HOTARARE Nr. 965 din 27 septembrie 2001
privind aprobarea Politicii industriale a Romaniei si a Planului de actiune
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 648 din 16 octombrie 2001
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ARTICOL UNIC
Se aproba Politica industriala a Romaniei si Planul de actiune, elaborate
de Ministerul Industriei si Resurselor, prevazute in anexa*) care face parte
integranta din prezenta hotarare.
------------
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul industriei si resurselor,
Dan Ioan Popescu
Ministrul dezvoltarii si prognozei,
Gheorghe Romeo Leonard Cazan
Ministrul integrarii europene,
Hildegard Carola Puwak
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
ANEXA 1
CUPRINS
POLITICA INDUSTRIALA A ROMANIEI
Pagina
1. Introducere ...................................................... 7
2. Pozitia actuala a industriei romanesti ........................... 8
2.1. Mediul intern ............................................... 8
2.2. Mediul extern ............................................... 9
2.3. Evolutii comparative ale industriei romanesti ............... 10
2.4. Evolutii in industria prelucratoare in perioada 1990 - 1999 10
2.5. Puncte de plecare in relansarea activitatii industriale ..... 11
3. Obiectivul general si obiectivele derivate ale politicii
industriale a Romaniei ........................................... 12
3.1. Obiectivele dezvoltarii economice a Romaniei pe termen mediu
(2001 - 2004) ............................................... 12
3.2. Obiectivul general al politicii industriale ................. 13
3.3. Obiectivele derivate ale politicii industriale. Prioritati
pe termen scurt ............................................. 13
4. Elemente de sustinere a dezvoltarii industriei in perioada
2001 - 2004 ...................................................... 14
4.1. Sustinerea dezvoltarii unui mediu de afaceri viabil si
deschis ..................................................... 14
4.2. Dezvoltarea pietei libere si concurentiale .................. 15
4.3. Promovarea investitiilor intangibile ........................ 15
4.4. Dezvoltarea cooperarii industriale .......................... 16
4.5. Sustinerea dezvoltarii IMM .................................. 16
4.6. Modernizarea rolului autoritatii publice .................... 17
4.7. Promovarea coeziunii sociale ................................ 17
4.8. Initiative in restructurare si privatizare .................. 17
4.8.1. Alte initiative de restructurare si privatizare ...... 18
4.9. Dezvoltarea cadrului stimulativ pentru investitii ........... 19
4.10. Dezvoltarea pietei interne de produse industriale .......... 19
4.11. Asigurarea compatibilitatii cu mediul inconjurator ......... 20
4.12. Corelarea cu Programul de Dezvoltare Regionala a Romaniei .. 20
5. Evolutii posibile in structura industriei prelucratoare .......... 21
6. Sectorul energetic ............................................... 22
6.1. Industria energiei electrice si termice ..................... 22
6.2. Extractia de titei si gaze naturale ......................... 22
6.3. Extractia de carbune ........................................ 23
7. Evaluari in abordarea sectoriala ................................. 23
7.1. Industria metalurgica ....................................... 23
7.1.1. Industria siderurgica ................................ 23
7.1.2. Metalurgia neferoasa ................................. 24
7.2. Industria constructiilor de masini .......................... 25
7.2.1. Industria constructiilor metalice si produselor din
metal ................................................ 25
7.2.2. Industria de masini si echipamente ................... 25
7.2.3. Industria mijloacelor de transport ................... 26
7.3. Industria electrotehnica si electronica ..................... 27
