afaceri.
Responsabilitatea majora in dezvoltarea unor scheme de cooperare industriala
apartine in principal firmelor si oamenilor de afaceri, dar o contributie
substantiala este adusa si de autoritatile publice prin identificarea si
implementarea unor masuri si actiuni specifice destinate acestui scop.
- In acest sens Guvernul Romaniei are in vedere extinderea utilizarii
sistemului de subcontractare, atat pentru productia destinata pietei interne,
cat si pentru piata externa prin care intreprinderile mici si mijlocii devin
subfurnizori pentru marile companii industriale, asigurandu-se astfel un bun
suport in dezvoltarea cooperarii industriale si a schimburilor comerciale.
- Alte masuri avute in vedere de Guvernul Romaniei pentru sustinerea
dezvoltarii cooperarii industriale pe piata interna si internationala se refera
la urmatoarele aspecte:
- intarirea climatului investitional si de cooperare industriala, pe
baza unui cadru legislativ adecvat si a intelegerilor bilaterale dintre tari
privind protejarea investitiilor;
- identificarea de oportunitati si scheme de cooperare industriala,
gasirea de parteneri si diseminarea de informatii asupra pietei si/sau
potentialilor parteneri;
- organizarea de intalniri, mese rotunde, sustinerea unor initiative
potential viabile si asistenta in deschiderea si dezvoltarea interesului unor
parteneri straini in cooperarea industriala.
- Guvernul Romaniei are in vedere extinderea actiunilor orientate catre
stimularea cooperarii industriale si atragerea unui volum mai mare de
investitii directe straine, in special din tarile Uniunii Europene, pentru
subsectoarele industriale, produsele sau componentele de produse care prezinta
avantaje comparative si interes prioritar pentru Romania, cum sunt: tractoare
si masini agricole, locomotive si material rulant, autocamioane, constructii aeronautice,
metalurgia feroasa si neferoasa, tehnica de calcul, masini si echipamente
electrice, industria alimentara etc.
- In scopul dezvoltarii cooperarii industriale Guvernul urmareste
identificarea de noi solutii pentru promovarea unor proiecte de engineering
financiar in domeniile de interes major (protectia mediului, eficienta
utilizarii energiei etc.), inclusiv prin utilizarea aranjamentului de
"off-set", care este o forma contractuala avantajoasa si care obliga
un ofertant strain sa investeasca in tara care achizitioneaza echipamentul.
- Pentru intarirea potentialului industrial regional si pentru dezvoltarea
cooperarii economice Guvernul are in vedere si promovarea principiului
specializarii internationale, pe baza complementaritatii industriale cu tarile
Uniunii Europene, central si est-europene sau din alte zone apropiate.
3.3.7. Sustinerea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii
- In Programul de guvernare pentru perioada 2001 - 2004 Guvernul Romaniei a
stabilit printre obiectivele-cheie, in politica sa economica, stimularea
intreprinderilor mici si mijlocii, considerand ca sectorul intreprinderilor
mici si mijlocii reprezinta o parghie hotaratoare pentru dezvoltarea economiei
de piata si cresterea economica si constituie un factor important de absorbtie
a fortei de munca disponibile sau disponibilizate. De asemenea, dezvoltarea
sectorului intreprinderilor mici si mijlocii determina cresterea competitiei si
diminuarea rolului monopolist al marilor intreprinderi, conducand astfel la
dezvoltarea unei economii de piata functionale.
- Principiile urmarite in sustinerea dezvoltarii sectorului sunt:
- asigurarea coerentei strategiilor dezvoltate la nivel guvernamental cu
impact asupra sectorului intreprinderilor mici si mijlocii;
- colaborarea stransa cu toate organizatiile de reprezentare a
sectorului intreprinderilor mici si mijlocii;
- acordarea de sprijin financiar din partea statului, compatibil cu
recomandarile Comisiei Europene;
- evitarea distorsionarii pietei prin masurile de sprijinire a
intreprinderilor mici si mijlocii;
- asigurarea transparentei actiunilor care vizeaza dezvoltarea
sectorului intreprinderilor mici si mijlocii;
- actualizarea cu regularitate a strategiei si politicilor de dezvoltare
a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii;
- dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii in regiunile in care
infrastructura sociala si industriala este slaba si rata somajului mare;
- promovarea culturii antreprenoriale.
- Principalele directii strategice de actiune pentru dezvoltarea sectorului
intreprinderilor mici si mijlocii sunt orientate spre: crearea unui mediu de
afaceri favorabil infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii,
dezvoltarea activitatilor productive si inovative in sectorul intreprinderilor
mici si mijlocii, cresterea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii
pe diverse piete, imbunatatirea accesului intreprinderilor mici si mijlocii pe
pietele externe si promovarea culturii antreprenoriale.
- Masurile avute in vedere sunt:
- eliminarea barierelor birocratice;
- imbunatatirea cadrului institutional si a dialogului public-privat;
- sustinerea transferului de tehnologie catre intreprinderile mici si
mijlocii nou-infiintate sau existente;
- facilitarea accesului la surse de finantare;
- facilitarea accesului la activele neutilizate ale agentilor economici
cu capital majoritar de stat;
- facilitarea accesului la achizitii publice;
- dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri, a unei piete nationale de
consultanta si consiliere pentru intreprinzatori;
- imbunatatirea accesului intreprinderilor mici si mijlocii la
informatii de afaceri relevante pentru domeniul specific de activitate al
acestora;
- elaborarea unei strategii pentru sustinerea intreprinderilor mici si
mijlocii cu potential de export; sprijinirea participarii intreprinderilor mici
si mijlocii la targuri si manifestari internationale;
- sustinerea unor programe de instruire pentru dezvoltarea capacitatii
antreprenoriale;
- imbunatatirea pregatirii manageriale prin discipline axate pe
antreprenoriat in invatamantul liceal si universitar.
- Simplificarea procedurilor de inregistrare si autorizare a firmelor a
fost pusa deja in practica pe baza aplicarii prevederilor Ordonantei de urgenta
a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative
pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, aprobata si
modificata prin Legea nr. 370/2002, prin instituirea unei proceduri
simplificate si infiintarea biroului unic, a carui activitate accelereaza
procedura inregistrarii noilor firme, diminueaza costurile aferente si
introduce un cod unic de inregistrare.
3.3.8. Asigurarea compatibilitatii cu mediul inconjurator
- Necesitatea unui nivel inalt de protectie a mediului este strans legata
in conceptia Guvernului Romaniei de dezvoltarea durabila si cresterea
standardului si a calitatii vietii. Protectia mediului este sustinuta printr-un
sistem legislativ complex, partial armonizat cu cel al Uniunii Europene.
- Mediul inconjurator este vazut de Guvernul Romaniei ca o resursa naturala
pentru a carei folosire firmele trebuie sa fie pregatite sa plateasca.
Autoritatile publice evalueaza pretul pentru aceasta oferta de resurse de mediu
si au grija ca ea sa nu fie suprafolosita. Piata in continua crestere pentru
folosirea resurselor de mediu conduce la dezvoltarea de noi instrumente, cum ar
fi permisele de mediu si licente, si se bazeaza pe principiul conform caruia
"poluatorul plateste". Este clar ca acest lucru va afecta toate
segmentele pietei si ca este necesar ca protectia mediului si acceptarea unui
inalt nivel al standardelor de protectie a mediului sa poata reprezenta initial
o constrangere si apoi un avantaj competitiv demn de luat in seama.
In acest sens Guvernul se implica in acordarea asistentei necesare pentru
ca firmele, atat cele mari, cat si cele mici, sa-si dezvolte strategii de
protectie a mediului si sa-si integreze conceptia de proiectare, productie si
marketing pornind de la tehnologii si produse "curate".
- In cazurile in care alinierea la standardele de mediu este dificila la
nivelul intreprinderii sau in zone geografice cu probleme grave de poluare,
Guvernul va interveni, in conditiile legii, fie prin ajutor direct, fie prin
reduceri de taxe si impozite sau alte masuri cu efect echivalent, cu
obligativitatea ca fondurile rezultate din acestea sa fie utilizate in
conformitate cu prevederile legislative armonizate vizand ajutorul de stat,
pentru diminuarea si, in masura posibilului, pentru eliminarea poluarii.
- Respectarea reglementarilor in domeniul protectiei mediului inconjurator
si promovarea larga a tehnologiilor si produselor "curate", in
conditiile eficiente de costuri/beneficii, precum si de creare de noi modele de
productie si consum, simultan cu cresterea performantei in domeniul protectiei
mediului si prin sustinerea implementarii sistemului de management de mediu (ISO
14000), constituie o importanta preocupare a Guvernului si este materializata
prin armonizarea legislativa din acquisul comunitar de mediu privind controlul
poluarii industriale si managementul riscului necesar, prin initierea si
implementarea de programe pentru reducerea impactului activitatilor industriale
asupra mediului, concomitent cu refacerea ecologica a zonelor afectate de
acestea.
- Guvernul Romaniei are in vedere ca aceleasi instrumente sa aiba efect
atat asupra eficientei economice generale, cat si asupra reducerii poluarii si
utilizarii eficiente a resurselor. Cresterea eficientei utilizarii energiei
electrice, cu toate ca va presupune costuri mari de modernizare a
echipamentelor, va avea efecte pozitive atat asupra eficientei economice a
intreprinderilor, cat si asupra protectiei mediului prin limitarea sau
reducerea emisiilor poluante.
3.3.9. Dezvoltarea cererii pietei romanesti de produse industriale
- Dezvoltarea industriala presupune ajustarea ofertei de produse la nivelul
cererii pietei. Previziunile de evolutie a cererii pot constitui elemente care
sa favorizeze ajustarea productiei fiecarei intreprinderi. In prezent piata
interna nationala de produse industriale are un nivel scazut al cererii din
partea populatiei si agentilor economici.
- Cresterea cererii interne de produse industriale este in atentia
Guvernului Romaniei, deoarece aceasta poate facilita dezvoltarea economiilor de
scara, dinamica cererii interne oferind oportunitati pentru adancirea
specializarii productiei si aparitia de noi producatori, ceea ce va conduce la
mentinerea caracterului concurential al pietei.
- In acest context Guvernul Romaniei se preocupa de gasirea modalitatilor
de crestere a puterii de cumparare a populatiei si de realizare a solvabilitatii
pietei interne. Acestea vor conduce la cresterea exigentelor privind calitatea
produselor, cu efect direct asupra intreprinderilor care vor face eforturi de a
produce competitiv, rezultatul final urmarit fiind disparitia decalajului
dintre produsele pentru piata interna si cea externa, definit de sintagma
"produse de export".
- Un element important de sustinere a ajustarii structurale a
intreprinderilor industriale prin dezvoltarea pietei interne il constituie
orientarea de perspectiva a achizitiilor publice. In Romania aplicarea
prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile
publice, cu modificarile si completarile ulterioare, va contribui la stimularea
cererii pietei interne, iar ale Ordonantei Guvernului nr. 20/2002 privind
achizitiile publice prin licitatii electronice va elimina posibilitatile de
coruptie in acest domeniu.
3.3.10. Modernizarea rolului autoritatii publice
- Modernizarea rolului autoritatii publice consta, in viziunea Guvernului
Romaniei, in intarirea capacitatii autoritatii publice din domeniul industriei
(Ministerul Industriei si Resurselor) de elaborare si implementare a politicii
industriale si de gestionare a procesului de reforma economica din industrie
(restructurarea si privatizarea societatilor comerciale aflate in coordonarea
si subordinea sa).
- Pentru perfectionarea activitatii autoritatii publice din domeniu se are
in vedere dezvoltarea cooperarii cu operatorii economici in vederea cresterii
performantei industriale, prin imbunatatirea sistemului de diseminare a
informatiilor referitoare la tehnologie, la tendintele pietei sau la alti
diversi factori care influenteaza performanta industriala.
- O alta latura importanta a acestui proces, pe care o practica autoritatea
publica in domeniu, o constituie intarirea colaborarii cu celelalte institutii
si autoritati publice de stat, precum si extinderea consultarilor cu partenerii
sociali in problemele legate de politica industriala, de reforma economica si
restructurare industriala, privatizare, perfectionarea cadrului legislativ si
institutional, compatibilitatea cu mediul inconjurator etc.
3.3.11. Promovarea coeziunii sociale
- Coeziunea sociala constituie un factor determinant in realizarea cu
succes a ajustarii structurale si in limitarea costurilor reformei economice.
Guvernul are permanent in vedere implementarea si dezvoltarea in principal a
urmatoarelor practici:
- atragerea partenerilor sociali si a altor factori implicati in
activitatea industriala in procesul de elaborare si implementare a politicilor;
- permanentizarea procedurilor de consultare a operatorilor economici si
a partenerilor de dialog social, precum si a procedurilor de diseminare a
informatiilor utile;
- obtinerea sprijinului partenerilor sociali in realizarea ajustarilor
structurale;
- sustinerea asigurarii unui sistem cat mai eficient de protectie sociala
pasiva si mai ales activa.
4. CORELAREA CU PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A ROMANIEI
- In acord cu politica europeana de coeziune economica si sociala Romania
promoveaza o politica nationala de dezvoltare regionala care are ca obiectiv
general pe termen lung diminuarea decalajelor in dezvoltarea regiunilor si
zonelor tarii. Pe termen scurt, insa, politica nationala de dezvoltare
regionala - prin instrumentul sau principal, Planul national de dezvoltare - se
axeaza, in esenta, pe contracararea fenomenelor negative care apar in procesul
de restructurare economica si indeosebi industriala a tarii, astfel ca obiectivele
politicii regionale in aceasta etapa se coreleaza strans cu obiectivele
politicii industriale.
- In acest sens, axa 7 de dezvoltare identificata in Planul national de
dezvoltare (PND 2002 - 2005) consta in imbunatatirea structurii economice a regiunilor.
Aceasta prioritate de dezvoltare este nemijlocit determinata de implementarea
uneia dintre prioritatile politicii industriale, si anume restructurarea
sectorului industrial. Restructurarea industriala afecteaza, fara exceptie,
toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale tarii, structuri industriale
diversificate, dezvoltate in conditiile economiei centralizate, existand in
toate judetele tarii. Numeroase intreprinderi, din domenii cum sunt
constructiile de masini, chimie, siderurgie, au devenit dupa anul 1990
necompetitive si au intrat in declin, ceea ce a impus restructurarea lor, cu
toate consecintele in plan economic si social ce decurg din acest amplu proces.
- Politica nationala de dezvoltare regionala urmareste prin strategia sa pe
termen scurt sprijinirea dezvoltarii zonelor industriale in declin, prin
stimularea, in primul rand, a capacitatii lor de adaptare la noi activitati.
Detalii referitoare la implementarea acestei prioritati nationale de dezvoltare
regionala se gasesc in PND 2002 - 2005.
- Masurile luate pentru sprijinirea dezvoltarii zonelor industriale in
declin, programele si proiectele dezvoltate in acest scop sunt finantate atat
din fonduri de la bugetul de stat exclusiv, cat si din fonduri PHARE -
componenta "Coeziune economica si sociala", la care se adauga
cofinantarea corespunzatoare de la bugetul de stat.
- Pentru utilizarea fondurilor PHARE - componenta "Coeziune economica
si sociala" -, in scopul sprijinirii zonelor industriale in declin, s-a
realizat o zonare intraregionala, avand drept criterii impactul negativ produs
de restructurarea industriala si capacitatea de atragere a noi activitati.
Criteriile detaliate ale acestei zonari sunt cuprinse in PND 2002 - 2005.
- S-au identificat in 7 din cele 8 regiuni de dezvoltare 11 astfel de zone,
care au fost denumite "zone de restructurare industriala cu potential de
crestere economica". In aceste zone se concentreaza, incepand cu anul
2001, pe o perioada de cel putin 3 ani, o parte insemnata a fondurilor PHARE -
componenta "Coeziune economica si sociala" - la care se adauga
cofinantarea necesara de la bugetul de stat.
- In fiecare din cele 11 zone de restructurare industriala cu potential de
crestere economica se are in vedere implementarea, in conditiile respectarii
procedurilor PHARE - componenta "Coeziune economica si sociala" -, a
unor masuri, programe, proiecte, care vizeaza:
- diversificarea economica, prin atragerea de noi activitati, inclusiv
valorificarea potentialului lor turistic, prin sprijinirea dezvoltarii
intreprinderilor mici si mijlocii productive;
- imbunatatirea calitatii retelei infrastructurale regionale; va
continua dezvoltarea infrastructurii regionale si locale initiata prin PHARE
2000 punandu-se accent pe refacerea mediului si dezvoltarea turismului;
- reabilitarea micii infrastructuri urbane si turistice;
- dezvoltarea resurselor umane: modernizarea scolilor profesionale si
furnizarea de servicii sociale.
- Pentru atragerea investitiilor private in aceste zone, dar si in alte
zone de restructurare industriala, statul, comunitatile regionale si locale
preiau un efort material substantial, necesar demararii unor activitati
productive, pentru:
- reabilitatea si pregatirea terenurilor ramase dupa dezafectarea uneia
sau mai multor intreprinderi in cazul platformelor industriale, pentru noi
activitati productive;
- pregatirea terenurilor pentru activitatea turistica;
- crearea si dezvoltarea de parcuri industriale;
- crearea de cai de acces spre zonele in care se vor crea intreprinderi
mici si mijlocii productive.
- Evaluarea sprijinului ce se poate acorda va lua in calcul succesele
regiunilor in procesul de restructurare industriala si de adaptare la noi
tipuri de activitati. Marimea sprijinului financiar acordat va fi corelata in
timp si va ajunge sa depinda de rezultatele in planul schimbarilor structurale
pe care le vor avea investitiile care s-au realizat.
5. EVOLUTII POSIBILE IN STRUCTURA INDUSTRIEI PRELUCRATOARE
- Limitarile naturale de dezvoltare in perspectiva a industriei extractive
si necesitatea reducerii intensitatii energetice in toate domeniile de
activitate ale economiei nationale vor conduce la mentinerea in continuare a
unei ponderi ridicate a industriei prelucratoare.
- Sectorul energetic care sustine industria prelucratoare este un sector
dezvoltat si functional in care resursele interne de agenti purtatori de
energie asigura cea mai mare parte a consumului, importurile de completare
constand din gaze naturale (circa 25 - 30% din total consum) si pacura. Aflat
in plin proces de restructurare si modernizare, sectorul energetic romanesc va
contribui semnificativ la cresterea competitivitatii industriei prelucratoare,
in principal prin pretul energiei livrate, bazat pe costuri sensibil diminuate
ca efect al reformei economice aplicate.
- Industria prelucratoare din Romania se bazeaza pe un potential important
si diversificat de resurse naturale industrializabile, constand in principal
din minereurile metalifere (cupru, argint, aur), minereuri nemetalifere (sare,
calcar, argile etc.), titei si gaze naturale, masa lemnoasa, resurse vegetale
si animale, ape minerale etc. Structura relativ complexa a industriei
prelucratoare romanesti este in general corelata si orientata spre
valorificarea rationala si eficienta a acestor resurse naturale indigene.
- Estimarea evolutiei pe termen mediu a sectoarelor industriale a avut in
vedere in primul rand rezultatele analizelor SWOT care identifica punctele tari
si cele slabe, oportunitatile si amenintarile, precum si evaluarea unor
indicatori de competitivitate care iau in considerare urmatoarele aspecte
principale:
- detinerea unor avantaje comparative si competitive legate de traditie,
de existenta de know-how de productie sau licente preluate de la firme de
prestigiu pe plan international, de utilizarea fortei de munca bine calificata
si cu costuri reduse, productivitatea muncii, precum si de existenta si
folosirea de resurse materiale interne;
- rezultate favorabile inregistrate in activitate datorita
competitivitatii si pozitiei avantajoase de pe piata interna si/sau
internationala;
- contributie semnificativa in sustinerea reabilitarii si modernizarii
altor domenii din economia nationala (agricultura, infrastructura etc.);
- dezvoltarea activitatilor de inalta tehnologie si a informaticii.
- Evolutia in perspectiva a diferitelor sectoare si subsectoare industriale
va fi diferentiata. Pentru a estima cat mai corect evolutia pe termen mediu a
sectoarelor industriale s-a facut in primul rand o analiza a evolutiei lor si a
rezultatelor obtinute, cu detalii pe grupe de produse, pornindu-se de la
premisa ca anumite subsectoare pot fi competitive chiar daca sectorul in
ansamblu nu are aceleasi performante. S-au efectuat analize ale evolutiei unor
indicatori economici, cum ar fi: cifra de afaceri, productia, valoarea
adaugata, productivitatea muncii, evolutia pietei pentru fiecare domeniu
vizandu-se exportul, productia pentru consumul intern, importul etc.
- Concluziile la care s-a ajuns in urma acestor analize evidentiaza faptul
ca pe termen mediu:
- exista sanse reale de dezvoltare accentuata a unor activitati
industriale pentru: fabricatia de tractoare si masini agricole, fabricatia de ingrasaminte
chimice, fabricatia de echipamente de telecomunicatii, tehnologia informatiei,
industria alimentara;
- in unele sectoare activitatea va continua sa se mentina la un nivel
relativ constant, fiind posibila o usoara dezvoltare a acesteia pentru
constructii si reparatii de nave, industria de prelucrare a titeiului,
fabricatia de medicamente, sectorul confectii textile, sectorul incaltaminte,
industria siderurgica, fabricatia de rulmenti si pompe, industria chimica,
industria de masini si aparate electrice, industria lemnului, mobilei,
celulozei si hartiei, unele mijloace de transport;
- pentru unele sectoare activitatea va fi fluctuanta, fiind posibile
tendinte de descrestere: industria constructiilor metalice si produselor din
metal, industria prelucrarii cauciucului si maselor plastice, industria
materialelor de constructii;
- unele sectoare vor cunoaste o restructurare profunda, initial cu
diminuarea productiei: industria de aparare si industria siderurgica.
- Prioritatile Guvernului Romaniei in abordarea sectoriala in corelare cu
limitarile privind asigurarea resurselor financiare bugetare vizeaza:
- restructurarea accelerata a unor sectoare industriale, situatie in
care se are in vedere sprijinirea industriei siderurgice si a industriei de
aparare, in derularea acestui proces;
- sustinerea unor sectoare cu rol de motor al dezvoltarii industriale in
care intra tehnologia informatiei si echipamentele de telecomunicatii;
- necesitatea asigurarii hranei populatiei, scop in care este vizata in
principal sustinerea fabricatiei de tractoare si masini agricole, a productiei
de ingrasaminte chimice si industriei alimentare;
- necesitatea asigurarii starii de sanatate a populatiei, caz in care se
urmareste sustinerea industriei de medicamente;
- sprijinirea unor segmente din activitatea industriala legate de
reabilitarea infrastructurii si a dotarilor necesare (utilaje, mijloace de
transport etc.);
- sustinerea cresterii volumului si eficientei exportului.
- Sprijinul statului acordat acestor domenii de activitate se concretizeaza
astfel:
- Prin Programul privind sprijinirea producatorilor agricoli si a
prestatorilor de servicii in agricultura pentru achizitionarea de tractoare,
combine, masini si utilaje agricole, precum si instalatii de irigat din
productia interna sunt sustinute procesul investitional in agricultura si
cresterea gradului de mecanizare a lucrarilor agricole. Pe baza Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societatilor comerciale
ce detin in administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub
luciu de apa s-a constituit fondul special "Dezvoltarea agriculturii
romanesti", prin care se asigura o alocatie echivalenta de 55% pentru achizitionarea
de tehnica agricola. Procedura de utilizare a sumelor constituite in acest fond
pentru achizitionare de tehnica agricola a fost aplicata atat in anul 2000, cat
si in anul 2001 si ramane in vigoare si in anul 2002. In acest scop Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pregateste, urmand sa supuna spre
aprobare Guvernului, un act normativ de reglementare valabil pentru acest an,
prin care se vor aloca resurse financiare in acest scop.
Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2002 privind acordarea unor
facilitati furnizorilor de ingrasaminte chimice si pesticide se prevede ca taxa
pe valoarea adaugata aferenta acestor produse livrate si certificate catre
producatorii agricoli devine exigibila la furnizori si deductibila la beneficiari
la data scadenta platii, prevazuta in contractele incheiate intre acestia.
Prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei si al presedintelui Casei
Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 72/44/2002 pentru aprobarea listelor
cuprinzand denumirile comune internationale (DCI) ale medicamentelor din
Nomenclatorul de medicamente si produse biologice de uz uman, de care
beneficiaza asiguratii, pe baza de prescriptie medicala in tratamentul
ambulatoriu, cu si fara contributie personala, si a sistemului de compensare a
preturilor cu amanuntul la unele medicamente de uz uman se creeaza
posibilitatea compensarii pana la 65% a unor medicamente si/sau a
achizitionarii in forma gratuita a acestora in cadrul unor liste actualizate
trimestrial, utilizandu-se fonduri prevazute in bugetul Casei Nationale de
Asigurari de Sanatate.
- Prin Ordinul comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale, al
ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului
finantelor publice nr. 132/76/352/2002 privind incadrarea in activitatea de
creatie de programe pentru calculator sunt sprijinite activitatea din domeniul
tehnologiei informatiei, respectiv activitatea de creatie de programe pentru
calculator destinate comercializarii pe baza de contract, prin scutirea de
impozit pe venit.
- Prin alocarea de resurse financiare bugetare este sprijinit procesul de
restructurare a industriei de aparare, sumele fiind destinate atat pentru
productia de aparare pe capacitatile viabile, cat si pentru reconversia unor
capacitati catre productia civila. In acelasi timp, in vederea reducerii
costurilor generate de unele capacitati de productie neutilizate si pentru
folosirea fortei de munca din zonele afectate de restructurare, prin hotarari
ale Guvernului au fost constituite parcuri industriale. Se vor asigura in acest
fel introducerea in circuitul productiei civile a unor foste capacitati de
productie militara, crearea de locuri de munca si reducerea pana la eliminare a
subventiilor statului. In vederea realizarii acestui proces s-au alocat
suplimentar de la bugetul de stat 150 miliarde lei in luna martie 2002.
- Prin aprobarea de catre Guvern a Strategiei de restructurare a industriei
siderurgice se creeaza premisele derularii propriu-zise a procesului dupa ce programele
elaborate vor fi agreate de Comisia Europeana.
- Prin prevederile cuprinse in Programul PSAL II, referitoare la
restructurarea Bancii de Export-Import a Romaniei EXIMBANK - S.A. vizand
transformarea acesteia intr-o institutie financiara specializata pe
export-import, va fi stimulata activitatea agentilor economici in scopul
cresterii volumului si eficientei exportului acestora de produse si servicii.
- Referitor la industria prelucratoare se estimeaza o crestere intr-un ritm
mediu anual de 6,5% pentru perioada 2001 - 2004, superior celui preconizat de
5,8% pentru ansamblul industriei.
- Accelerarea si aprofundarea procesului de restructurare in industrie se
preconizeaza ca va conduce la o diminuare a numarului mediu de personal, ceea
ce va asigura o mai buna corelare a volumului de activitate cu numarul de
salariati si o situatie imbunatatita pentru productivitatea muncii. Se
sconteaza pe revenirea in anul 2004 la numarul mediu de salariati in industrie
din anul 1999, estimand cresterea productivitatii muncii intr-un ritm mediu
anual de 4,7%, pe termen mediu.
6. SECTORUL ENERGETIC
6.1. Industria energiei electrice si termice
- Productia de energie electrica si termica a Romaniei se realizeaza in cea
mai mare parte in termocentrale (60%). Ponderea energiei realizate in
hidrocentrale este mai redusa (circa 30%), iar cea bazata pe combustibil
nuclear este de circa 10% .
- Industria energiei electrice si termice a cunoscut in cei 12 ani de
tranzitie schimbari profunde atat in ceea ce priveste cadrul institutional, cat
si cel al legislatiei specifice. Optandu-se pentru continuarea demonopolizarii
si crearii unui mediu concurential in sector, in anul 2000, prin reorganizarea
fostei Companii Nationale de Electricitate (CONEL), au fost infiintate doua
societati comerciale de productie a energiei electrice, una in domeniul
termoenergetic si alta in domeniul hidroenergetic, o companie nationala pentru
transport si o societate comerciala pentru distributia energiei electrice. Pe
langa acestea functioneaza ca furnizor de energie electrica un grup al
Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavoda.
- In vederea asigurarii unui cadru normativ-legislativ modern, transparent
si stimulativ a fost elaborata si adoptata legislatia in domeniul energiei
electrice si termice si a fost adoptata legea pentru utilizarea rationala a
energiei.
Pentru supravegherea si reglementarea pietei de energie electrica a fost
infiintata Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, iar in
perspectiva crearii unei burse a energiei a fost infiintat, sub forma unei
societati comerciale, Operatorul de Piata. Prin hotarare a Guvernului piata de
energie electrica din Romania a fost deschisa initial cu 10%, extinzandu-se
incepand cu 1 februarie 2002 la 33% .
Cadrul legislativ pentru subsectorul energeticii nucleare este bine pus la
punct si operational ca urmare a cerintelor impuse de Agentia Internationala
pentru Energie Atomica de la Viena, la care Romania este membru.
- Directiile strategice de evolutie a sectorului energiei electrice si
termice au fost stabilite prin finalizarea in trimestrul II al anului 2001 a
strategiei energetice a Romaniei pe termen mediu (2001 - 2004). In cuprinsul
acesteia se evidentiaza faptul ca Romania va deveni o tara membru a Uniunii
Europene, care si-a insusit si a pus in aplicare acquisul comunitar in domeniu,
iar piata romaneasca va fi o parte a marii piete a Uniunii Europene. Politica
energetica a Romaniei va fi sincronizata cu politica comunitara, punandu-se accent
pe siguranta, eficienta, protectia mediului, drepturile consumatorului, prin
mecanisme concurentiale si o reglementare eficienta si echilibrata.
- Referitor la privatizare, atat strategia de dezvoltare economica pe
termen mediu a Romaniei, cat si strategia energetica prevad initierea din anul
2002 a procedurilor vizand privatizarea distributiei energiei.
- In vederea interconectarii in cadrul UCTE sunt in curs de desfasurare
probele finale, urmand ca interconectarea propriu-zisa sa aiba loc la inceputul
anului 2003, oferind astfel premisele cresterii cantitatii de energie
exportata.
6.2. Extractia de titei si gaze naturale
- Explorarea si exploatarea zacamintelor de petrol din Romania fac obiectul
de activitate al Societatii Nationale a Petrolului "Petrom" - S.A.
Bucuresti, care este o societate integrata, in cadrul ei functionand doua
rafinarii si doua complexe petrochimice. Domeniul petrolier mai cuprinde 8
rafinarii, din care 7 sunt privatizate, astfel incat piata produselor
petroliere din Romania poate fi considerata o piata deschisa, functionand in
regim concurential.
- Activitatea in domeniul petrolier este reglementata prin Legea petrolului
nr. 134/1995.
- Domeniul distributiei produselor petroliere este la un nivel puternic
concurential, in continua dezvoltare si cuprinde atat reteaua de stat a
Societatii Nationale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti, cat si o
multitudine de alte retele apartinand unor cunoscute companii straine sau
autohtone private (SHELL, MOL, LUKOIL, OMEGA, OMV, AGIP, NOVA etc.).
- Este de asteptat ca in viitorii ani productia de titei sa ramana cel
putin relativ constanta prin punerea in exploatare a noi rezerve de titei,
inclusiv pe platforma continentala a Marii Negre, care sa compenseze partial
declinul altor zone, cat si prin retehnologizarea si modernizarea utilajelor de
extractie.
- In sectorul de gaze naturale, dupa restructurarea acestuia, functioneaza
o societate nationala de exploatare, productie, furnizare si depozitare, o
societate nationala de transport si doua societati comerciale de distributie.
Activitate de extractie a gazelor naturale desfasoara si Societatea Nationala a
Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti. Restructurarea sectorului a
fost facuta in scopul continuarii demonopolizarii si pentru crearea unui mediu
concurential real in domeniu.
- Pentru perfectionarea cadrului institutional in vederea reglementarii si
supravegherii pietei interne de gaze a fost creata Autoritatea Nationala de
Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale. De asemenea, pentru completarea
cadrului juridic necesar a fost elaborata, in armonizare cu prevederile
europene, legislatia care reglementeaza activitatile in sectorul gazelor
naturale. In vederea dezvoltarii pietei de gaze naturale s-a creat Operatorul
de Piata. In prezent piata de gaze naturale a fost deschisa in proportie de 25%
.
- Continuarea reformei sectorului de gaze naturale se va face si prin
initierea procesului de privatizare. Programele guvernamentale elaborate prevad
intr-o prima faza privatizarea in domeniul distributiei.
- O optiune strategica pentru acest sector o constituie diversificarea
surselor de aprovizionare a Romaniei cu gaze naturale care va fi realizata prin
interconectarea sistemului de transport national cu cele din Ungaria si
Bulgaria, prin cresterea capacitatii de tranzit al gazelor naturale, precum si
prin construirea unui terminal de gaze lichefiate la Marea Neagra.
- Se preconizeaza pentru urmatorii ani mentinerea productiei de gaze
naturale si, de asemenea, triplarea capacitatii de inmagazinare. Se va
intensifica activitatea de exploatare, prin utilizarea inclusiv a cotei de
dezvoltare si a taxei de exploatare prevazute in Legea petrolului nr. 134/1995.
In acelasi sens se va continua realizarea "Programului minimal de
explorare" prevazut in "Actul de dare in administrare" a
perimetrelor.
6.3. Extractia de carbune
- Extractia de carbune in Romania se realizeaza in cadrul Companiei
Nationale a Lignitului Targu Jiu, Companiei Nationale a Huilei Petrosani si
Societatii Nationale a Carbunelui Ploiesti.
- Pentru desfasurarea activitatii de restructurare a sectorului au fost
create cadrul legislativ necesar, respectiv Legea minelor nr. 61/1998, cu
modificarile si completarile ulterioare, si cadrul institutional adecvat: ANRM
(Agentia Nationala pentru Resurse Minerale), pentru supravegherea si
reglementarea pietei de carbune, o agentie nationala pentru implementarea
programelor de reconstructie a zonelor miniere si un organism care sa
coordoneze inchiderea minelor neviabile.
- Pentru reducerea pierderilor din exploatare a fost elaborat un program
care prevede inchiderea etapizata a 279 de mine. Pana in prezent au fost
inchise 32 de mine, in anul 2001 fiind prevazuta finalizarea actiunii pentru
inca 37 de mine.
- In urma opririi activitatii minelor cu pierderi numarul personalului din
sector s-a redus substantial, fiind disponibilizati circa 91.000 de salariati,
reprezentand o diminuare cu 55% a personalului.
- Pentru reducerea efortului financiar al statului a fost elaborat un
program de reducere a subventiilor. Acest program este in curs de aplicare,
pana in prezent reusindu-se eliminarea lor in extractia de lignit.
- Din punct de vedere al productiei, se preconizeaza pentru urmatorii ani o
crestere usoara a acesteia, in special din punct de vedere al ponderii
sortimentelor valoroase de huila in total huila neta. Va continua concentrarea
exploatarii in carierele de lignit si exploatarile subterane cu productivitate
ridicata. Se efectueaza in acest moment studii de oportunitate privind
realizarea unor sisteme integrate intre producatorii de carbune si energie.
7. EVALUARI IN ABORDAREA SECTORIALA
7.1. Industria metalurgica
7.1.1. Industria siderurgica
- Restructurarea industriei siderurgice, in termeni de viabilitate
economica, constituie o prioritate majora atat pentru economia romaneasca, cat
si pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.
Aceasta a demarat prin oprirea si inceperea procesului de dezafectare a
instalatiilor Siemens-Martin de elaborare a otelului si a altor instalatii
uzate fizic si moral; ca urmare, capacitatea totala de productie la otel brut
s-a redus la 8 - 9 milioane tone otel/an. Capacitatile de laminare au fost si
ele reduse, in principal, prin oprirea (dezafectarea) si conservarea unor
instalatii. In prezent capacitatea de laminare a sectorului este de circa 10
milioane tone/an.
- Incepand cu anul 1990, datorita scaderii cererii interne de metal, de la
o productie de otel de circa 13,4 milioane tone in anul 1989 s-a ajuns la 4,5
milioane tone otel in anul 2000 si la 4,75 milioane tone otel in anul 2001.
- In industria siderurgica romaneasca functioneaza in prezent 33 de
intreprinderi, dintre care 7 mari combinate integrate, 4 intreprinderi de tevi
laminate si 3 intreprinderi de tevi sudate. Celelalte intreprinderi din sector
produc profile laminate si sarma, inclusiv otel beton. Numarul personalului din
industria siderurgica este de circa 77.000 de persoane, fata de 208.000 de
persoane in anul 1990. Acest numar va ajunge la circa 64.000 in 2005 si la
circa 54.000 in 2010, in special prin desprinderea activitatilor auxiliare ale
fluxului de baza.