7.3.1. Industria de echipamente electrice si optice ......... 27
7.3.2. Tehnologia informatiei ............................... 27
7.4. Industria chimica si petrochimica ........................... 28
7.4.1. Industria de prelucrare a titeiului .................. 28
7.4.2. Industria chimica, a fibrelor si firelor sintetice si
artificiale .......................................... 29
7.4.3. Industria prelucrarii cauciucului si maselor plastice 29
7.5. Industria de textile - confectii si industria
pielariei - incaltamintei ................................... 30
7.5.1. Sectorul textile - confectii ......................... 30
7.5.2. Sectorul pielarie - incaltaminte ..................... 31
7.6. Industria lemnului .......................................... 32
7.6.1. Industria de exploatare si prelucrare a lemnului
(exclusiv productia de mobila) ....................... 32
7.6.2. Industria mobilei si a altor produse din lemn ........ 32
7.6.3. Industria de celuloza si hartie ...................... 33
7.7. Industria materialelor de constructii, a sticlei si a
ceramicii de uz gospodaresc ................................. 33
7.7.1. Industria materialelor de constructii ................ 33
7.7.2. Industria sticlei si a ceramicii de uz gospodaresc ... 33
7.8. Industria de aparare ........................................ 34
7.9. Industria alimentara ........................................ 35
8. Implementarea prevederilor politicii industriale ................. 35
PLAN DE ACTIUNE
PENTRU IMPLEMENTAREA
POLITICII INDUSTRIALE A ROMANIEI
Pagina
Introducere
1. Sustinerea dezvoltarii unui mediu de afaceri viabil, deschis
si predictibil .................................................. 36
1.1. Eliminarea barierelor administrative si birocratice
1.2. Asigurarea unui cadru legislativ stabil, simplu si coerent
1.3. Eliminarea barierelor la iesirea de pe piata prin
imbunatatirea procedurilor de faliment
1.4. Imbunatatirea sistemului contabil si de audit
1.5. Crearea de conditii favorabile activitatilor industriale
1.6. Stimularea dezvoltarii investitiilor
2. Dezvoltarea pietei libere si concurentiale ...................... 38
2.1. Prevenirea practicilor anticoncurentiale
2.2. Aplicarea regulilor privind acordarea sprijinului de stat
stabilit prin Legea nr. 143/1999 (legea ajutorului de stat)
2.3. Clarificarea obiectivului si limitelor reglementarii de
catre stat a activitatilor in diferite sectoare economice
2.4. Asigurarea competitiei libere in obtinerea de contracte
privind achizitiile publice
3. Accelerarea restructurarii si privatizarii ...................... 39
3.1. Continuarea realizarii prevederilor programului PSAL I
cu Banca Mondiala
3.2. Accelerarea procesului de privatizare in industrie
3.3. Adancirea restructurarii societatilor comerciale din
industrie
4. Promovarea investitiilor intangibile ............................ 40
4.1. Utilizarea eficienta a resurselor umane si dezvoltarea
instruirii vocationale
4.2. Stimularea initiativelor de C&D si inovare si a
implementarii acestora
4.3. Promovarea unei politici active de dezvoltare a
infrastructurii calitatii
4.4. Realizarea compatibilitatii institutionale si legislative
cu UE privind infrastructura calitatii si evaluarea
conformitatii
4.5. Mediatizarea exemplelor de succes in promovarea
investitiilor intangibile
4.6. Utilizarea eficienta a datelor prelucrate si gestionate
de sistemele informationale nationale si internationale
si diseminarea acestora catre operatorii economici
4.7. Intarirea capacitatii institutionale si administrative
si cresterea eficientei aplicarii legislatiei in domeniul
dreptului de autor si a proprietatii intelectuale si
industriale
4.8. Sustinerea extinderii aplicarii in activitatea
industriala a tehnologiei informatiei
5. Dezvoltarea cooperarii industriale ............................... 42