- Pana la sfarsitul lunii martie 2002, din cele 33 de intreprinderi ale
sectorului au fost privatizate 20 de societati comerciale. Prin finalizarea
procesului de privatizare a Combinatului Siderurgic "Sidex" - S.A.
Galati cu LNM HOLDINGS ISPAT, in luna noiembrie 2001, sectorul siderurgic
devine majoritar privat atat din punct de vedere al capitalului social (77%),
cat si al volumului de productie (80%).
La momentul actual sunt privatizate 3 mari combinate siderurgice
("Sidex" - S.A. Galati, Combinatul Siderurgic Resita si GAVAZZI STEEL
Otelul Rosu) si aproape integral sectorul prelucrator (cu exceptia a 3
producatori de teava). Combinatul Siderurgic Calarasi - modulul viabil - este,
de asemenea, in faza avansata a procesului de privatizare si reabilitare a
activitatilor.
- Principalele unitati producatoare de otel cu capital majoritar de stat
("Siderurgica" - S.A. Hunedoara, Combinatul de Oteluri Speciale -
S.A. Targoviste, "Industria Sarmei" - S.A. Campia Turzii) sunt
cuprinse in Programul PSAL I, negociat cu Banca Mondiala, cu sanse sporite de
privatizare in perioada imediat urmatoare. Pentru Combinatul de Oteluri
Speciale - S.A. Targoviste si pentru "Industria Sarmei" - S.A. Campia
Turzii procesul de privatizare a demarat deja in cursul lunii martie 2002.
- Exportul realizat de industria siderurgica a fost de 569,3 milioane
dolari S.U.A. in anul 2000 si de 598,7 milioane dolari S.U.A. in anul 2001, cu
o balanta comerciala pozitiva de 100 milioane dolari S.U.A. in anul 2000 si de
77,3 milioane dolari S.U.A. in anul 2001.
- Analiza SWOT a sectorului a pus in evidenta urmatoarele puncte tari ale
sectorului:
- asigura practic integral necesarul de otel pe piata interna;
- sustine functionarea si dezvoltarea unor ramuri prelucratoare:
constructiile de masini, navale, transporturi, constructii civile si
industriale;
- are o balanta comerciala excedentara.
- Punctele slabe sunt datorate faptului ca produsele siderurgice realizate
sunt de larga utilizare, cu valoare adaugata relativ mica, cum ar fi table,
profile si sarma si mai putin produse speciale. Situatia urmeaza sa fie
rectificata prin aplicarea conceptelor europene de piata si competitivitate
stipulate in programul de restructurare aprobat. De asemenea, un alt punct slab
este constituit de faptul ca exista capacitati mari de productie cu tehnologii
invechite, energointensive, care sunt in curs de modernizare, dar care necesita
investitii importante.
- Sectorul siderurgic are oportunitati de dezvoltare datorate existentei
unei piete externe de desfacere a produselor (45% din productie este exportata
in Europa, tarile nord-africane si in Orientul Mijlociu). Dezvoltarea in
perspectiva a economiei romanesti, modernizarea infrastructurii, dezvoltarea
constructiilor si a agriculturii (in conformitate cu Programul de guvernare)
vor determina, de asemenea, o crestere a cererii interne de produse
siderurgice.
- Constrangerile care pot aparea in calea dezvoltarii sectorului sunt
determinate in special de necesarul de investitii pentru introducerea celor mai
bune tehnici disponibile in scopul revigorarii sectorului care comporta
eforturi financiare semnificative, costurile importante pentru protectia
mediului si necesitatea reorientarii productiei catre produse cu o valoare
adaugata crescuta (masura cuprinsa in programul de restructurare). Scaderea
pietei interne este o situatie putin probabila daca luam in considerare
evolutia pozitiva din anul 2001.
- Tinand seama de ponderea si de importanta industriei siderurgice in
economia romaneasca si la export, expertii Uniunii Europene au apreciat ca
restructurarea si atingerea nivelurilor de calitate in realizarea unor
performante financiare la nivelul exigentelor vest-europene constituie o
necesitate de prim ordin pentru integrarea Romaniei in randul tarilor Uniunii
Europene. In anul 1993 a fost semnat "Protocolul nr. 2 CECO",
adiacent Acordului de asociere, document referitor la evolutia relatiilor
dintre siderurgia romaneasca si cea a tarilor Uniunii Europene si la etapele ce
trebuia sa fie parcurse pentru atingerea tintelor de integrare. La sfarsitul
anului 1999, Decizia Consiliului Uniunii Europene din 6 decembrie 1999/582/CE
privind principiile, prioritatile, obiectivele intermediare si conditiile de
parteneriat pentru aderarea Romaniei prevede, la cap. "Obiective pentru
anul 2000", "adoptarea unui plan de restructurare a siderurgiei
romanesti in conformitate cu exigentele Uniunii Europene" si, la cap.
"Obiective pe termen mediu", "implementarea programului de
restructurare a siderurgiei romanesti".
- In acest scop, in luna iulie 2000 a fost finalizata lucrarea "Asistenta
tehnica pentru restructurarea industriei siderurgice romanesti". Aceasta a
fost realizata de catre expertii Uniunii Europene, Franta - USINOR si Spania -
IDOM, in colaborare cu specialistii romani, si coordonata de un comitet
director, din care au facut parte reprezentanti ai principalelor institutii
implicate in restructurarea siderurgiei romanesti. La elaborarea lucrarii au
participat in mod activ si reprezentanti ai directiilor de specialitate din
Consiliul Uniunii Europene (D.G. Enterprise, D.G. Competition). Lucrarea
fundamenteaza necesitatea restructurarii in ansamblu a sectorului siderurgic
prin eliminarea capacitatilor de productie invechite si modernizarea celorlalte
pentru a satisface cerintele pietei in conditii de eficienta. Aceasta presupune
specializarea intreprinderilor in functie de echipamentele si instalatiile
competitive, restructurarea financiara si acompaniamentul social pentru fiecare
intreprindere, conform regulilor prin care se ating performantele de
viabilitate impuse de exigentele pietei Uniunii Europene.
- Avand ca suport lucrarea de asistenta tehnica mentionata, precum si
prevederile Programului de guvernare 2001 - 2004, specialistii romani au
elaborat "Strategia de restructurare a siderurgiei din Romania" care
fundamenteaza programul de dezvoltare pe termen mediu si lung, precum si
politicile acestui sector.
Aceasta strategie a fost prezentata in Guvern in luna octombrie 2001, iar
in luna februarie 2002 a fost adoptata Hotararea Guvernului nr. 213/2002
privind restructurarea siderurgiei.
In luna noiembrie 2001 au inceput consultarile cu forurile de specialitate
ale Uniunii Europene pentru definitivarea si adoptarea acestui document, ca
parte integranta a politicii industriale a Romaniei in perspectiva integrarii in
Uniunea Europeana.
- Politica industriala sectoriala, pe baza careia se vor atinge obiectivele
strategice ale siderurgiei, are ca obiectiv general consolidarea si
modernizarea intreprinderilor care detin un important avantaj comparativ si
competitiv, astfel incat prin productia realizata sa se asigure satisfacerea
cererii interne de produse siderurgice si realizarea unui volum de export in
masura sa sustina importul de minereuri de fier si alte materii prime si
materiale.
- Atingerea acestui obiectiv este posibila prin:
- restructurarea selectiva a sectorului prin eliminarea proceselor si
produselor necompetitive si promovarea tehnologiilor performante si a
produselor cu valoare adaugata mare (oteluri inalt aliate si inoxidabile,
produse acoperite, table electrotehnice etc.) si cu caracteristici la nivelul
standardelor si normelor Uniunii Europene;
- optimizarea capacitatilor de productie, plecandu-se de la structura
cererii interne si externe de produse siderurgice;
- modernizarea tehnologiilor si instalatiilor existente in vederea
reducerii consumurilor materiale si energetice, a tuturor categoriilor de
costuri, a imbunatatirii calitatii produselor, a reducerii nivelurilor de
poluare etc.
- fundamentarea unor programe speciale si implementarea de masuri de
reducere a poluarii si de reconstructie ecologica, conform normelor Uniunii
Europene;
- restructurarea complexa (economica, financiara, comerciala,
manageriala, sociala etc.) a societatilor cu capital majoritar de stat, in
scopul cresterii atractivitatii acestora pentru investitori puternici, cu mare
potential tehnico-economic;
- externalizarea unor activitati auxiliare din intreprinderile
siderurgice;
- elaborarea de programe speciale privind dezvoltarea si orientarea
resurselor umane, cresterea flexibilitatii si mobilitatii fortei de munca.
7.2. Industria constructiilor de masini
7.2.1. Fabricatia de tractoare si masini agricole
- Romania are un potential agricol ridicat, detinand o suprafata de 14,8
milioane ha. Gradul de inzestrare cu tractoare si masini agricole este redus
fata de cel existent in Uniunea Europeana, fiind necesara cresterea gradului de
mecanizare, pentru a se apropia de situatia din celelalte tari europene si
pentru a se pune in valoare potentialul agricol existent.
- In Romania isi desfasoara activitatea 35 de firme specializate,
cuprinzand atat firme traditionale specializate, firme mari care si-au
reprofilat dupa 1990 unele sectoare pentru producerea de unelte si masini
agricole si foste sectii de reparatii, care sunt privatizate aproape in
intregime.
- Analiza SWOT a sectorului a pus in evidenta urmatoarele puncte tari:
- exista firme specializate cu capacitati mari de productie;
- forta de munca calificata;
- experienta indelungata in proiectarea si fabricarea tractoarelor si
masinilor agricole;
- structura tipodimensionala acopera aproape in totalitate cererea
fermierilor agricoli;
- a avut loc un proces de restructurare atat tehnica, cat si financiara
si organizatorica (vanzarea de active, divizare, diversificarea programului de
productie);
- s-a schimbat tipul de proprietate la unele societati comerciale:
Societatea Comerciala "Semanatoarea" - S.A. Bucuresti, Societatea
Comerciala "Mecanica" - S.A. Codlea, Societatea Comerciala
"Mecanica Ceahlau" - S.A. Piatra-Neamt. "Tractorul" Brasov
este in curs de privatizare prin Programul PSAL;
- unele societati comerciale s-au specializat pe anumite tipuri de
utilaje (fenomen aparut o data cu privatizarea);
- determina dezvoltari ale industriei orizontale pentru componente
(cutii de viteza, pompe, radiatoare, anvelope, rulmenti etc.);
- a inceput dezvoltarea sectorului de servicii prin privatizarea sectoarelor
de mecanizare din agricultura specializate in reparatii si reconditionari;
- a inceput implementarea sistemelor calitatii ISO 9000 si EN 45000.
- Punctele slabe ale sectorului sunt date in special de nivelul redus de
utilizare a capacitatilor, cat si de gradul scazut de modernizare a
tehnologiilor si produselor, corelat cu insuficienta investitiilor din sector
si cu posibilitatile actuale reduse ale producatorilor agricoli de a
achizitiona tractoare, masini si utilaje agricole.
- Oportunitatile de dezvoltare a sectorului sunt evidentiate de accelerarea
reformei sectorului agricol, care va determina cresterea suprafetelor agricole
prin asocierea proprietarilor si va necesita cresterea gradului de dotare cu
tractoare si alte masini agricole in scopul asigurarii sigurantei alimentare a
populatiei tarii.
- Riscurile care pot ameninta dezvoltarea sectorului tin de intarzierea
reformei in sectorul industrial si de competitivitatea scazuta a produselor
sectorului, de scaderea drastica a exportului de tractoare chiar si pe piete
traditionale (Egipt, Croatia, Slovenia, Turcia) si de cresterea competitiei pe
piata interna prin intrarea de produse similare din import, oferite in conditii
financiare mai favorabile. Aparitia unor facilitati de plata sau de cumparare
in leasing, cat si a unor institutii creditoare va stimula dezvoltarea
sectorului.
- In urma analizei SWOT si a principalilor indicatori economici s-a ajuns
la concluzia ca acest sector are perspective de dezvoltare si in acest scop sunt
avute in vedere continuarea restructurarii societatilor comerciale, in
principal prin desprinderea activitatilor auxiliare si reorganizarea fluxului
de productie pe centre de profit, precum si accelerarea procesului de
privatizare a acestora.
- O alta prioritate in acest sector este dezvoltarea serviciilor in
agricultura pentru a se asigura rapid si eficient service pentru masini si
utilaje si pentru a asigura piese de schimb, prin infiintarea de societati
prestatoare de servicii.
- Guvernul Romaniei are in vedere actiuni de sustinere, ducand o politica
activa de sprijinire a dezvoltarii acestui sector, respectiv prin Programul
privind sprijinirea producatorilor agricoli si a prestatorilor de servicii in
agricultura pentru achizitionarea de tractoare, combine, masini si utilaje
agricole, precum si instalatii de irigat din productia interna. In acest
context, pe baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind
privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri agricole,
s-a constituit fondul special "Dezvoltarea agriculturii romanesti".
Din acest fond Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor asigura prin
ordin anual al ministrului o alocatie echivalenta cu aproximativ 55% din
valoare, pentru achizitionarea de tehnica agricola.
7.2.2. Fabricatia de rulmenti
- Sectorul fabricatiei de rulmenti este unul dintre cele mai viabile si
constant performante sectoare din constructia de masini.
- Sectorul se caracterizeaza printr-un nivel foarte ridicat al exportului
(peste 80% din productie), ceea ce denota competitivitatea crescuta a
produselor. Evolutia a fost ascendenta. Dupa ce in 1993 - 1994 a atins recordul
maximal al anului 1989, de 90,6 milioane dolari S.U.A. la export, a depasit
acest nivel pana la 129,5 milioane dolari S.U.A. in 1996. Ritmul de crestere a
fost in medie de 17% pe an, depasind cu mult media prognozata de 5 - 6% .
Industria romaneasca de rulmenti ocupa locul 3 in Europa, dupa FAG si SKF,
si este printre primii 10 exportatori mondiali de rulmenti, detinand o cota de
0,8 - 1% din piata mondiala.
- Principalele puncte tari ale sectorului sunt:
- nivel inalt de performanta al produselor, aliniat la cele mai exigente
standarde mondiale;
- forta de munca foarte calificata;
- sector omogen cu grad inalt de integrare (practic, fara orizontala si
ciclu scurt de fabricatie);
- complementaritate cu oferta Uniunii Europene, unde se exporta 70% din
total, deci grad redus de vulnerabilitate la integrare/desfiintarea barierelor
vamale;
- raport foarte bun calitate - pret, conferit de forta de munca ieftina
si de atestarile tehnice cele mai exigente si de autorizarile unor firme de
renume in domeniu (ISO 9001, Lloydd's, RQA, Navistar, TQM, SAQ);
- privatizarile de succes a 3 dintre cele 6 fabrici existente, ceea ce
denota atractivitatea sectorului pentru investitorii straini:
- Societatea Comerciala "Koyo Romania" - S.A. - Rulmenti
Alexandria;
- Societatea Comerciala "Rulmenti" - S.A. Barlad (cu Kombassan
Turcia);
- Societatea Comerciala "Timken Romania" - S.A. - Rulmenti Grei
Ploiesti;
- modernizari apreciabile si tehnologii de nivel in general inalt;
- gama de productie care acopera 90% din gama mondiala; oferta flexibila
si prompta;
- retele externe bine organizate, dealeri de export si depozite de
service sau in consignatie.
- Oportunitatile sectorului tin de faptul ca productia romaneasca este
specializata pe tronsonul R.C. si P/S, iar producatorii Uniunii Europene sunt
specializati pe rulmenti de prima dotare, la fel ca S.U.A. si Japonia, deci
acest sector are o nisa de piata bine stabilita pentru desfacere.
- Amenintarile pentru evolutia viitoare a sectorului vin in special din
situatia internationala (recesiunea mondiala, presiunea inflationista datorata
cresterii pretului petrolului, scaderea puterii de cumparare). Pe plan mondial
exista o supraoferta de rulmenti ieftini si de calitate, ceea ce determina
presiuni asupra preturilor.
Pe plan intern fiscalitatea ridicata, lipsa creditului de export, precum si
cresterea preturilor la energie si materii prime determina puternice presiuni
asupra sectorului si pot influenta evolutia viitoare a sectorului. Un efect
negativ il are si cererea interna redusa si patrunderea rulmentilor din import
(de exemplu, adusi de Daewoo sau de Renault de la alte fabrici din lume),
determinand orientarea preponderenta a productiei de rulmenti catre export.
- Aceasta analiza scoate in evidenta faptul ca industria de rulmenti este un
sector viabil si cu perspective de dezvoltare. Nivelul tehnologic este in
crestere vizibila atat la societatile comerciale privatizate, cat si la
celelalte societati comerciale prin surse proprii, dar si atrase (credit
Koyo-Itochu pentru Brasov, Alexandria, Barlad). Finalizarea privatizarii dupa
restructurarea acestora ramane o sursa principala de dezvoltare, in masura in
care se va face cu investitori de prestigiu.
7.2.3. Industria de nave
- Accesul la Marea Neagra si cei peste 1.000 km pe care ii parcurge Dunarea
pe teritoriul Romaniei au determinat aparitia (acum peste 160 de ani) si
dezvoltarea continua a industriei constructiei de nave.
Lunga traditie in domeniu a condus la dezvoltarea unui sistem educational
in domeniu pentru asigurarea specialistilor.
Exista 12 santiere navale la Marea Neagra si la Dunare, dintre care unul
este profilat pe reparatii de nave, iar din ianuarie 1999 un santier naval a
fost inchis.
- Santierele navale romanesti au un mare grad de integrare, multe dintre
ele activand atat in domeniul constructiei de nave, cat si in domenii
complementare (reparatii si fabricatia de echipamente).
- In timp ce in 1989 peste 80% din productie era destinata pietei interne,
in prezent peste 90% din productie este destinata exportului.
- Analiza SWOT a domeniului a pus in evidenta urmatoarele puncte tari:
- pozitia geografica a Romaniei;
- traditia indelungata;
- forta de munca bine instruita, cu costuri reduse;
- existenta de utilitati: docuri uscate, sincrolifturi etc.;
- gradul mare de privatizare a sectorului (9 santiere navale sunt deja
privatizate, iar celelalte sunt pregatite pentru privatizare, statul detinand
mai putin de 33%);
- este implementat sistemul calitatii (ISO 9000) in santiere navale,
alte doua fiind pregatite pentru implementarea lui.
- Punctele slabe ale sectorului tin de subutilizarea capacitatilor (in jur
de 55%), productivitate relativ scazuta a muncii, care este totusi in crestere
prin achizitionarea de noi utilaje, fonduri financiare insuficiente.
- Oportunitatile care pot determina dezvoltarea acestei industrii sunt date
de calitatea buna a produselor care sunt bine cunoscute si au un mare potential
de export. Cererea internationala este in crestere datorita imbatranirii
navelor din flotele multor state. Exista posibilitati de cooperare in
construirea de iahturi si alte nave de orice tip, precum si in realizarea unor
subansambluri prin subcontractare. Piata pentru nave de agrement si sportive, precum
si cea de echipament pentru nave sunt in crestere pe plan international.
- Constrangerile care pot afecta dezvoltarea sectorului tin de dependenta
de credite cu dobanda mare si de faptul ca pentru imprumuturi de la banci
externe este necesara garantia statului.
- Toate aceste elemente arata ca industria de constructii si reparatii de
nave este competitiva si are bune perspective pentru viitor.
- Ca semn al recunoasterii internationale a competitivitatii acestei
industrii, Romania a obtinut statutul de observator in Consiliul Grupului de
lucru OECD privind constructia de nave. Asociatia producatorilor romani de nave
"Anconav" este membra in Asociatia Europeana a Constructorilor de
Nave AWES si in Forumul Industriei Maritime.
7.2.4. Industria mijloacelor de transport rutier
- Mijloacele de transport rutier reprezinta un sector important al
economiei nationale care a avut o scadere accentuata din 1990 si pana in
prezent. Dotarea tehnica invechita si necesitatea introducerii normelor de poluare
EURO 2 au contribuit in principal la diminuarea competitivitatii
autovehiculelor romanesti. Cu exceptia societatilor comerciale "Daewoo
Automobile Romania" - S.A. si "Automobile Dacia" - S.A., unde
pachetul majoritar de actiuni a fost preluat de grupul "Daewoo
Motors" si, respectiv, "Renault", ceilalti mari producatori de
autovehicule au inregistrat un regres continuu.
- Procesele de restructurare s-au bazat in principal pe disponibilizari de
personal si pe importul de motoare si mai putin pe retehnologizarea
capacitatilor de productie si modernizarea produselor.
- Analiza SWOT a sectorului a pus in evidenta urmatoarele puncte tari:
personal cu inalta calificare, potential in crestere de absorbtie de
autovehicule pe piata interna, compartimente de cercetare-proiectare cu un bun
nivel profesional, multiple resurse interne competitive de materii prime,
materiale si o industrie orizontala in domeniu, diversificata si potentiala.
- Punctele slabe ale sectorului sunt determinate de utilizarea de tehnologii
invechite, ceea ce determina nerespectarea conformitatii produselor,
productivitate fizica scazuta, calitate mai slaba a componentelor auto
romanesti, comparativ cu oferta firmelor straine, management neperformant,
indisciplina tehnologica, lipsa surselor de finantare.
- Oportunitatile de dezvoltare ale sectorului sunt date de tendinte de
crestere continua a cererii pietei interne, in special pentru autobuze,
microbuze si autovehicule speciale, dar este necesara prezenta unor investitori
puternici care sa aduca tehnologie si, eventual, posibilitatea facilitatilor de
vanzare in leasing catre clienti. Cresterea productiei de autoturisme din acest
sector va determina dezvoltarea unei industrii orizontale (accesorii si piese
de schimb), inclusiv prin atragerea de investitii straine directe. Dezvoltarea
pe termen mediu si lung a industriei de autovehicule, legata de infrastructura
rutiera a tarii, este considerata ca fiind importanta pentru Romania si pentru
intreaga zona geografica. Necesitatea innoirii parcului de autovehicule
comerciale, privite ca mijloc de productie, in special in sectorul privat,
poate sa determine o crestere a productiei sectorului si sa devina in perioada
urmatoare un important generator de locuri de munca.
- Principala constrangere in calea dezvoltarii sectorului o reprezinta
cresterea competitiei pe piata, cu prioritate privind piata interna, unde
importul de autovehicule noi si "second hand" a avut o evolutie
crescatoare in ultimii ani. Practicarea pe scara larga a sistemului de leasing
operational poate revigora fabricatia de autovehicule, cu implicatii pozitive
atat pentru dezvoltarea economica in general, cat si pentru protectia mediului
inconjurator.
- Industria mijloacelor de transport rutier si componente auto are o
perspectiva favorabila datorita potentialului de absorbtie in crestere al
pietei interne, dar si la export, in conditiile in care agentii economici se
vor incadra mai bine in cerintele de competitivitate si de poluare pentru
produsele si serviciile lor.
7.2.5. Fabricatia de vagoane de transport marfa si calatori
- Productia si repararea de vagoane de transport marfa si calatori in
Romania pentru ecartament normal sau ingust pe patru si doua osii au o traditie
de peste 100 de ani. Obiectivul principal al politicii sectoriale pe termen
mediu si lung este cresterea competitivitatii sectorului, un element de baza
fiind consolidarea si dezvoltarea intreprinderilor cu avantaje comparative si
competitive.
- Analiza SWOT a sectorului a pus in evidenta urmatoarele puncte tari:
traditia si experienta in constructii si reparatii de vagoane; forta de munca
bine calificata si cu costuri reduse; puternica dezvoltare a sectorului privat
in domeniu (80,2%), care a determinat retehnologizarea sectorului, preturi
competitive si mare adaptabilitate la cerintele pietei. Productia de vagoane de
marfa si calatori se realizeaza pe baza normelor internationale UIC, AAR, OSJD
si a sistemului calitatii ISO 9001 - 9002.
- Punctele slabe sunt date de subutilizarea capacitatilor de productie ca
urmare a scaderii cererii externe si interne, echipamente si tehnologii la
nivelul anilor 1970, cu un grad ridicat de uzura fizica si morala, si limitarea
resurselor financiare ale beneficiarilor de asemenea produse.
- Oportunitatile de dezvoltare sunt date de actuala conjunctura favorabila
legata de tendinta dezvoltarii traseelor transeuropene de la Vest la Est si de
la Nord la Sud, precum si de constructia terminalului de containere de la
Constanta. Se asteapta inregistrarea unui salt spectaculos in volumul
comertului cu tarile Uniunii Europene in momentul deschiderii Coridorului
european nr. 4 care traverseaza Romania de la Curtici la Constanta, ceea ce va
determina utilizarea unui numar sporit de vagoane de transport. O alta
oportunitate importanta o constituie necesitatea modernizarii vagoanelor de
calatori si a dotarii cu vagoane de marfa noi specializate pentru transportul
diferitelor tipuri de marfuri.
- O parte din amenintari tine de resursele financiare, avandu-se in vedere
decalajul care apare intre preturile la materiile prime din momentul stabilirii
pretului la contractare, comparativ cu cel din momentul livrarii produsului,
deoarece fabricatia de vagoane este cu ciclu lung si se poate desfasura pe o
perioada de unu sau chiar doi ani. O problema importanta este existenta unei
mutatii evidente pe piata interna de la transportul feroviar catre cel rutier,
datorita costurilor de infrastructura mai favorabile pentru cele auto.
- Aceasta analiza evidentiaza faptul ca exista perspective de dezvoltare a
sectorului in situatia in care sunt indeplinite rapid urmatoarele conditionari:
modernizarea si diversificarea produselor in vederea asigurarii
competitivitatii, finalizarea restructurarii tehnologice si manageriale si a
privatizarii agentilor economici cu capital majoritar de stat.
7.3. Industria electrotehnica si electronica
7.3.1. Industria tehnologiei informatiei (TI)
- Industria TI joaca pe plan mondial un rol-cheie in ansamblul industrial
modern ca motor al dezvoltarii economice durabile. In Romania industria TI a
cunoscut dupa anul 1994 o traiectorie ascendenta, furnizand tehnologii, produse
si servicii pentru toate sectoarele economice si constituind suportul
construirii societatii informationale.
- Domeniul TI cuprinde industria de mijloace ale tehnicii de calcul si de
birou si informatica si activitati conexe. Capacitatile de productie actuale
sunt rezultatul initiativei private, acestea avand o pondere de 95% din cifra
de afaceri a sectorului. Majoritatea firmelor sectorului combina activitati de
productie, integrare si comercializare de sisteme, echipamente si componente.
Evolutia sectorului a fost semnificativa, in special incepand cu a doua
jumatate a deceniului trecut, fiind marcata de trecerea tot mai accentuata de
la comercializare la asamblare si integrare, precum si de progresele importante
in nivelul de calitate a ofertei. In ceea ce priveste nivelul de performanta,
se remarca o aliniere la nivelul mondial, cu intarzieri foarte mici.
- Activitatile in domeniul industriei de software si servicii sunt
orientate in principal spre dezvoltarea de aplicatii/solutii atat pentru piata
interna, cat si pentru cea externa. In productia de software sunt utilizate
tehnologiile cele mai noi de pe plan mondial - limbaje de programe, medii de
dezvoltare, tehnici de modelare si arhitecturi de aplicatie. In acest sens este
de notat cresterea numarului societatilor cu activitate software care au
obtinut certificarile ISO 9001 si 9002, acestea fiind de obicei firmele care au
activitati de export.
- In perioada 1997 - 2001 ansamblul industriei TI a evoluat ascendent, cu o
crestere cu 45% a cifrei de afaceri totale, cu 47% a productiei si cu 107% a
valorii adaugate.
- Principalele puncte tari ale sectorului sunt date de faptul ca este
furnizor de tehnologie pentru toate ramurile si suportul pentru construirea
societatii informationale. Valoarea adaugata este superioara celorlalte
sectoare economice (27,6% din cifra de afaceri in 2000) si prezinta un mare
potential de export; deja ponderea exportului in cifra de afaceri a fost de 18%
in anul 2000. Necesarul de investitii este relativ redus fata de alte sectoare
si consta in special in investitii in resurse umane, care in Romania are un
potential puternic profesional, fiind solicitat frecvent pe piata
internationala.
- Punctele slabe ale sectorului sunt date de capacitatea redusa de
autofinantare a dezvoltarii, dependenta de o piata interna insuficient
dezvoltata si de insuficienta expertiza pentru exportul de produse software.
- Actuala implicare guvernamentala in constituirea societatii
informationale si dezvoltarea pietei interne a serviciilor de telecomunicatii
se constituie ca oportunitati pentru industria TI in Romania.
- Amenintarea principala este data de efectele nefavorabile ale actualei
recesiuni mondiale, care poate determina reducerea cererii si disponibilitatii
finantarilor internationale, dar si pentru programele de dezvoltare a
infrastructurilor si informatizarea administratiei, si un comportament mai
precaut al fondurilor de investitii in sectoarele Internet, software, servicii.
- Exigentele formulate prin e-Europe, la care Romania doreste sa ia parte,
vor determina pe termen mediu o accelerare a dezvoltarii pietei interne care se
estimeaza sa atinga ritmuri de 20 - 30% anual.
- Initiativele Guvernului au condus deja la demararea unui numar mare de
proiecte pentru societatea informationala, care au asigurata partial finantarea
din resurse bugetare. Sectorul administrativ este "locomotiva"
dezvoltarii societatii informationale, ceea ce genereaza comenzi numeroase de
produse (echipamente, software, servicii) si se asteapta o crestere a pietei
interne de la 340 milioane dolari S.U.A. in 2000 la 1.000 milioane dolari
S.U.A. in 2005; in aceste conditii se va ascuti concurenta intre
"brand-name"-uri si "local-name"-uri.
- Obiectivul general al politicii industriale a Romaniei in domeniul TI
este consolidarea si dezvoltarea pe plan national a structurilor productive,
capabile sa ofere produse/servicii competitive cu un continut ridicat de
cercetare-dezvoltare, contribuind la realizarea si implementarea in Romania a
societatii informationale si creand conditii pentru integrarea optima in
structurile industriale ale Uniunii Europene.
- In vederea realizarii acestui obiectiv pentru cele doua componente ale
industriei tehnologiei informatiei se urmaresc in principal urmatoarele:
- in domeniul hardware este greu de conceput o dezvoltare altfel decat
alaturi de un investitor strategic (dispunand de capital pentru echipamente,
tehnologii avansate, piata) care sa fie motivat, in primul rand printr-o
prezenta semnificativa pe piata interna, departe de a fi saturata. In acest
domeniu pot fi alese unele nise pe piata interna sau la export pentru produse
care pot fi mentinute prin cercetare-dezvoltare-inovare la un nivel competitiv
ridicat, pe durate medii-lungi.
Alta optiune in domeniul fabricatiei ar fi aceea pentru o pozitie de
furnizor pentru anumite componente si subansambluri, cu un nivel de
competitivitate corespunzator, sustinut, de asemenea, prin activitati de
cercetare-dezvoltare-inovare.
In concluzie, pentru acest domeniu se poate continua fabricatia de
asamblare, cu componente si subansambluri din import, pentru cerintele pietei
interne, si, eventual, un export pentru produse complexe, insa cu o pozitie
satisfacatoare de subfurnizor pentru anumite componente si subansambluri;
- in domeniul software exista un potential deosebit si o perspectiva
care sa tina seama de piata (interna, externa) si de tipul activitatii cerute
pentru a satisface cererea (activitati de tipul serviciilor si activitati mai
complexe care urmaresc realizarea de produse-program standard, pe domenii de
aplicatie). In acest cadru se pot defini 4 optiuni:
- servicii la cerere pentru piata interna;
- produse-program complexe pentru piata interna;
- servicii la cerere pentru piata externa;
- produse-program complexe pentru export.
7.3.2. Industria de masini si aparate electrice
- Industria de masini si aparate electrice se identifica practic cu
industria electrotehnica, importanta ca industrie orizontala, implicata in
relansarea mai multor sectoare industriale (energetica, metalurgie, constructii
de masini etc.) si producatoare de bunuri de larg consum.
- Sectorul cuprinde productia de motoare, generatoare si transformatoare
electrice, aparate de distributie si comanda electrica, fire, cabluri electrice
si optice izolate, acumulatoare, baterii si pile electrice, lampi electrice si
echipamente de iluminat.
- Industria electrotehnica are importante deschideri si oportunitati de
export (din care catre Uniunea Europeana peste 60% din valoarea totala pe
sector), in special pentru produse cu potential evident de competitivitate:
motoare electrice, transformatoare de putere, aparataj electric, surse de
iluminat.
- Analiza SWOT a scos in evidenta ca principale puncte tari ale domeniului
urmatoarele:
- importante resurse tehnice si umane;
- traditie de peste 50 de ani in domeniu;
- disponibilitatea crescuta a producatorilor de a deveni furnizori
competitivi de produse si servicii pentru piata externa;
- structura productiei, asemanatoare cu structura productiei industriei
electrotehnice din Germania, cel mai mare producator din Europa, existand
posibilitatea unei pozitii de "aliat" a industriei electrotehnice
romanesti, ca forma de "industrie orizontala", la cea a Germaniei;
- costuri mici datorita fortei de munca ieftine;
- cota de piata ridicata datorita existentei unor beneficiari
traditionali;
- gradul inalt de privatizare (in jur de 95%): Societatea Comerciala
"Electroputere" Craiova este singurul agent economic important care a
ramas cu 60% capital de stat si pentru care s-a declansat procesul de
privatizare;
- numarul mare al intreprinderilor mici si mijlocii care asigura
flexibilitate sectorului (140 in anul 2000, cu peste 40% din totalul cifrei de
afaceri in industria electrotehnica si 27% in numarul total de salariati ai
sectorului).
- Principalele puncte slabe ale sectorului sunt determinate de gradul
ridicat (peste 50%) de uzura fizica si morala a utilajelor, fapt care
influenteaza puternic productivitatea, calitatea si, deci, competitivitatea
produselor. Gradul de utilizare a principalelor capacitati de productie din
industria electrotehnica este de circa 50% . Productia industriei
electrotehnice este axata pe produse destinate sectorului investitional
(industrie, in special), neglijandu-se dezvoltarea de produse destinate
segmentului semiindustrial si al bunurilor de larg consum. De asemenea, nu
exista produse suficient de moderne care sa includa elemente specifice
apartinand unor alte domenii, cum ar fi mecanica fina si electronica.
- Oportunitatile pentru dezvoltarea sectorului sunt date de existenta unei
piete interne cu tendinte de dezvoltare, in principal tinandu-se seama de
necesitatile mari de modernizare si dezvoltare a infrastructurilor industriale.
Evolutia favorabila a multor sectoare ale industriei prelucratoare in
perspectiva, precum si cresterea treptata a necesarului de utilaje, masini si
instalatii necesare restructurarii si modernizarii tehnologice, ca si
dezvoltarea selectiva a subsectoarelor care vor asigura o complementaritate
reciproc avantajoasa cu cele din cadrul Uniunii Europene se constituie ca o
oportunitate de dezvoltare a sectorului.
- Constrangerile care pot determina evolutia viitoare a sectorului sunt
determinate de cresterea importului de produse electrotehnice, ceea ce indica
intensificarea concurentei pe piata romaneasca, care se manifesta acerb cu
predilectie in domeniul bunurilor de larg consum, competitori avantajati fiind
mari firme externe, precum: Bosch, Siemens, Electrolux, Whirlpool si care au o
cota de acoperire foarte ridicata a pietei europene, necesitand o crestere a
competitivitatii produselor similare romanesti.
- Industria electrotehnica, prin sectorul de masini si aparate electrice,
reprezinta unul dintre sectoarele cu o importanta deosebita in asigurarea
cresterii economice si a exportului. Fabricatia de motoare, generatoare si
transformatoare electrice a prezentat o crestere continua a ponderii in totalul
exportului industriei electrotehnice, ea asigurand cea mai mare parte a exportului
industriei de masini si aparate electrice.
- In urmatorii ani se estimeaza o crestere sensibila a cererii de motoare,
generatoare si transformatoare electrice, de aparate de distributie si comanda
electrica, precum si de fire si cabluri electrice necesare sectoarelor si de
produse care pot asigura o complementaritate cu cele ale Uniunii Europene. Este
necesara orientarea catre produse complexe, rezultate ale realizarii
interdisciplinare, care implica implementarea tehnologiilor neconventionale.
7.4. Industria chimica si petrochimica
7.4.1. Industria de prelucrare a titeiului
- Industria petroliera constituie un sector important al economiei
nationale si un suport al dezvoltarii pentru numeroase sectoare ale industriei
si economiei romanesti si de aceea necesitatea modernizarii si restructurarii
industriei petroliere constituie un factor principal in procesul dezvoltarii
economice durabile a tarii.