5.1. Asigurarea unui cadru legislativ favorabil cooperarii
industriale
5.2. Dezvoltarea instrumentelor de cooperare industriala
5.3. Facilitarea informarii asupra posibilitatilor de cooperare
5.4. Elaborarea de noi solutii de cooperare
5.5. Sprijinirea extinderii ofertei de servicii specializate de
consultanta si de instruire in domeniul comertului exterior
5.6. Sprijinirea cunoasterii instrumentelor moderne de marketing
5.7. Stimularea dezvoltarii cooperarii tehnologice intre
industrie, centrele de cercetare si universitati prin mese
rotunde si conferinte
5.8. Extinderea intelegerilor bilaterale cu alte tari privind
protectia investitiilor
5.9. Cresterea eficientei activitatii compartimentelor
comerciale ale ambasadelor in vederea extinderii
comertului, vizand cu prioritate cooperarea industriala
6. Sustinerea dezvoltarii IMM ....................................... 43
6.1. Asigurarea unui mediu de afaceri favorabil si stimulativ
pentru investitii in sectorul IMM
6.2. Satisfacerea unor nevoi specifice ale IMM pentru
imbunatatirea capacitatii de participare pe piata
6.3. Promovarea IMM in zonele defavorizate
6.4. Sprijinirea extinderii folosirii tehnologiei informatiei in
activitatea industriala a IMM si in serviciile suport
pentru acestea si a transferului de tehnologie catre IMM
7. Corelarea cu Programul de dezvoltare regionala a Romaniei ........ 45
7.1. Reducerea discrepantelor intre nivelurile de dezvoltare in
interiorul regiunilor, intre judete, orase si comune, conform
Programului de dezvoltare regionala a Romaniei
8. Promovarea coeziunii sociale ..................................... 45
8.1. Atragerea partenerilor sociali si a altor factori implicati
in activitatea industriala in procesul de elaborare a
politicilor si in participarea la decizie
8.2. Sustinerea intreprinderilor in realizarea cresterii coeziunii
sociale
9. Dezvoltarea capacitatii de protectie a mediului inconjurator ..... 46
9.1. Intarirea capacitatii institutionale pentru protectia
mediului inconjurator
9.2. Consolidarea cadrului legislativ
9.3. Prevenirea si reducerea poluarii industriale
9.4. Distrugerea deseurilor nereciclabile
10. Modernizarea rolului autoritatii publice centrale in domeniul
industriei ....................................................... 46
1. INTRODUCERE
- Transformarea economiei romanesti si orientarea ei spre o dezvoltare durabila,
in concordanta cu interesele nationale, avand ca obiectiv integrarea in Uniunea
Europeana, necesita, datorita implicarii profunde a industriei in acest proces,
elaborarea unui document distinct si global de politica industriala. Aceasta,
deoarece pentru realizarea si mentinerea unui ritm inalt de crestere economica
in Romania, industria are o contributie majora si va ramane unul din
principalele sectoare al economiei nationale.
- Prin realizarea acestui document, Guvernul Romaniei doreste sa semnaleze
ca este hotarat si angajat in vederea indeplinirii in cel mai scurt timp a
criteriilor adoptate de Consiliul European la Summitul de la Copenhaga pentru
tarile care aspira la calitatea de membru al Uniunii Europene si anume:
- crearea unei economii de piata viabile si functionale, capabila sa
faca fata presiunilor concurentiale ale pietei unice europene;
- capacitatea de asumare a obligatiilor care rezulta din calitatea de
membru, inclusiv acceptarea obiectivelor uniunii economice.
Documentul de Politica Industriala are in vedere orientarile si angajarea
Romaniei pentru crearea unui mediu propice dezvoltarii unei industrii romanesti
competitive, care sa nu afecteze activitatea structurilor industriale existente
in statele membre ale UE, printr-o concurenta neloiala pe piata. Ca rezultat,
pe termen mediu se urmareste reducerea decalajului existent intre Romania si
tarile membre ale Uniunii Europene si pregatirea economiei romanesti pentru
integrarea in UE.