- In sectorul petrolier principalul operator din sistem este, in momentul
de fata, Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti,
societate cu capital majoritar de stat, avand ca obiect de activitate, in
principal, explorarea si exploatarea zacamintelor de hidrocarburi de pe uscat
si din platoul continental al Marii Negre, rafinarea titeiului, transportul
produselor petroliere, comercializarea produselor petroliere proprii prin
retele proprii de distributie si importul si exportul de produse petroliere.
Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti are
in structura sa doua rafinarii ("Petrobrazi" si
"Arpechim"), un combinat chimic ("Doljchim"), mai multe
sucursale de distributie a produselor petroliere, doua sucursale de transport
al produselor petroliere ("Transpeco" si "Petrotrans"),
precum si sucursale de cercetare-proiectare si informatica. Societatea
Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti asigura circa 60 -
65% din necesarul intern de produse petroliere si circa o treime din necesarul
de gaze naturale. In acest domeniu mai functioneaza 8 rafinarii, toate cu
capital integral sau majoritar privat, precum si Societatea Comerciala
"Oil Terminal" - S.A. Constanta si Societatea Comerciala
"Conpet" - S.A. Ploiesti. Societatea Nationala a Petrolului
"Petrom" - S.A. Bucuresti are concesionate 3 perimetre de explorare-extractie
in Kazahstan, unde au demarat lucrarile de foraj, precum si in India, unde
lucrarile de exploatare sunt in curs de desfasurare. In afara acestor perimetre
Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti va
continua sa participe la licitatii pentru obtinerea de noi concesiuni.
- Sectorul de prelucrare a titeiului (rafinare si petrochimie) este
principalul consumator de titei si furnizor de produse petroliere si
petrochimice pentru celelalte ramuri ale economiei.
- In prezent capacitatea operationala de rafinare este de 22,3 milioane
tone/an, cuprinzand 5 rafinarii mari si 5 rafinarii mici, toate cu capital
privat, si rafinariile mari "Petrobrazi" si "Arpechim" care
fac parte din Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A.
Bucuresti si deci au capital de stat.
- Analiza SWOT realizata a pus in evidenta urmatoarele puncte tari:
- resurse de materie prima indigena (circa 6,0 milioane tone/an);
- dimensiunea celor 5 rafinarii mari este comparabila cu cea a
rafinariilor din Europa Occidentala;
- traditia indelungata in domeniu;
- existenta infrastructurii necesare;
- forta de munca ieftina si calificata;
- industria romaneasca de prelucrare a titeiului are o buna inzestrare
tehnica, un nivel de complexitate foarte mare (comparabil cu cel al
rafinariilor americane, mai mare decat cel al rafinariilor europene sau
asiatice);
- mare flexibilitate (cele mai noi rafinarii, care reprezinta 80%, au o
constructie modulara). Rafinariile mai mici, dupa retehnologizare, pot opera
independent si isi pot gasi nise pe piata europeana.
- Punctele slabe ale sectorului tin de dependenta de importul de materie
prima, de excedentul de capacitati de rafinare (din circa 34 milioane tone/an capacitate,
operationale sunt 22 milioane tone/an, iar prelucrarea actuala este la nivel de
11 - 12 milioane tone/an) si un nivel relativ scazut de utilizare a lor,
costuri de exploatare ridicate, personal supradimensionat, grad redus de
automatizare si informatizare, dotare invechita si cu functionalitate redusa.
- Exista reale oportunitati de usoara dezvoltare, tinandu-se seama de
reluarea cresterii economice care va conduce la cresterea consumului de produse
petroliere si petrochimice. Cresterea nivelului de trai al populatiei va
conduce, in perspectiva, la cresterea cererii interne de produse petroliere,
mai ales carburanti ecologici, avandu-se in vedere faptul ca actualul consum de
produse petroliere pe locuitor este in Romania de circa 0,5 tone, mult mai mic
decat in Uniunea Europeana. De asemenea, exista o cerere stabila la export,
care se estimeaza sa se mentina in perspective pe termen mediu. Cresterea
importului, in special din zona Marii Caspice, apreciat a se realiza in
perspectiva, va determina un ritm sustinut de marire a cantitatii de titei
supuse prelucrarii.
- Constrangerile care pot sta in calea dezvoltarii sectorului sunt
determinate de nivelul ridicat al inflatiei, cu influente negative in
activitatea societatilor comerciale si cresterea concurentei pe piata interna,
precum si de costurile ridicate ale internalizarii costurilor de mediu, ceea ce
necesita resurse financiare insemnate pe termen mediu si lung.
- In concluzie se poate spune ca acest sector este viabil si cu perspective
de dezvoltare. Prin realizarea modernizarii infrastructurii de productie se
asteapta o diminuare a consumurilor proprii ale rafinariilor, imbunatatirea
eficientei prelucrarii si cresterea productivitatii muncii. Cresterea
semnificativa a numarului de automobile si tendinta cresterii ponderii
transportului auto, dezvoltarea agriculturii, impreuna cu cresterea economica
si a puterii de cumparare vor conduce la cresterea consumului intern de benzine
si motorine, deci la cresterea volumului productiei. Aceasta este ceruta si de
necesitatea de realizare a stocurilor minime de siguranta de produse petroliere
si de titei, stabilite in vederea alinierii la cerintele Uniunii Europene.
Pentru perioada 2002 - 2004 se estimeaza o crestere a activitatii sectorului cu
un ritm mediu anual de circa 5,8%, cantitatea de titei prelucrat crescand in
final la circa 14 milioane tone/an.
7.4.2. Industria de ingrasaminte chimice
- Asigurarea cu ingrasamintele chimice necesare este una dintre prevederile
Programului national de redresare si dezvoltare a agriculturii, industriei
alimentare si padurilor pentru perioada 2001 - 2004. In acest domeniu s-a
dezvoltat o subramura proprie de productie a ingrasamintelor chimice. In
structura sectorului de ingrasaminte sunt 9 societati comerciale, in mare
masura privatizate, care produc ingrasaminte chimice simple (cu azot si cu
fosfor), complexe, precum si ingrasaminte lichide foliare etc.
- Analiza SWOT a sectorului a scos in evidenta urmatoarele puncte tari:
- capacitatile existente de productie si sortimentatia din nomenclatorul
de fabricatie pot asigura necesitatile pietei interne;
- forta de munca calificata;
- ponderea crescuta a sectorului privat (peste 70%) si concurenta
interna datorata numarului mare de producatori;
- instalatiile tehnologice ramase in functiune sunt la un nivel
tehnologic mediu pe plan mondial.
- Punctele slabe ale sectorului sunt date de dependenta de import pentru
roca fosfatica, clorura de potasiu si sulf si de problemele in alimentarea cu
gaze naturale din tara si/sau din import. Potentialul financiar redus al
producatorilor agricoli interni si un nivel relativ scazut al subventiilor
pentru agricultura determina o cerere interna mai redusa decat cea asteptata
privind ingrasamintele chimice si pesticidele. De asemenea, fiind o industrie
poluanta, sunt necesare mari investitii pentru protectia mediului.
- Principala oportunitate pentru acest sector o constituie existenta unei
potentiale piete interne de desfacere cu tendinte de crestere pe termen mediu,
care poate fi acoperita de capacitatile operationale ale producatorilor romani
de ingrasaminte chimice.
- Constrangerile pe care trebuie sa le depaseasca acest sector sunt legate
de scaderea exportului datorita pretului mai ridicat al gazului natural fata de
principalii concurenti din Rusia, Ucraina, Belarus si Bulgaria.
Un element care ar putea influenta favorabil acest sector este asigurarea
competitivitatii pentru transportul de materii prime si produse finite pe calea
ferata, tinandu-se seama de faptul ca traficul este de mare tonaj, dar cu o
valoare scazuta pe unitatea de transport conventionala.
- Obiectivul principal pentru industria de ingrasaminte din Romania este
asigurarea competitivitatii si pentru atingerea lui sunt avute in vedere pe
termen mediu urmatoarele masuri principale:
- modernizarea tehnologiilor existente in vederea imbunatatirii
eficientei economice prin:
- scaderea consumurilor specifice de materii prime si utilitati;
- scaderea consumurilor energetice;
- diversificarea gamei sortimentale si alinierea la standardele Uniunii
Europene;
- recuperarea elementelor utile din condensate si efluenti;
- cresterea exportului de ingrasaminte chimice pentru a se asigura resursele
valutare necesare importului de materii prime;
- finalizarea procesului de privatizare pentru combinatele Societatea
Comerciala "Turnu" - S.A. Turnu Magurele, Societatea Comerciala
"Nitramonia" - S.A. Fagaras, Societatea Nationala a Petrolului
"Petrom" - S.A. Bucuresti - sucursala "Doljchim".
7.4.3. Industria de medicamente
- Industria de medicamente este o componenta importanta a industriei
chimice si un important element de sustinere a programului guvernamental de
asigurare a starii de sanatate a populatiei.
- In tara se realizeaza circa 1.500 de sortimente de medicamente
conditionate si produse biologice de uz uman, precum si circa 690 de sortimente
de medicamente conditionate si produse biologice de uz veterinar. Principalele clase
de produse terapeutice sunt: antibiotice, sulfamide, vitamine, antiseptice,
antipiretice, antidiabetice, cardiovasculare.
- Industria romaneasca de medicamente acopera 70 - 80% din consumul intern
sub aspect fizic, in timp ce sub aspect valoric reprezinta doar 35% . In anul
2001 importul de medicamente a fost de 416 milioane dolari S.U.A., iar exportul
s-a realizat numai la nivelul de 23 milioane dolari S.U.A.
- Pentru asigurarea punerii in practica a politicii nationale de sanatate a
populatiei se estimeaza o crestere a cererii de medicamente pe piata interna de
la 450 milioane dolari S.U.A. la 1.200 milioane dolari S.U.A. Pentru acoperirea
cererii crescande de medicamente este necesar un ritm anual de crestere a
productiei pe termen lung de aproximativ 8 - 10% pe an. Realizarea cresterii
productiei de medicamente este posibila datorita existentei urmatoarelor puncte
tari ale industriei de medicamente:
- modernizarea industriei de medicamente (retehnologizari, inchideri de
instalatii neperformante);
- adaptarea rapida a sortimentatiei la cererea pietei;
- schimbarea structurii pe proprietate; aproape toate unitatile cu
capital de stat au fost integral privatizate cu capital strain. Singura
exceptie este Societatea Comerciala "Antibiotice" - S.A. Iasi la care
statul mai detine 53% din actiuni si care este introdusa in programul PSAL de
privatizare in anul 2002;
- traditia de peste 50 de ani si existenta fortei calificate de munca.
- Punctele slabe ale acestei industrii sunt:
- aprovizionarea cu materii prime: pana in anul 1990 medicamentele erau
produse in mare masura in tara in combinate chimice, in fabricile de
medicamente sau in institutele de cercetare, dar care au devenit inoperante fie
datorita privatizarii unora, care si-au schimbat obiectul de activitate, fie
din cauza lipsei de rentabilitate financiara;
- cresterea interesului pentru fabricatia secundara (conditionare) si
renuntarea la fabricatia primara (sinteza);
- restrangerea gamei sortimentale datorita costurilor si dificultatilor
in obtinerea autorizarii punerii pe piata a produselor;
- devierea efortului investitional destinat dezvoltarii productiei catre
conformarea cu cerintele legislative privind mediul si normele de buna practica
de fabricatie (BPF).
- Oportunitatea principala pentru industria de medicamente este existenta
cererii pe piata interna care are un potential mare de crestere (aproximativ
250% pana in anul 2010) prin politica nationala privind sanatatea publica.
- Constrangerile pe care trebuie sa le depaseasca acest sector sunt:
- reducerea productiei de sinteza datorita importurilor masive de
substanta activa;
- reducerea capacitatilor de productie prin sinteza in favoarea
cresterii capacitatilor de conditionare substanta activa din import;
- folosirea unor criterii diferentiate de formare a preturilor pentru
produsele medicamentoase din tara fata de cele din import;
- cheltuielile mari necesare pentru introducerea unui medicament nou pe
piata;
- cheltuielile reduse de cercetare-dezvoltare pentru realizarea de
produse noi;
- costurile ridicate pentru conformarea cu normele de buna practica de
fabricatie (BPF);
- costurile ridicate pentru introducerea celor mai bune tehnici
disponibile in vederea conformarii la noile limite impuse de legislatia de
mediu.
- Eforturile investitionale in ultimii ani au fost indreptate spre
dezvoltarea si modernizarea instalatiilor de conditionare.
- Incadrarea in normele de buna practica de fabricatie (BPF) este
"piatra de incercare" pentru producatori, mare parte dintre acestia
avand deja emise pentru produsele lor certificate de catre Agentia Nationala a
Medicamentului.
- Se preconizeaza ca pana in anul 2010 industria de medicamente sa
satisfaca 75% din piata interna de produse (ca valoare).
7.5. Industria de confectii-textile si industria pielariei-incaltamintei
7.5.1. Industria de confectii-textile
- Subsectorul de confectii-textile este unul dintre sectoarele dinamice ale
industriei romanesti, cu prioritate cel de confectii, care a reusit sa-si
pastreze in mare masura un grad inalt de competitivitate, ceea ce a facut ca
produsele romanesti din acest domeniu sa reprezinte 4,4% din importul Uniunii
Europene (in principal in Germania si Italia). Exportul sectorului a
reprezentat in anul 2001 o pondere de 26,3% din exportul total realizat pe
economie, iar importul, 15,3% din total import, determinand o balanta pozitiva
a sectorului si, deci, posibilitatea de a-si sustine importurile proprii prin
exporturi. Productia ramurii textile-confectii realizata in anul 2001 a
reprezentat 8,6% din productia industriei nationale. Numarul de angajati in
acest sector reprezinta 19% din totalul personalului angajat in industrie. Din
punctul de vedere al structurii proprietatii, circa 90% din totalul
societatilor comerciale din sector sunt privatizate, dintre care 85% in
subsectorul textile si 99,5% in subsectorul confectii.
- In ultimii 11 ani in aceste domenii s-au investit circa 1.335 milioane
dolari S.U.A. (din care 720 milioane dolari S.U.A. din surse proprii ale
agentilor economici - inclusiv credite garantate de stat in valoare de 31
milioane dolari S.U.A. si 615 milioane dolari S.U.A. surse atrase de la
investitori straini).
- Diagnoza realizata a pus in evidenta faptul ca sectorul industrial de
confectii-textile este competitiv, avand urmatoarele puncte tari:
- nivel ridicat de performanta;
- grad inalt de privatizare;
- pondere mare a exportului;
- acoperirea importului prin export propriu;
- gradul ridicat de calificare a fortei de munca;
- traditia indelungata ca producator si furnizor de produse de
imbracaminte pe cele mai exigente piete externe;
- nivelul ridicat de competitivitate a produselor destinate exportului.
- Sectorul industrial de confectii-imbracaminte este o componenta a
economiei nationale generatoare de aport valutar, de dezvoltare regionala
echilibrata, de stabilitate sociala si un mediu propice formarii initiativei
particulare. Acest sector industrial are capacitatea de a se dezvolta in
continuare.
- Strategia de dezvoltare a industriei de confectii prevede dezvoltarea
acestui sector industrial cu un ritm mediu anual de peste 8%, ceea ce va
asigura cresterea volumului de export al ramurii cu circa 120 milioane dolari
S.U.A./an, crearea de noi locuri de munca si cresterea aportului la P.I.B.
- Subsectorul industrial de produse textile este potential competitiv,
putand deveni performant, in conditiile asigurarii surselor de finantare
necesare retehnologizarii-modernizarii, neglijat datorita dezvoltarii
productiei de tip LOHN pentru industria confectiilor textile.
Acest sector industrial prezinta urmatoarele puncte slabe:
- ramanerea in urma din punct de vedere tehnic si tehnologic in
subsectoarele primare datorita dotarii neperformante (tesatorii si filaturi);
- insuficienta resurselor financiare necesare modernizarii capacitatilor
de productie viabile si dezvoltarii de noi capacitati;
- decalajul tehnologic fata de tarile dezvoltate.
*
* *
- Dezvoltarea activitatii economice a celor 2 subsectoare se estimeaza ca
va fi diferentiata in perioada 2002 - 2004 astfel:
- subsectoarele producatoare de confectii, tricotaje si ciorapi vor
cunoaste ritmuri mai mari de crestere (8,1%);
- subsectoarele producatoare de fire si tesaturi vor cunoaste ritmuri
mai mici de crestere (3%) ca urmare a unor actiuni de restructurare si
redimensionare a capacitatilor la nivelul cererii pietei.
- In ceea ce priveste armonizarea legislativa cu cea a Uniunii Europene in
acest domeniu aceasta este deja realizata.
7.5.2. Industria de pielarie-incaltaminte
- Sectorul industrial de pielarie - incaltaminte este un sector important
al industriei romanesti, care a reusit sa-si pastreze in mare masura nivelul
necesar de competitivitate. Exportul sectorului a reprezentat in anul 2001 o
pondere de 9,2% din exportul total realizat pe economie si a fost orientat cu
precadere catre tarile Uniunii Europene (88%), iar importul a reprezentat circa
5% din importul total al economiei nationale, conducand la o balanta pozitiva
si, deci, la posibilitatea sectorului de a-si sustine importurile din
exporturile proprii. Productia sectorului realizata in anul 2001 a reprezentat
circa 2% din productia industriei nationale. Numarul de angajati in acest
sector reprezinta 4,6% din totalul personalului angajat in industrie. Din
punctul de vedere al structurii proprietatii, 94,2% din totalul societatilor
comerciale din sector sunt privatizate.
- In ultimii 11 ani in acest domeniu s-au investit circa 176 milioane
dolari S.U.A., din care 97 milioane dolari S.U.A. din surse proprii si 79
milioane dolari S.U.A. surse atrase de la investitorii straini.
- Diagnoza realizata a pus in evidenta faptul ca subsectoarele industriale
de fabricare a incaltamintei si a articolelor de voiaj si marochinarie sunt
competitive, avand urmatoarele puncte tari:
- grad ridicat de privatizare;
- nivel de competitivitate;
- grad ridicat de calificare a fortei de munca;
- traditie indelungata.
- Ca punct slab al acestor subsectoare mentionam decalajul tehnologic existent
fata de tarile dezvoltate in subsectorul de tabacire a pieilor.
Se poate afirma ca sectorul pielarie-incaltaminte are potentialul necesar
de a se dezvolta in continuare, avandu-se in vedere tendinta de evolutie in
crestere a cererii pietei.
- Principalele actiuni care vor conduce la realizarea obiectivului de
crestere a competitivitatii au in vedere restructurarea, retehnologizarea si
redimensionarea capacitatilor din subsectoarele primare (tabacarii, componente
pentru incaltaminte, accesorii, inlocuitori de piele), inclusiv vizand
reducerea poluarii apelor, aerului si solului.