- Documentul de politica industriala elaborat tine seama atat de
prevederile Directivei Consiliului 96/413/EC adoptata la 25 iunie 1996, privind
intarirea competitivitatii industriale comunitare cat si de cele cuprinse in
Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila a Romaniei (2000 - 2020), in
Strategia Nationala de Dezvoltare Economica a Romaniei pe Termen Mediu (2001 -
2004), care a fost inaintata in martie 2000 la Comisia Europeana, in Programul
National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, Programul de guvernare pe
perioada 2001 - 2004 precum si in Programul National de Dezvoltare Regionala a
tarii.
- Tinta finala a politicii industriale o constituie cresterea
competitivitatii si in general a performantelor industriei romanesti in vederea
intaririi capacitatii de adaptare a economiei tarii la cerintele pietei
internationale, in conditiile globalizarii economiei mondiale.
Atingerea obiectivelor politicii industriale depinde de satisfacerea
conditiilor esentiale pentru obtinerea unei cresteri economice durabile: stabilizarea
macroeconomica, crearea si functionarea mecanismelor pietei, crearea unui mediu
de afaceri deschis si viabil, adancirea si consolidarea mediului concurential.
- Definirea clara a politicii economice de catre Guvernul Romaniei, face
posibila identificarea celor mai potrivite masuri si actiuni prin care sa se
realizeze adaptarea permanenta a economiei romanesti la economia mondiala, in
conditiile globalizarii acesteia. O puternica baza de sprijin o constituie si
faptul ca fortele politice din Romania, partenerii sociali si ceilalti factori
cu influenta in activitatea economico-productiva si-au exprimat vointa si au
ajuns la un consens cu privire la necesitatea integrarii tarii in structurile
europene si euro-atlantice, in corelare cu particularitatile si prioritatile
nationale de dezvoltare.
- Cresterea competitivitatii industriei romanesti, ca obiectiv general al
politicii industriale se bazeaza pe un ansamblu de masuri care se refera in
principal la:
- cultivarea si stabilizarea unui mediu de afaceri viabil si deschis
- dezvoltarea pietei libere si concurentiale
- adancirea si accelerarea ajustarii structurale (restructurare si
privatizare)
- promovarea investitiilor intangibile (flexibilizarea si utilizarea
eficienta a resurselor umane, promovarea C&D si inovarii, politici active
in domeniul calitatii, armonizarea standardizarii etc.)
- asigurarea compatibilitatii cu mediul inconjurator
- intarirea cooperarii industriale
- sustinerea dezvoltarii IMM
- promovarea coeziunii sociale
- modernizarea rolului autoritatii publice centrale in domeniul
industriei
De asemenea, pentru realizarea acestui scop se pune un accent deosebit, pe
cresterea productivitatii muncii, promovarea produselor si tehnologiilor
"curate", economisirea de energie, extinderea utilizarii de materii
prime locale in cantitati mai mari si in conditii de eficienta sporita,
intarirea alocarii resurselor de catre fortele pietei, precum si dezvoltarea
unei infrastructuri regionale eficiente.
- Romania promoveaza politici industriale ofensive, menite sa asigure o
adaptabilitate cat mai mare la exigentele impuse de piata, evitandu-se astfel o
politica protectionista considerata ca fiind neproductiva, in contextul realitatilor
internationale. Neutralitatea stimulentelor este compatibila cu concurenta,
generand competitivitate, iar mecanismele concurentiale sunt la randul lor
generate de piata. De aceea Guvernul are in vedere intarirea capacitatii
agentilor economici de a face fata competitiei pe piata internationala si
disfunctionalitatilor economiei, cheia problemei, in conditiile dinamismului si
globalizarii economiei mondiale fiind adaptabilitatea. In acest context,
principala initiativa si responsabilitate privind ajustarea structurala
apartine operatorilor economici, autoritatilor publice revenindu-le rolul de a
stimula, a asista si a accelera procesele prin crearea, dezvoltarea si
perfectionarea unui cadru legislativ si institutional adecvat.