7.6. Industria lemnului
7.6.1. Industria mobilei si a altor produse din lemn
- Industria lemnului din Romania isi desfasoara activitatea si se dezvolta
avand la baza fondul forestier al Romaniei, iar intregul sau program de
restructurare a fost conceput in principal astfel incat sa asigure un mediu
favorizant pentru dezvoltarea cu prioritate a industriei de mobilier, intrucat
mobila este produsul care valorifica in cel mai inalt grad materialul lemnos.
- Analiza SWOT a sectorului productiei de mobilier pune in evidenta
urmatoarele puncte tari:
- traditie si experienta indelungata in productia de mobilier;
- resurse interne de materii prime;
- existenta unor piete si clienti traditionali;
- forta de munca calificata si ieftina;
- diversitatea sortimentelor de produse din nomenclatorul de produse;
- capacitate mare de adaptare la cerintele pietei;
- gradul crescut de privatizare a sectorului.
- Punctele slabe ale sectorului sunt existenta unei retele de distributie
reduse pe piata interna si lipsa unei retele proprii de distributie pe piata
externa.
- Oportunitatile pentru acest sector tin de stabilitatea cererii pietei
externe pentru mobilier, cu posibilitati de extindere, vizand in special
relansarea exportului catre piata Comunitatii Statelor Independente si cu
prioritate catre Federatia Rusa. Preocuparea pentru dezvoltarea serviciilor in
acest domeniu va conduce la cresterea cererilor de mobilier pentru banci,
magazine, colectivitati sociale, birouri etc., existand perspectiva relansarii
cererii interne. Ponderea mare a manoperei in pretul mobilei in tarile
dezvoltate va determina o delocalizare a industriei mobilei din aceste tari
catre cele cu mana de lucru ieftina, fenomen favorabil si pentru industria
mobilei din Romania.
- Riscurile care pot aparea in calea dezvoltarii sectorului tin de
asigurarea unui management si strategii de marketing corespunzatoare si de
dezvoltarea unei scoli proprii de design pentru proiectarea mobilierului.
- Avandu-se in vedere tendintele pietei, se estimeaza ca in perspectiva in
industria lemnului activitatile de productie se vor orienta spre dezvoltarea
urmatoarelor domenii:
- industria de mobilier din lemn si, in special, de mobilier pentru
birotica, mobilier hotelier si pentru comert;
- componente si semifabricate pentru mobila;
- produsele superior prelucrate (instrumente muzicale, articole de
sport, jucarii din lemn, articole de uz gospodaresc etc.);
- activitatile care valorifica lemnul de mici dimensiuni (in industria
de MDF, PAL, placi innobilate, celuloza si hartie);
- articolele de feronerie pentru mobila.
7.7. Industria materialelor de constructii, a sticlei si a ceramicii de uz
gospodaresc
- Acest sector cuprinde urmatoarele subsectoare: sticla si ceramica fina,
materiale de constructii (ciment, var, lianti minerali, placi ceramice pentru
pereti si pardoseli, obiecte sanitare ceramice, ceramica bruta pentru
constructii, prefabricate din beton si beton armat, materiale izolatoare,
agregate minerale si produse din roci utile pentru constructii), ceramica de uz
tehnic si electrotehnic si ceramica refractara.
- Sectorul satisface peste 80% din nevoile economiei nationale de produse
minerale nemetalice si asigura un export anual de circa 200 milioane dolari
S.U.A.
- In Romania, in industria materialelor de constructii isi desfasoara
activitatea peste 900 de societati comerciale din care circa 100 sunt mijlocii
si mari. Dupa anul 1990 a inceput un amplu proces de restructurare a intregului
sector care a dus la retehnologizarea liniilor de fabricatie, la realizarea de
produse noi si imbunatatirea protectiei mediului, iar in perioada 1994 - 2000
s-au privatizat majoritatea societatilor comerciale cu capital de stat.
- In industria sticlei din Romania functioneaza peste 360 de societati
comerciale de productie, majoritatea fiind intreprinderi mici si mijlocii care
sunt privatizate aproape in totalitate.
- In intregul sector industrial se desfasoara o activitate in general
profitabila, intreprinderile se incadreaza in normele nationale si
internationale de protectie a mediului si au piata de desfacere a produselor la
intern si la export, cu perspective reale de crestere.
- Analiza SWOT a sectorului a pus in evidenta urmatoarele puncte tari:
- utilizarea in proportie de 90% a materiilor prime indigene (materii
prime minerale);
- experienta si traditie in productie;
- forta de munca stabila, calificata si relativ ieftina;
- industria materialelor de constructii dispune practic, pentru toate
procesele tehnologice, de solutii tehnologice si tehnice pentru evitarea
poluarii mediului (instalatii de desprafuire, instalatii de ardere performante,
instalatii de epurare a apelor uzate etc.);
- refolosirea deseurilor proprii si din alte sectoare industriale;
- pe total sector, soldul balantei export-import produse este pozitiv, sustinut
de subsectoarele sticla si ceramica fina de uz gospodaresc (circa 60% din
productie este destinata exportului) si de ceramica fina de constructii si de
ciment.
- Punctele slabe tin de consumurile specifice energetice mari (cu pana la
20 - 30% mai mari decat in tarile dezvoltate), lipsa unor sisteme alternative
de combustie (de exemplu: ceramica, var etc.) si dotarea tehnica invechita la
capacitatile de productie nemodernizate. Insuficienta fondurilor de investitii
la nivelul necesitatilor este un alt element care influenteaza negativ evolutia
sectorului.
- Oportunitatile pentru acest sector sunt date de existenta de materii
prime naturale cercetate si omologate care asigura necesarul pentru 50 - 100 de
ani, unele fiind disponibile pentru mai multe sute de ani (calcarul). Produsele
romanesti din acest sector beneficiaza de un segment de piata traditional (60%
din export este destinat pietei Uniunii Europene) cu posibilitati de extindere
pe piata externa.
- Constrangerile sunt determinate de cresterea insemnata pe piata interna a
ponderii importului de produse similare, de multe ori mai putin performante
decat cele indigene, dar insotite de un marketing agresiv si preturi atractive,
precum si de cresterea concurentei pe piata mondiala. Sunt, de asemenea,
necesare ecologizarea si modernizarea multor instalatii tehnologice, care vor
conduce in final la cresterea costurilor de productie.
- In urma analizei SWOT si a principalilor indicatori economici s-a ajuns
la urmatoarele concluzii:
- industria materialelor de constructii, sticlei si ceramicii fine este
viabila si functioneaza profitabil, fara riscul de a deveni neperformanta in
urmatorii 10 - 15 ani. Deserveste ramuri importante din economia nationala
(constructiile, agricultura, industria alimentara etc.) care in viitor vor
cunoaste o dezvoltare accentuata;
- acest sector a cucerit un segment important din piata internationala
de desfacere pe care, cu eforturi rezonabile, il poate largi, astfel incat sa
creasca permanent.
- Pe termen lung si mediu se urmaresc restructurarea si remodelarea
sectorului in vederea transformarii sale, astfel incat sa asigure produsele
specifice pentru piata interna si export in concordanta cu criteriile de
integrare in Uniunea Europeana.
- Din intregul sector al industriei materialelor de constructii, a sticlei
si ceramicii de uz gospodaresc se estimeaza pentru perspectiva dezvoltarea
subsectoarelor: sticlarie si ceramica de uz gospodaresc si decorativa;
sticlarie de ambalaj superusoara, sticla plana (geam float) si prelucrarea
acesteia, obiecte sanitare din portelan, produsele din gips-carton, cimenturi
superioare, placi ceramice pentru pereti si pardoseli. Cresterea este posibila,
avandu-se in vedere: existenta abilitatilor tehnice si de indemanare; produsele
fiind competitive, au desfacerea asigurata, cu perspective de crestere a
cererii pe piata externa, desi, fiind energointensive, procesele de productie
sunt eficiente economic, iar accesul la resursele de materii prime este facil.
7.8. Industria de aparare
- Industria de aparare cuprinde o companie nationala (Compania Nationala
"Romarm" - S.A.), 8 societati comerciale in cadrul industriei
aeronautice, 6 agenti economici in cadrul industriei de tehnica militara si
munitie, 3 agenti economici in cadrul industriei electronica-electrotehnica, 1
agent economic in cadrul industriei de mecanica fina si optica, 2 agenti
economici in industria chimica si petrochimica, 1 agent economic in industria
navala, 1 agent economic in ramura textile-pielarie.
- In cadrul industriei aeronautice functioneaza 8 societati comerciale cu
capital majoritar de stat si 5 cu capital privat. Activitatea de productie
consta in fabricatia de aeronave (IAR 99) si elicoptere (IAR 330 PUMA), precum
si componente avionabile si structuri, piese de schimb si reparatii.
Profilurile de productie corespund cerintelor apararii nationale si economiei
de piata, iar calitatea managementului este in continua optimizare.
- In cadrul industriei de tehnica militara si munitii functioneaza 6 agenti
economici cu capital integral de stat. Activitatea de productie consta in
tehnica de blindate, munitii de aviatie, artilerie si infanterie. In
conformitate cu programul de restructurare si redimensionare a industriei de
aparare, acesti agenti economici urmeaza ca prin accelerarea procesului de
privatizare sa treaca la productia civila.
- In cadrul industriei de electronica-electrotehnica functioneaza 3 agenti
economici din care 2 cu capital integral privat. Activitatea de productie
consta in statii de radiocomunicatii, centrale si terminale telefonice,
radiotelefoane etc. Numai 11% din personalul acestor unitati lucreaza pentru
productia de aparare, restul lucrand productie civila. Dotarea tehnica si
tehnologica a crescut o data cu fabricarea pe licenta a numeroase produse noi
(in special in unitatile private).
- Industria de mecanica fina si optica cuprinde un singur agent economic.
Activitatea de productie consta in fabricatia de tehnica si materiale de
infanterie, de artilerie, de marina si sanitare. Numai 54% din personalul
acestor unitati lucreaza pentru productia de aparare, restul lucrand productie
civila.
- Industria chimica si petrochimica cuprinde 2 agenti economici, din care
unul cu capital privat. Activitatea de productie consta in mine, substante
fumigene si lacrimogene, masti contra gazelor. Numai 4% din personalul acestor
unitati lucreaza pentru productia de aparare, restul lucrand productie civila.
- In industria navala exista o singura societate comerciala (Societatea
Comerciala "Santierul Naval Mangalia" - S.A.) cu capital majoritar de
stat, cu profil de constructii, reparatii si modernizari nave militare maritime
si fluviale. Ponderea activitatilor cu specific militar este mult diminuata si,
ca urmare, portofoliul de comenzi este completat cu productie civila. Agentul
economic se afla in proces de restructurare, fiind cuprins in programul de
privatizare.
- In cadrul industriei textile-pielarie exista o singura societate
comerciala (Societatea Comerciala "Condor" - S.A.) cu capital
integral privat, care produce parasute, veste antiglont si alte accesorii.
- Activitatea productiva pentru toate aceste unitati se desfasoara pe baza
comenzilor directe ale fortelor sistemului national de aparare, existand si
programe privind pregatirea economiei nationale in caz de necesitate.
- In vederea cresterii performantelor acestor unitati sunt avute in vedere
masuri de dimensionare a capacitatilor de productie corespunzator nevoilor
fortelor sistemului national de aparare, modernizarea si retehnologizarea
acestora, stimularea participarii la programe internationale de cooperare
tehnica si tehnologica pe baza sistemului offset.
- Compania Nationala "Romarm" - S.A. are in componenta 16
filiale, care realizeaza atat produse de tehnica militara (munitie, armament,
tehnica de lupta), cat si productie industriala de uz civil (hidraulica,
masini-unelte si accesorii, bunuri de larg consum, mijloace de transport,
utilaje agricole, laminate, sectoare calde).
- Analiza SWOT realizata a pus in evidenta urmatoarele puncte tari:
- forta de munca pregatita;
- existenta unui grad inalt de disciplina;
- existenta sistemului de asigurare a calitatii si a atestarilor
unitatilor companiei de catre organismul militar si alte organisme de
certificare externe;
- productie industriala de uz civil competitiva (pompe hidraulice, piese
de schimb pentru tractoare).
- Punctele slabe sunt date de preturile ridicate in raport cu nivelul de
noutate tehnica, scaderea comenzilor de tehnica militara pentru fortele
Ministerului Apararii Nationale, fonduri reduse pentru promovarea produselor
proprii.
- Oportunitatile pentru dezvoltarea sectorului sunt date de necesitatea
asigurarii inzestrarii fortelor sistemului national de aparare la pace si de
cresterea capabilitatii tehnice in vederea realizarii de produse compatibile cu
standardele NATO.
- Amenintarile sunt determinate de scaderea volumului exportului atat
datorita reducerii pietelor de desfacere ca urmare a embargoului instituit de
organismele internationale, cresterea competitiei pe piata specifica si
scaderea cererii interne.
- Analiza SWOT a relevat faptul ca industria de aparare este un sector
strategic care necesita o profunda restructurare in vederea reducerii
costurilor de productie prin reducerea capacitatilor de productie, eliminarea
paralelismelor, regruparea activitatilor, conservarea sau externalizarea unor
active.
- Principalele realizari in reforma structurala sunt:
- conversia la productia civila a unor capacitati de productie militara
apartinand unui numar de 24 de agenti economici din industria de aparare;
- constituirea a 4 parcuri industriale cu destinatie civila prin
desprinderea acestora din cadrul unor agenti economici specializati in
productia de aparare;
- redarea in circuitul productiv cu destinatie civila a peste 40% din
produsele aflate in rezerva, concomitent cu transferarea partii diminuate la
rezerva de stat;
- reorientarea personalului catre domenii ale productiei civile, in
proportie de circa 35%;
- continuarea procesului de cooperare si crearea de societati mixte cu
firme externe (Societatea Comerciala "Eurocopter Romania" - S.A.),
concomitent cu derularea unor programe de cooperare cu firme de prestigiu in
domeniu din Germania, Italia, Anglia, Franta, Elvetia etc.
- Guvernul este direct interesat in crearea conditiilor care sa conduca la
realizarea unui sector de aparare competitiv. Astfel, sunt necesare garantarea
de catre stat a creditelor externe necesare retehnologizarii si modernizarii
productiei de aparare, asigurarea de fonduri pentru realizarea de expozitii de
tehnica militara (cum a fost cea din 2001: "Expomil") si scutirea de
T.V.A. pentru bunurile si serviciile prevazute in anexa la Hotararea Guvernului
nr. 211/2000 privind garantarea unor imprumuturi externe, asigurarea de la
buget a fondurilor necesare programului de pregatire a economiei pentru aparare
etc.
7.9. Industria alimentara
- In prezent industria alimentara este privatizata in proportie de 95%, iar
pe subsectoare industriale cea mai mare pondere, in ordine descrescatoare, se
regaseste in domeniul de morarit si panificatie, carne si produse din carne,
bauturi alcoolice, lapte si produse lactate, prestari de servicii, ape
carbogazoase si alte bauturi, conserve din legume si fructe si bauturi
racoritoare, uleiuri si grasimi vegetale, zahar si produse zaharoase, peste si
produse piscicole.
- Capacitatile de productie in domeniul industriei alimentare au crescut o
data cu marirea numarului agentilor economici, astfel incat pe subsectoare
acestea sunt in masura sa asigure atat necesarul de consum intern, cat si
disponibilitati pentru export. Peste 60% din capacitatile de productie sunt
modernizate, iar din acestea 80% sunt unitati care pot realiza produse
competitive pentru export. Dintre cele 440 de unitati de industrie alimentara
cu capital majoritar de stat, existente la nivelul anului 1993, au fost
privatizate pana la finele anului 2000 287, iar 48 se afla in reorganizare
juridica si faliment.
- Se remarca o specializare a acestor capacitati pe un singur produs sau pe
o grupa de produse, ceea ce conduce la cresterea nivelului de competitivitate.
Aceasta se manifesta mai pregnant in domeniul de morarit si panificatie, ulei,
zahar, bere si vin, lapte si produse lactate. Productiile realizate in
industria alimentara reprezinta circa 12% din volumul total al productiei
industriale.
- In ultima perioada au fost infiintate in unele zone, indeosebi in zona de
vest, unitati noi de procesare de catre firme straine cu renume in industria
berii, industria tutunului, bauturilor racoritoare, apelor minerale, uleiurilor
si grasimilor vegetale etc.
- Pentru toate produsele sau grupele de produse din industria alimentara au
fost elaborate si aprobate standarde profesionale. De asemenea, au fost
adoptate ca standarde romane 33 de standarde europene si 77 standarde
internationale, pentru metode de analiza si parametri de calitate ai produselor
alimentare, si au fost revizuite alte numeroase standarde romane in domeniu.
- In cursul anului 2002 se va elabora un plan national de restructurare si
modernizare a unitatilor de taiere si procesare a carnii si a unitatilor de
procesare a laptelui (inclusiv organizarea centrelor de colectare a laptelui).
- Restructurarea unitatilor va cuprinde in prima etapa urmatoarele actiuni:
identificarea si verificarea acestora in vederea monitorizarii problemelor cu
care se confrunta; acordarea de termene in vederea atingerii standardelor
comunitare; urmarirea in unitatile cu risc a corectarii deficientelor;
limitarea razei in care aceste unitati valorifica produsele prin
comercializare; stabilirea numarului unitatilor care nu corespund si a listei
celor nominalizate sa fie cuprinse in planul de restructurare; inchiderea
unitatilor care nu indeplinesc conditiile de functionare conform legislatiei
Uniunii Europene.
- Avand in vedere complexitatea sectorului si a problemelor specifice
acestuia, obiectivul principal pentru perioada 2002 - 2005 il reprezinta
cresterea competitivitatii produselor alimentare, care se va realiza prin
urmatoarele masuri:
- continuarea si accelerarea procesului de privatizare;
- stimularea imbunatatirii dotarilor tehnice de care dispun agentii
economici din acest sector;
- continuarea armonizarii legislatiei nationale cu prevederile
acquisului comunitar.
8. IMPLEMENTAREA PREVEDERILOR POLITICII INDUSTRIALE
- Complexitatea procesului de implementare a politicii industriale a
necesitat din partea Ministerului Industriei si Resurselor o abordare
perseverenta si responsabila care sa vizeze in principal 3 planuri:
- perfectionarea cadrului institutional de gestionare/monitorizare;
- elaborarea unui calendar de masuri si actiuni, care sa puna in
practica prevederile politicii industriale;
- etapizarea pe termen mediu a acestor masuri si actiuni.
- Implementarea etapizata a politicii industriale va fi coordonata de
Grupul interministerial constituit in acest scop prin Hotararea Guvernului nr.
660/2001 si urmeaza sa fie realizata conform planului de actiune elaborat in
acest scop, cu posibilitatea derularii simultane a unor actiuni din etape
diferite. Este foarte important ca procesul de implementare sa se desfasoare pe
fondul unei stabilitati macroeconomice necesare dezvoltarii durabile si sa
inceapa cu accelerarea ajustarii structurale, cu consolidarea mediului de
afaceri si cu atragerea investitiilor straine intr-un volum continuu si in
crestere permanenta, care constituie prioritatile ce sunt avute in vedere in
derularea acestui proces.
- In vederea bunei desfasurari a activitatii Grupului interministerial
fiecare membru al acestuia va organiza si va conduce o subgrupa de lucru,
constituita din experti pe probleme, in functie de tematicile abordate. Acestia
vor face parte dintr-o echipa cu atributii executive, coordonata de Ministerul
Industriei si Resurselor, si se vor intalni periodic pentru rezolvarea
problemelor de implementare si actualizare a politicii industriale si a
planului de actiune.
- Etapele avute in vedere pentru implementarea politicii industriale sunt:
Etapa I (2002 - 2003), in care se vor urmari:
- accelerarea ajustarii structurale, care presupune continuarea si intarirea
procesului de restructurare si privatizare;
- imbunatatirea permanenta a mediului de afaceri;
- atragerea unui volum cat mai mare de investitii straine;
Etapa a II-a (2003 - 2004)
- In aceasta etapa se va pune accentul in mod deosebit pe utilizarea
tuturor instrumentelor care conduc la asigurarea cresterii competitivitatii
pentru produsele si serviciile industriale si implementarea masurilor si
actiunilor avute in vedere in acest sens.
- In sprijinul implementarii prevederilor Politicii industriale si a
masurilor din Planul de actiune, Ministerul Industriei si Resurselor va derula
in perioada aprilie 2002 - aprilie 2003 un proiect de twinning cu Departamentul
de Comert si Industrie (DTI) din Marea Britanie, finantat din fonduri PHARE/UE
si cu o sustinere financiara din partea Romaniei.
*
* *
- Acest document de politica industriala se refera la perioada 2002 - 2004,
iar dupa anul 2004 va fi elaborata o noua politica industriala care va tine
seama de situatia industriei si economiei in acel moment, de mediul economic
existent, de tendintele si perspectivele pietei interne si internationale
pentru urmatorii ani etc.
- Pana in anul 2004 politica industriala a Romaniei va fi actualizata
periodic in corelare cu evolutia economice nationale in ansamblul sau, cu
schimbarile care vor interveni in celelalte ramuri si domenii ale economiei,
precum si pe plan international, care pot influenta industria. De fiecare data
aceasta actiune va fi realizata cu consultarea autoritatilor publice in
domeniu, cu partenerii de dialog social (sindicate, patronate, asociatii
profesionale), cu sectorul privat si cu alti factori de influenta asupra
activitatilor industriale.
PLAN DE ACTIUNE
pentru implementarea politicii industriale a Romaniei
- aprilie 2002 -
- In scopul atingerii obiectivului general al politicii industriale, care
este cresterea competitivitatii si a performantelor industriei romanesti,
Ministerul Industriei si Resurselor a elaborat un plan de actiune complex,
cuprinzand masuri punctuale si concrete pe specificul instrumentelor avute in
vedere a fi utilizate in procesul de implementare, cu termene si
responsabilitati pentru toti factorii de influenta asupra activitatii
economice.
- Masurile prevazute in planul de actiune urmaresc indeplinirea
prevederilor politicii industriale si sunt in concordanta cu prevederile
Strategiei de dezvoltare economica pe termen mediu a Romaniei, transmisa in
martie 2000 la CE/UE, si cu Programul de guvernare 2001 - 2004, aprobat de
Parlamentul Romaniei.
- Implementarea prevederilor politicii industriale va fi realizata in doua
etape (2002 - 2003 si 2003 - 2004), fara o delimitare stricta intre ele,
existand posibilitatea derularii simultane a unor actiuni din etape diferite.
- Prioritatile majore pe termen scurt, pe care se vor concentra actiunile
vizand implementarea politicii industriale, sunt:
- accelerarea ajustarii structurale prin: continuarea restructurarii
sectorului industrial de stat, inclusiv prin inchideri de capacitati neviabile,
si prin accelerarea privatizarii, in conditiile dezvoltarii mediului
concurential;
- consolidarea unui mediu de afaceri viabil si deschis, ca factor
stimulativ pentru dezvoltarea economiei romanesti;
- atragerea unui volum mai mare de investitii straine.
- Implementarea prevederilor planului de actiune va fi coordonata de Grupul
interministerial constituit in acest scop prin hotarare a Guvernului, al carui
regulament de organizare si functionare a fost aprobat prin ordin al
ministrului industriei si resurselor. Prin acest regulament de organizare si
functionare s-a stabilit ca fiecare membru sa conduca o subgrupa de lucru
(task-force) formata din experti care sa aiba atributii executive.
- In plus, pentru implementarea prevederilor politicii industriale si
realizarea masurilor din planul de actiune Ministerul Industriei si Resurselor
(MIR) are in derulare un proiect de twinning cu Departamentul de Comert si
Industrie (DTI) din Marea Britanie, in perioada 2002 - 2003, ale carui
obiective sunt:
a) cresterea capacitatii MIR de a elabora si monitoriza politici
industriale;
b) dezvoltarea capacitatii MIR de a coordona si concentra eforturile
institutiilor si organizatiilor implicate in elaborarea si implementarea
politicii industriale (intarirea colaborarii dintre institutiile publice din
Romania);
c) realizarea unui program-pilot de implementare sectoriala sprijinit
financiar de mecanismele adecvate ale Uniunii Europene pentru utilizarea
fondurilor de preaderare si a fondurilor structurale ale Uniunii Europene (de
exemplu, pentru dezvoltarea cooperarii industriale, dezvoltarea legaturilor
industriei cu cercetarea-inovarea, extinderea aplicarii in industrie a
tehnologiei informatiei etc.);
d) dezvoltarea unei metodologii de evaluare a competitivitatii sectoarelor
industriale si elaborarea unor proiecte specifice pentru dezvoltarea competitivitatii
unor sectoare de interes major in economia nationala;
e) training in sprijinirea indeplinirii obiectivelor mentionate prin
instruirea a cel putin 100 de participanti din administratie, industrie,
parteneri sociali etc. si formarea de formatori.
- In cadrul proiectului de twinning se va constitui un Forum de Consultare,
format din principalii "actori" din domeniul industriei (patronate,
asociatii profesionale, sindicate, mediul academic, autoritati si institutii
publice etc.), care va fi implicat direct in consultari periodice privind
actiunile derulate si rezultatele obtinute.
- Planul de actiune, ca si politica industriala, va fi monitorizat
permanent, urmand a se face modificarile necesare in corelare cu schimbarile
din mediul economic si evolutia acestuia.
1. ACCELERAREA AJUSTARII STRUCTURALE (RESTRUCTURARE, PRIVATIZARE)
Guvernul Romaniei, recunoscand rolul important al sectorului privat in
economie, are in vedere masuri si actiuni care sa contribuie la diminuarea
ponderii sectorului de stat, dar si la eficientizarea activitatii acestuia.
1.1. Continuarea realizarii prevederilor programului PSAL negociat cu Banca
Mondiala, stabilit prin Hotararea Guvernului nr. 374/1999 privind asigurarea
conditiilor de implementare a Programului pentru ajustarea sectorului privat
(PSAL) si a Programului de dezvoltare institutionala a sectorului privat
(PIBL), cu modificarile si completarile ulterioare
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Oferirea la privatizare a societatilor comerciale APAPS
"Alro" - S.A. si "Alprom" - S.A.
Slatina 2002
________________________________________________________________________________
- Continuarea procesului de privatizare a societatilor APAPS
ramase neprivatizate din componenta de privatizare Semestrul I 2002
-
"caz cu caz" a 5 mari societati comerciale
Semestrul I 2003
cu capital majoritar de stat prin intermediul bancilor
de investitii
________________________________________________________________________________
- Continuarea procesului de vanzare pentru cel putin 30 APAPS
de societati comerciale din componenta "privatizarea a Semestrul II
2002
50 de societati comerciale cu capital majoritar de stat
grupate in pachete"
________________________________________________________________________________
- Continuarea implementarii programelor de APAPS
restructurare pentru societatile comerciale incluse
in componenta "restructurarea/lichidarea a 5
societati comerciale mari", prin:
- reluarea procesului de privatizare pentru Semestrul I 2002
Societatea Comerciala "IUG" - S.A. Craiova
- oferirea la privatizare a Societatii Comerciale Semestrul I 2002
"Nitramonia" - S.A. Fagaras
- pentru Societatea Comerciala "Roman" - S.A.: 2002
finalizarea procedurilor de divizare; oferirea la
privatizare a modulelor rezultate
- pentru Societatea Comerciala "Siderurgica" - S.A.:
- oferirea la privatizare a filialelor rezultate Semestrul II 2002
prin implementarea programului de restructurare
- initierea procedurilor de lichidare voluntara a 2002 - Semestrul
I
filialelor neprofitabile, care nu se vor privatiza 2003
________________________________________________________________________________
1.2. Accelerarea procesului de privatizare in industrie
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Selectarea in cadrul Programului PSAL II a unui lot APAPS
de 20 de societati comerciale in doua componente: de Sfarsitul anului
privatizare si de restructurare, cu asistenta bancilor 2003
de investitii si a firmelor de consultanta/restructurare:
- 10 societati comerciale grupate in 3 pachete pentru
componenta de privatizare;
- 10 societati comerciale grupate in 4 pachete pentru
componenta de restructurare, si oferirea la
privatizare si privatizarea/restructurarea a 8 din
cele 10 societati comerciale din fiecare componenta
________________________________________________________________________________
- Continuarea procesului de privatizare a societatilor APAPS
comerciale la care APAPS (statul) este actionar, prin 2002 - 2003
atragerea de investitori romani si straini, pentru: cel
putin 10 societati comerciale mari cu capital de stat,
300 de societati comerciale mici si mijlocii si 100 de
societati comerciale in care statul detine actiuni
reziduale
________________________________________________________________________________
- Continuarea actiunilor pentru pregatirea procesului de MIR
privatizare a Societatii Nationale a Petrolului 2002
"Petrom" - S.A. Bucuresti, stabilirea celor mai adecvate
momente si cai pentru aceasta actiune, precum si oferirea
spre vanzare pe piata internationala de capital a unui
pachet de actiuni
________________________________________________________________________________
- Continuarea procesului de privatizare conform Legii APAPS, MIR
nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea 2002 - 2004
privatizarii, pentru care Guvernul si-a asumat
raspunderea in martie 2002
________________________________________________________________________________
1.3. Adancirea restructurarii societatilor comerciale din industrie
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Restructurarea organizatorica a intreprinderilor cu MIR
capital majoritar de stat si continuarea privatizarii 2002 - 2004
societatilor comerciale fara caracter strategic din
industria de aparare
Costul restructurarii pentru perioada 2002 - 2004 este
estimat la 5.380 miliarde lei, din care 55 - 60% de la
bugetul de stat si restul din surse proprii sau atrase.
Pentru anul 2002 sunt prevazute de la bugetul de stat
1.948 miliarde lei, restul urmand a fi alocat in
urmatorii 2 ani.
________________________________________________________________________________
- Implementarea prevederilor strategiei de restructurare a MIR, APAPS
sectorului siderurgic 2002 - 2005 -
2010
Costul restructurarii este estimat astfel:
Pentru restructurare investitionala:
- in perioada 2002 - 2004: 246,5 milioane dolari
S.U.A. din care 92,5 milioane dolari S.U.A. credite
externe contractate in primii 2 ani ai perioadei,
pentru care statul va acorda garantii
guvernamentale. In cazul in care intreprinderile vor
fi privatizate, noul proprietar va prelua costurile
creditului;
- in perioada 2005 - 2010: 108 milioane dolari S.U.A.
Finantarea se va face din surse proprii sau credite
contractate de intreprindere.
Pentru restructurare financiara:
- realizarea programului nu presupune eforturi
bugetare, ci masuri financiare care constau in:
- conversia unor datorii in actiuni
(120,3 milioane dolari S.U.A.);
- transformarea unor datorii pe termen scurt in
datorii pe termen lung (40,56 milioane dolari
S.U.A.).
Pentru restructurare sociala pe perioada 2002 - 2010:
- 75 milioane dolari S.U.A. pentru crearea de noi
locuri de munca, din care 25 milioane dolari S.U.A.
vor fi asigurate din surse bugetare;
- 55 milioane dolari S.U.A. pentru masuri active
(reconversie profesionala), din care 10 milioane
dolari S.U.A. vor fi asigurate din surse bugetare;
- 5 milioane dolari S.U.A. pentru masuri pasive
(plati compensatorii, ajutor de somaj), resurse ce
se vor asigura de la bugetul de stat.
________________________________________________________________________________
- Continuarea aplicarii programului RICOP APAPS, MIR
2002 - 2003
________________________________________________________________________________
2. CONSOLIDAREA UNUI MEDIU DE AFACERI VIABIL SI DESCHIS
O directie prioritara de actiune a Guvernului Romaniei in scopul realizarii
unei economii de piata viabile si functionale, precum si a unei industrii
competitive o constituie crearea unui mediu de afaceri deschis, viabil si stabil
care sa permita accesul liber al operatorilor economici la competitie si
dezvoltare, scop in care sunt avute in vedere numeroase masuri si actiuni.
2.1. Eliminarea barierelor administrative si birocratice
Prin Hotararea Guvernului nr. 209/2002 pentru modificarea anexei la
Hotararea Guvernului nr. 1.189/2001 privind aprobarea Planului de actiuni
pentru inlaturarea barierelor administrative din mediul de afaceri a fost
aprobat acest plan, avand drept scop eliminarea obstacolelor care afecteaza mediul
de afaceri, tinandu-se seama de complexitatea problematicii acestuia si de
necesitatile de comunicare intre toti factorii implicati (structuri
guvernamentale, mediu de afaceri, societate civila). Implementarea acestui plan
este coordonata de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (MDP) si are in vedere
si urmatoarele actiuni:
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
coordonator
Perioada
________________________________________________________________________________
- Organizarea de activitati de asistenta si consultanta CCIRB
pentru inregistrarea si autorizarea societatilor Semestrul II 2002
comerciale
________________________________________________________________________________
- Elaborarea unui proiect de lege cu privire la MDP
transparenta procedurilor administratiei locale si Semestrul II 2002
centrale (sunshine law)
Fondurile necesare sunt defalcate din bugetul MDP si
sunt estimate la 150 milioane lei, reprezentand
necesarul pentru asigurarea resurselor umane si
materiale.
________________________________________________________________________________
2.2. Asigurarea unui cadru legislativ stabil, simplu si coerent
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Continuarea adoptarii acquisului comunitar in domeniul MIR
produselor industriale, in principal pentru libera 2002 - 2003
circulatie a marfurilor:
- 70 de directive in anul 2002
- 20 de directive in anul 2003
Nu sunt necesare fonduri speciale pentru elaborarea
actelor legislative, ci numai pentru implementarea lor
si exista personal bine calificat si cu experienta in
preluarea acquisului comunitar.
________________________________________________________________________________
2.3. Eliminarea barierelor la iesirea de pe piata prin imbunatatirea
procedurilor de faliment
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Realizarea unui plan de actiune pentru imbunatatirea MJ
procedurilor de faliment Semestrul II 2002
- Dezvoltarea unui program de consolidare a sistemului MJ
judecatoresc si a cadrului legislativ aferent pentru Semestrul II 2002
eficientizarea procedurilor de faliment
________________________________________________________________________________
2.4. Crearea de conditii favorabile activitatilor industriale
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Elaborarea unui proiect de lege privind intarirea MDP
disciplinei contractuale Semestrul II 2002
Pentru elaborarea acestei legi nu sunt necesare resurse
financiare suplimentare din bugetul de stat.
Resursele umane folosite provin din personalul angajat
al MDP.
________________________________________________________________________________
- Elaborarea Codului fiscal si traducerea acestuia in MFP
limba engleza
Se elaboreaza prin consultanta acordata de Trimestrul IV
2003
reprezentantul desemnat de trezoreria S.U.A.
________________________________________________________________________________
3. ATRAGEREA INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Infiintarea Agentiei Romane pentru Investitii Straine MDP
(ARIS) ca unica institutie de informare si promovare a Semestrul II 2002
investitiilor straine directe in Romania
Numarul de personal necesar este de 30 de persoane si
nu necesita instruire speciala, avand experienta in
acest domeniu.
Activitatea va fi finantata de la bugetul de stat prin
alocare de fonduri incepand cu semestrul II 2002.
- Elaborarea Codului investitorului MDP
Semestrul II 2002
________________________________________________________________________________
4. DEZVOLTAREA PIETEI LIBERE SI CONCURENTIALE
Pentru crearea si dezvoltarea pietei libere si concurentiale in Romania a
fost realizat cadrul legislativ corespunzator, prin adoptarea Legii concurentei
nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si a Legii nr.
143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile ulterioare.
4.1. Prevenirea practicilor anticoncurentiale
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Concentrarea eforturilor pentru prevenirea practicilor CC + OC
anticoncurentiale prin armonizarea legislatiei secundare Semestrul II 2002
privind concurenta cu acquisul comunitar, prin adoptarea
regulamentelor privind concentrarile economice si a
modului de aplicare a Legii concurentei nr. 21/1996,
cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul
intelegerilor verticale
Pentru implementarea acestor regulamente nu au fost
alocate resurse financiare din bugetul de stat,
avandu-se in vedere ca se vor folosi resursele umane
din cadrul personalului angajat al Consiliului
Concurentei.
________________________________________________________________________________
4.2. Aplicarea regulilor privind acordarea sprijinului de stat stabilit
prin
Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile
ulterioare
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Armonizarea legislatiei interne privind ajutorul de CC
stat, prin modificarea si completarea legislatiei Semestrul I 2002
secundare (in conformitate cu acquisul comunitar), cu
urmatoarele regulamente:
- Regulament privind ajutorul de stat pentru salvarea
si restructurarea firmelor in dificultate;
- Regulament privind ajutorul de stat regional si
ajutorul pentru intreprinderile mici si mijlocii;
- Regulament privind ajutorul de stat pentru cercetare
si dezvoltare;
- Regulament privind ajutorul de stat pentru protectia
mediului;
- Regulament privind ajutorul de stat pentru formare
profesionala;
- Regulament privind ajutorul de stat acordat
societatilor comerciale din zonele urbane
defavorizate;
- Regulament privind cadrul multisectorial referitor la
ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de
investitii;
- Regulament privind ajutoarele de stat acordate sub
forma de garantii;
- Regulament privind acordarea ajutoarelor de stat
pentru ocuparea fortei de munca.