Guvernul Romaniei acorda o atentie sporita mentinerii deschiderii Romaniei
catre investitiile straine si asigurarea unui flux continuu de intrare a
acestora, ca fiind o componenta importanta care contribuie la valorificarea
eficienta a resurselor si capacitatilor de productie existente.
Un alt element esential avut in vedere de catre Guvern si care se
constituie in primul rand ca o provocare si in al doilea rand ca o oportunitate
pentru industrie il reprezinta realizarea unui inalt nivel al protectiei
mediului inconjurator. Compatibilitatea cu mediul inconjurator a proceselor,
tehnologiilor si produselor industriale constituie o componenta importanta a
competitivitatii acestora.
Maximizarea randamentului politicilor orientate spre C&D si inovare,
asistate eficient la nivel national, constituie de asemenea un element
important al procesului de dezvoltare durabila a industriei.
Nu in ultimul rand, sunt avute in vedere politici efective de valorificare
si dezvoltare a resurselor umane, in special pentru insusirea de noi abilitati,
perfectionare si specializare in munca pentru ca aceste politici se constituie
ca o necesitate in perioada de tranzitie, in care ajustarile structurale sunt
profunde.
- Guvernul Romaniei considera ca nu poate lasa procesul de tranzitie sa se
petreaca la intamplare si de aceea este preocupat permanent de clarificarea si
orientarea bine conceputa a proceselor necesare si benefice. Astfel, in
contextul declansarii pe plan mondial a procesului de trecere de la societatea
industriala spre societatea informationala (bazata pe cunoastere, informatie,
inovare, educatie, management, pregatirea oamenilor, etc.) este avuta in vedere
si in industria romaneasca trecerea de la productia de masa, bazata in
principal pe criteriile cantitative, de cost si fiabilitate, spre productia cu
grad ridicat de personalizare, bazata pe calitate, ca masura a satisfacerii
necesitatilor umane socio-culturale. Acest proces presupune modificari majore
pe multiple planuri: filozofic, politic si economic, determina construirea
noului parteneriat social (patronat - sindicate - stat) in care toate partile
castiga, necesita o restructurare a sistemului institutional al societatii, a
actorilor sociali si a tipului de resurse care genereaza schimbarea, si
necesita accelerarea investitiilor in capitalul uman, vizand inalta educatie si
pregatire a oamenilor.
- Guvernul Romaniei sustine si aplica promovarea coeziunii sociale, in
acest caz prin asigurarea unui larg consens in adoptarea si aprobarea
documentului de Politica Industriala, in spiritul extinderii practicii vizand
participarea societatii civile la deciziile majore din societatea romaneasca.
Astfel, dezbaterea continutului documentului de Politica industriala a implicat
partenerii de dialog social (sindicate si patronate) si principalii factori de
influenta a activitatilor industriale (asociatii profesionale, organizatii
neguvernamentale, diferite autoritati si institutii publice, etc).
2. POZITIA ACTUALA A INDUSTRIEI ROMANESTI
- Industria joaca un rol important in economia Romaniei, fapt reflectat de
principalele realizari de-a lungul anilor, inclusiv din anul 2000, cand a avut
o pondere de 27,6% in PIB, o contributie de 97,4% in exportul Romaniei, si o
capacitate ridicata de a asigura locuri de munca (la sfarsitul aceluiasi an, in
industrie lucrau 42,1% din numarul total al salariatilor din economie).
2.1 Mediul intern
- Industria prelucratoare romaneasca s-a bazat intr-o buna masura in
perioada 1970 - 1980 pe preluarea de licente si know-how de la firme de
prestigiu pe plan international, precum si pe dotari cu echipamente, masini,
utilaje si instalatii achizitionate din tarile industrializate.
- In aceeasi perioada, dezvoltarea excesiva a capacitatilor de productie a
avut in vedere, pe langa asigurarea necesarului intern, satisfacerea cerintelor
pietelor internationale, din care o pondere majora o constituia piata CAER,
care intre timp a disparut.
- Dupa anul 1989 industria prelucratoare prezinta in continuare unele
puncte tari care ii confera oportunitati reale pentru relansare si care se
refera in principal la urmatoarele:
- Detine un important potential productiv, incomplet utilizat si uzat
partial fizic si moral;
- Utilizeaza forta de munca bine calificata si cu costuri reduse;
- se adreseaza unei piete interne cu o capacitate potentiala ridicata de
absorbtie, a doua ca marime in Europa Centrala si de Est, dupa Polonia;
- foloseste intr-o proportie insemnata resurse materiale interne (titei,
gaze naturale, lemn, piei, lana, minereuri metalifere si nemetalifere, etc.);
- functioneaza intr-o zona geo-strategica favorabila dezvoltarii
fluxurilor comerciale si de prelucrare, intre Europa de Vest si regiunea Marii
Negre - Orientul Mijlociu - Asia Centrala si de Est.
- In Romania, dupa zece ani de tranzitie, sunt instituite regulile de baza
ale competitiei, bazate pe piata si pe libera initiativa. Pentru asigurarea
unui mediu de afaceri viabil si deschis, Guvernul Romaniei a trecut la o
actiune sustinuta de realizare a reformei reglementarilor (revizuirea
legislatiei), concomitent cu completarea sistemului legislativ si cu asigurarea
unui cadru institutional adecvat si operational, armonizate cu cele existente
in Uniunea Europeana. Astfel s-a accelerat substantial procesul de adoptare a
acquis-ului comunitar, se actioneaza pentru reducerea birocratiei, inclusiv
pentru initierea sau dezvoltarea activitatii intreprinderilor mici si mijlocii
si se are in vedere ca scop final asigurarea stabilitatii si predictibilitatii
cadrului legislativ.
- Pentru completarea resurselor financiare necesare realizarii rapide si in
conditii de viabilitate economica a procesului de restructurare si de
privatizare, Guvernul Romaniei actioneaza pentru asigurarea conditiilor
atractive de participare a investitorilor straini, simultan si
nediscriminatoriu cu cei autohtoni, care pot contribui la cresterea
performantelor si competitivitatii industriei si la integrarea economiei
Romaniei in economia europeana si in cea mondiala.
Prin cresterea volumului de investitii este asteptata o marire a
productivitatii muncii, si pe aceasta cale a competitivitatii produselor, pe
baza urmatoarelor actiuni:
- Accelerarea modernizarii si retehnologizarii, care va contribui si la
ameliorarea protectiei mediului inconjurator. Facilitatile tarifare convenite
prin Acordurile de liber schimb negociate de Romania pe plan international si
participarea la liberalizarea comertului international prin negocieri
comerciale multilaterale in cadrul Organizatiei Mondiale de Comert, au un rol
important in realizarea acestui obiectiv.
- Cresterea gradului de adaptabilitate a fortei de munca existente, care
calitativ dispune de o pregatire corespunzatoare, la ajustarile structurale si
la noile tehnologii prin instruire continua si dobandirea de noi abilitati.
- Cresterea gradului de utilizare a tehnologiei informatiei.
- Rezultatul implementarii efective a regulilor economiei de piata au
determinat schimbari in economia Romaniei, in special prin cresterea continua a
rolului initiativei private. Sectorul privat a devenit o sursa de crestere
economica si a contribuit la crearea de structuri economice competitive.
Guvernul Romaniei continua procesele de restructurare/privatizare a
intreprinderilor cu capital majoritar de stat, cu prioritate din zona
actualelor monopoluri si de identificare de solutii pentru functionarea
acestora pe principii de competitivitate.
- In situatia actuala a Romaniei, incadrarea in unele exigente dure macro
si microeconomice, constituie singurul mijloc de a pasi catre o crestere
economica durabila. Printre constrangerile cele mai importante, pe care
Guvernul Romaniei le are in vedere se numara reducerea drastica a inflatiei
prin incadrarea cheltuielilor in resurse, marirea salariilor numai in corelare
cu cresterea productivitatii muncii, eliminarea activitatilor cu pierderi etc.,
toate subordonate obiectivelor stabilite in strategia de dezvoltare economica
pe termen mediu.
- Consolidarea dezvoltarii activitatii industriale si a economiei, care a
inceput sa se manifeste din anul 2000 si care s-a accentuat in primele 6 luni
ale anului 2001, are la baza actiuni hotarate si corelate cu celelalte politici
sectoriale ale economiei nationale, actiuni care vor continua in special pentru
diminuarea influentei nefavorabile a unor factori majori care vizeaza intarirea
disciplinei financiare, eliminarea evaziunii fiscale, reducerea coruptiei si a
economiei subterane, implicarea mai puternica a sectorului bancar in
restructurare etc.
2.2 Mediul extern
- Romania a incheiat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana si actioneaza
atat in scopul adoptarii acquisului comunitar cat si pentru cresterea
competitivitatii industriei romanesti, in vederea asigurarii unei economii de
piata viabile si functionale si pentru a putea face fata concurentei si
presiunii fortelor pietei unice a Uniunii Europene in momentul integrarii. De
remarcat este faptul ca pana in prezent Acordul European de Asociere la UE a
functionat fara probleme, aceasta fiind o dovada a pregatirii Romaniei de a
face fata angajamentelor asumate.
- Romania este un participant activ la procesele de integrare regionala si
subregionala in Europa, fiind membru CEFTA si semnatar al unor acorduri de
comert liber (cu AELS, cu Turcia, Republica Moldova, Israel). De asemenea, sunt
in curs de negociere si alte acorduri de liber schimb cu alti parteneri
comerciali ai Romaniei.
- Romania este membru originar al Organizatiei Mondiale de Comert, calitate
in care a aderat la toate acordurile si intelegerile negociate sub egida OMC,
fiind astfel implicata in procesul de liberalizare a comertului international.
In aceste conditii economia romaneasca, inclusiv industria, este tot mai mult
conectata la realitatile si practicile din economia mondiala. De altfel, ultima
examinare a politicii comerciale a Romaniei in cadrul OMC a avut loc in
octombrie 1999 cand s-a constatat, de catre tarile membre, compatibilitatea
acestei politici cu mecanismele internationale.
- Toate aceste acorduri incheiate de Romania se constituie atat ca o
provocare cat si ca o oportunitate pentru industria nationala, societatile
comerciale trebuind sa opereze in conditii de competitie crescuta, atat pe
piata interna cat si pe cele internationale, prin accesul liber pe piata
Uniunii Europene si pe cea mondiala.
- Dezvoltarea economiei romanesti si implicit a industriei este legata
puternic in primul rand de piata Uniunii Europene, avand in vedere ca in
comertul exterior au fost realizate cu tarile membre ale Uniunii Europene in
anul 2000, 63,8% din exporturi si 56,6% din importuri, evolutie continuata in
primele 5 luni ale anului 2001 cand au fost realizate 69,2% din exporturi si
55,3% din importuri. Un alt element important este continuarea dezvoltarii unor
relatii stranse si cu alte piete extra-europene.
- Economia Romaniei si productia industriala, in perioada de tranzitie, au
fost afectate in dezvoltarea lor de evenimentele si socurile externe recente,
cum sunt: razboiul din Golf si cel din Kosovo, criza economica din Rusia si din
Asia de sud-est, socul petrolier (escaladarea pretului titeiului pe piata
internationala), devalorizarea "euro" fata de dolar etc.
2.3 Evolutii comparative ale industriei romanesti
- PIB/locuitor calculat pe baza paritatii puterii de cumparare in Romania a
fost in anul 1993 de 3643 $/locuitor, a ajuns la un nivel de 6595 $/locuitor in