Pentru implementarea acestor regulamente nu au fost
alocate resurse financiare din bugetul de stat.
Resursele umane folosite constau in personalul
angajat al Consiliului Concurentei.
________________________________________________________________________________
- Acordarea de asistenta de specialitate institutiilor CC + OC
interesate, cu privire la notificarea ajutoarelor de 2002
stat, pana la implementarea noilor regulamente in
conformitate cu acquisul comunitar
________________________________________________________________________________
4.3. Intarirea capacitatii administrative pentru implementarea acquisului
comunitar in ceea ce priveste ajutorul de stat
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Infiintarea Departamentului de ajutor de stat in cadrul CC
Consiliului Concurentei, care va indeplini atributiile 2002
acestuia privitoare la ajutorul de stat, astfel cum sunt
prevazute in Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat
Fondurile alocate acestui nou departament totalizeaza
20.000 euro, fiind cuprinse in bugetul de stat pe anul
2002, si reprezinta fonduri de transfer - cofinantare
la programul de twinning.
In cadrul departamentului va activa un numar de 20
de persoane.
________________________________________________________________________________
- Infiintarea Directiei de ajutor de stat in cadrul OC
Oficiului Concurentei, in vederea indeplinirii eficiente 2002
a atributiilor ce ii revin din prevederile
Legii nr. 143/1999
Pentru indeplinirea acestei masuri se vor realoca
fondurile necesare din bugetul Oficiului Concurentei,
prevazut pentru anul 2002.
________________________________________________________________________________
- Pregatirea profesionala in tara si in strainatate a CC + OC
personalului, pe probleme de concurenta si ajutor de 2002
stat, in cadrul programului de twinning - consultanta si
seminarii -, realizat in colaborare cu experti straini,
pe probleme concurentiale (cu experti din Italia) si pe
probleme de ajutor de stat (cu experti din Germania)
Bugetul alocat acestui program pentru anul 2002 este
de 30.000 euro (Consiliul Concurentei) si 60.000 euro
(Oficiul Concurentei) si reprezinta fonduri de
transfer - cofinantare la programul de twinning.
La acest program vor participa:
- la actiuni in tara (seminarii si work-shopuri):
intre 30 - 70 de persoane pe actiune, participand
la 3 actiuni cu o durata medie de 3 zile/actiune;
- actiuni in strainatate (stagii si vizite de studiu):
6 actiuni la care participa 16 persoane;
- organizarea de seminarii pentru judecatori: 3
seminarii de cate 3 - 6 zile, la care participa
intre 6 si 35 de persoane
________________________________________________________________________________
4.4. Promovarea regulilor de concurenta si a ajutorului de stat,
mediatizarea prevederilor legilor respective prin publicatii
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Editarea, periodic, a revistei de specialitate "Profil CC
- Concurenta", destinata informarii atat a institutiilor 2002 - 2003
interesate, cat si a agentilor economici
Finantarea acestor activitati de editare se realizeaza
din fonduri extrabugetare, in valoare de 23.000
euro/an. Personalul implicat in editarea revistei il
reprezinta colectivul de redactie format din personalul
de specialitate al Consiliului Concurentei. La editarea
raportului anual participa, de asemenea, personalul de
specialitate din cadrul departamentelor si directiilor
Consiliului Concurentei.
________________________________________________________________________________
5. ABORDARE SECTORIALA
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Fabricatia de tractoare
- Promovarea unui act legislativ vizand sprijinirea MAAP
fermierilor pentru achizitionarea de echipamente de Semestrul II 2002
irigatii, tractoare si masini agricole, utilizand
resursele financiare din fondul special "Dezvoltarea
agriculturii romanesti"
________________________________________________________________________________
- Industria de medicamente
- Sustinerea industriei de medicamente prin mentinerea MSF
sistemului de compensare a medicamentelor cumparate 2002
de populatie
________________________________________________________________________________
- Industria de ingrasaminte si pesticide
- Monitorizarea implementarii Ordonantei de urgenta a MAAP
Guvernului nr. 21/2002 privind acordarea unor 2002
facilitati furnizorilor de ingrasaminte chimice,
pesticide, seminte si material saditor certificate,
aprobate prin Legea nr. 308/2002 prin care se acorda
unele facilitati furnizorilor de ingrasaminte
________________________________________________________________________________
- Industria TI
- Elaborarea unui plan de dezvoltare a societatii MCTI + MIR
informationale 2002
- Imbunatatirea legislatiei existente pentru MCTI
dezvoltarea activitatii de software 2002
________________________________________________________________________________
- Industria alimentara
- Elaborarea planului national de restructurare si MAAP
modernizare a unitatilor de procesare a carnii si a Semestrul II 2002
laptelui
________________________________________________________________________________
6. SUSTINEREA DEZVOLTARII INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Constituirea retelei nationale de centre de consultanta
si management al informatiilor pentru intreprinderile
mici si mijlocii
- Program multianual pentru constituirea retelei MIMMC
nationale de centre de consultanta
Resursele financiare alocate si prevazute a fi
alocate de la bugetul de stat:
2002 - 1,0 miliarde lei Semestrul II 2002
2003 - 1,4 miliarde lei Semestrul I 2003
2004 - 1,5 miliarde lei Semestrul I 2004
2005 - 1,3 miliarde lei Semestrul I 2005
________________________________________________________________________________
- Majorarea capitalului social al Fondului National de MIMMC
Garantare a Creditelor pentru Intreprinderi Mici si
Mijlocii (FNGCIMM)
Capitalul initial al fondului, de 50 miliarde lei, a
fost asigurat de la bugetul de stat (2001).
Va avea loc o majorare a capitalului, dupa cum urmeaza:
2002 - 144 miliarde lei Trimestrul I - IV
2002
2003 - 171,4 miliarde lei Trimestrul I - IV
2003
2004 - 195,4 miliarde lei Trimestrul I - IV
2004
2005 - 213 miliarde lei Trimestrul I - IV
2005
Se are in vedere atragerea si a altor surse decat
bugetul de stat.
________________________________________________________________________________
- Elaborarea si implementarea programului pentru
sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii in vederea
stimularii exportului. Programul are in vedere:
- sustinerea participarii intreprinderilor mici si
mijlocii la targuri si expozitii;
- imbunatatirea accesului la informatii privind pietele
externe, institutii si reglementari specifice
diverselor piete externe;
- sprijinirea dezvoltarii relatiilor de colaborare intre
intreprinderile mici si mijlocii din Romania si cele
din strainatate;
- incurajarea actiunilor care contribuie la largirea
pietelor de desfacere la export.
Resursele financiare sunt alocate si prevazute a fi MIMMC
alocate de la bugetul de stat, astfel:
2002 - 20 miliarde lei Trimestrul II
2002
2003 - 20 miliarde lei Trimestrul II
2003
2004 - 20 miliarde lei 2004 - 2005
2005 - 20 miliarde lei
________________________________________________________________________________
- Monitorizarea si adoptarea de masuri pentru imbunatatirea MIMMC
accesului intreprinderilor mici si mijlocii la activele permanent
disponibile ale statului
________________________________________________________________________________
- Asigurarea participarii Romaniei la programe MIMMC
comunitare - Programul multianual pentru intreprinderi si 2002 - 2005
spirit antreprenorial, in special pentru intreprinderile
mici si mijlocii
- sustinerea functionarii a 8 centre Euro Info
Resursele financiare necesare sunt 50% resurse de la
bugetul de stat si 50% surse PHARE si sunt esalonate
pe 4 ani, astfel:
2002 - 588 mii euro
2003 - 615 mii euro
2004 - 625 mii euro
2005 - 636 mii euro
________________________________________________________________________________
- Sprijinirea initiativei de dezvoltare de incubatoare de MIMMC
afaceri si centre de inovare:
- elaborarea si implementarea unui program de finantare
partiala a infiintarii si dezvoltarii de incubatoare
de afaceri
Resursele financiare sunt alocate de la bugetul de
stat, astfel:
2002 - 15 miliarde lei Trimestrul II
2002
2003 - 10 miliarde lei Trimestrul II
2003
2004 - 10 miliarde lei Trimestrul II
2004
2005 - 10 miliarde lei Trimestrul II
2005
________________________________________________________________________________
- Elaborarea de programe de finantare pentru MIMMC
intreprinderile mici si mijlocii cu sprijin financiar
extern si/sau de la bugetul de stat
- Program multianual de sustinere a investitiilor
realizate de intreprinderi nou-infiintate sau
microintreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii
existente
Resursele financiare sunt alocate de la bugetul de
stat, astfel:
2002 - 47 miliarde lei Semestrul II 2002
2003 - 43 miliarde lei Semestrul II 2003
2004 - 60 miliarde lei Semestrul II 2004
2005 - 70,8 miliarde lei Semestrul II 2005
________________________________________________________________________________
- Program pentru sustinerea accesului intreprinderilor mici MIMMC
si mijlocii la servicii de instruire si consultanta
Resursele financiare sunt alocate de la bugetul de
stat, astfel:
2002 - 5 miliarde lei Trimestrul IV
2002
2003 - 5 miliarde lei 2003 - 2005
2004 - 5 miliarde lei
2005 - 6,5 miliarde lei
________________________________________________________________________________
- Derularea componentei "institutional building" din fisa MIMMC
PHARE 2001, constand in program de asistenta tehnica si
twinning pentru MIMMC
Resursele financiare sunt alocate din surse PHARE,
astfel:
- twinning - 0,75 milioane euro Semestrul II 2002
- Semestrul II
2003
- asistenta tehnica - 2 milioane euro Semestrul II 2002
- Semestrul II
2004
________________________________________________________________________________
7. PROMOVAREA INVESTITIILOR INTANGIBILE
7.1. Utilizarea eficienta a resurselor umane
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Implementarea Centrului EMPRETEC Romania si a programului MIMMC
de pregatire a intreprinzatorilor 2002 - 2005
Resursele financiare: total (2002 - 2004) 1,2 milioane
dolari S.U.A., din care de la bugetul de stat 0,4
milioane dolari S.U.A. si din alte surse 0,8 milioane
dolari S.U.A., defalcate dupa cum urmeaza:
2002 - 306 mii dolari S.U.A.
2003 - 300 mii dolari S.U.A.
2004 - 300 mii dolari S.U.A.
2005 - 300 mii dolari S.U.A.
________________________________________________________________________________
- Cresterea mobilitatii, flexibilitatii, adaptabilitatii MMSS + MEC
fortei de munca prin promovarea conceptului de pregatire Semestrul II 2002
continua - 2003
- amendarea Legii nr. 132/1999 privind infiintarea,
organizarea si functionarea Consiliului National de
Formare Profesionala a Adultilor
- adoptarea proiectului Legii privind educatia
permanenta
- adoptarea proiectului Legii formarii profesionale a
adultilor
Nu necesita cheltuieli financiare si de personal
suplimentare fata de cele aprobate in buget.
________________________________________________________________________________
- Acordarea de credite cu dobanda avantajoasa pentru MMSS/ANOFM
intreprinderile mici si mijlocii din bugetul asigurarilor 2002 - 2004
pentru somaj in scopul crearii de noi locuri de munca,
din care minimum 50% pentru someri
Sumele prevazute a fi alocate in acest scop sunt:
1.000 miliarde lei pentru 2002, 1.510 miliarde lei
pentru 2003 si 1.540 miliarde lei pentru 2004.
________________________________________________________________________________
- Cresterea ponderii masurilor active in totalul MMSS/ANOFM
cheltuielilor din bugetul asigurarilor pentru somaj 2002 - 2004
(de exemplu: cursuri de calificare/recalificare,
subventionarea angajatorilor in vederea angajarii de
someri apartinand unor categorii defavorizate, stimularea
mobilitatii fortei de munca etc.)
________________________________________________________________________________
7.2. Stimularea initiativelor de cercetare-dezvoltare si inovare si a
implementarii acestora
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Elaborarea/actualizarea, implementarea, monitorizarea si MEC
evaluarea programelor nationale de cercetare-dezvoltare 2002 - 2005
si inovare astfel incat sa incurajeze parteneriatul intre continuu
unitatile de cercetare-dezvoltare si agentii economici
________________________________________________________________________________
- Implementarea unui sistem performant pentru gestionarea MEC
rezultatelor de cercetare-dezvoltare de interes public 2002 - 2003
si de identificare a necesitatilor mediului economic si
social:
- dezvoltarea site-ului interactiv www.cercetare.ro
(achizitii de echipamente performante, extindere
aplicatie software)
- dezvoltarea de baze de date cu rezultate ale
activitatii de cercetare-dezvoltare
- inventarierea rezultatelor de cercetare-dezvoltare
care pot fi aplicate rapid si la costuri minime pentru
a rezolva problemele stringente ale operatorilor
economici din industrie
(buget estimat: 100.000 euro)
________________________________________________________________________________
- Promovarea rezultatelor de cercetare-dezvoltare MEC
- organizarea/participarea la targuri si expozitii 2002 - 2004
- organizarea/participarea la work-shopuri si anual
conferinte
- editarea de materiale promotionale despre rezultatele
cercetarii-dezvoltarii care pot fi aplicate in mediul
socio-economic
(buget estimat: 700.000 euro)
________________________________________________________________________________
- Studii si analize privind stadiul de dezvoltare a MEC
organizatiilor din infrastructura nationala, inovare si 2002 - 2003
transfer tehnologic
(buget estimat: 20.000 euro)
________________________________________________________________________________
- Studiu comparativ al sistemelor de protectie a MEC
rezultatelor activitatii de cercetare-dezvoltare, in 2002 - 2003
Romania si tarile Uniunii Europene
(buget estimat: 10.000 euro)
________________________________________________________________________________
- Elaborarea si implementarea unui sistem de indicatori si MEC
a sistemului informatic suport pentru cuantificarea 2003 - 2004
efectelor economice si sociale ale inovarii si
transferului tehnologic
(buget estimat: 60.000 euro)
________________________________________________________________________________
- Continuarea actiunilor de integrare a comunitatii MEC
stiintifice si tehnice romanesti in sistemul de stiinta 2002 - 2006
si tehnologie european, in principal prin participarea la
cel de-al saselea Program-cadru de cercetare-dezvoltare
al Uniunii Europene
________________________________________________________________________________
- Sprijinirea firmelor de cercetare-dezvoltare si MEC, MIR
realizarea unei cooperari stranse a industriei cu 2002 - 2004
institutele de invatamant superior; sustinerea
conlucrarii dintre cercetatori, specialisti si studenti
din institute si universitati cu firmele interesate din
domeniul industriei
________________________________________________________________________________
- Sustinerea intreprinderilor cu obiect apropiat de MEC, MIR
activitate pentru a realiza programe de cercetare 2002 - 2004
comune, prin intermediul institutelor de cercetare si
asociatiilor profesionale (eventual cu cofinantare din
partea statului din bugetul pentru cercetare-dezvoltare
sau cu cofinantare externa)
________________________________________________________________________________
- Sustinerea intreprinderilor care introduc in productie MEC
rezultatele cercetarii-dezvoltarii in ceea ce priveste 2002 - 2004
asimilarea de noi tehnologii, noi materiale sau produse,
in vederea reducerii riscului financiar (prin scheme de
reducere a fiscalitatii) pentru implementarea
realizarilor cercetarii-dezvoltarii
________________________________________________________________________________
7.3. Infrastructura calitatii
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Proiect de twinning cu Ministerul Federal al Afacerilor MIR
Economice din Germania pentru infrastructura calitatii 2002
Proiectul are un buget PHARE de 800.000 euro,
contributia Romaniei fiind de 10.000 euro.
________________________________________________________________________________
- Evaluarea compatibilitatii sistemului national de MEC
evaluare si certificare a conformitatii cu politicile 2002
si practica europeana
Bugetul necesar estimat: 10.000 euro
________________________________________________________________________________
8. DEZVOLTAREA CAPACITATII DE PROTECTIE A MEDIULUI INCONJURATOR
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Promovarea seriei de standarde ISO 14000 si a altor MAPM
reglementari privind sistemele de management de mediu si 2002
instruirea personalului din cadrul inspectoratelor
teritoriale de protectia mediului pentru stimularea si
indrumarea introducerii cerintelor din aceste standarde
in activitatea agentilor economici
________________________________________________________________________________
- Derularea in cadrul unui program USAID, in 5 MAPM
intreprinderi-pilot din judetele Bihor si Cluj, a unui 2002 - 2004
proiect de implementare a unui sistem de management de
mediu si prevenire a poluarii in regii municipale de apa
si intreprinderi industriale din Romania
________________________________________________________________________________
- Crearea unor organisme de certificare a sistemelor de MAPM
management de mediu si a unor organisme de inspectie si 2002
acreditare a acestora, precum si a laboratoarelor de
incercari pentru domeniul mediului inconjurator
________________________________________________________________________________
- Continuarea adoptarii acquisului comunitar in domeniile MAPM
gestionarii deseurilor, controlului poluarii industriale 2002 - 2003
si managementului riscului
Nu sunt necesare fonduri speciale pentru elaborarea
actelor legislative, ci numai pentru implementarea lor
si exista personal bine calificat si cu experienta in
preluarea acquisului comunitar.
________________________________________________________________________________
9. MODERNIZAREA ROLULUI AUTORITATII PUBLICE (MIR)
________________________________________________________________________________
Actiunea Responsabil
Perioada
________________________________________________________________________________
- Proiect de twinning cu DTI - Marea Britanie pentru MIR
implementarea politicii industriale 2002 - 2003
Proiectul are un buget PHARE de 600.000 euro,
contributia Romaniei fiind de 30.000 euro.
Vor fi instruite in cadrul acestui proiect aproximativ
100 de persoane din institutiile de stat si din
societati comerciale.
________________________________________________________________________________
Legenda
MIR - Ministerul Industriei si Resurselor
MDP - Ministerul Dezvoltarii si Prognozei
MIMMC - Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie
CCIRB - Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului
Bucuresti
MFP - Ministerul Finantelor Publice
MSF - Ministerul Sanatatii si Familiei
MJ - Ministerul Justitiei
MAPM - Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
MMSS - Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
CC - Consiliul Concurentei
OC - Oficiul Concurentei
MAAP - Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor
APAPS - Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor
Statului
MEC Ministerul Educatiei si Cercetarii
MCTI Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei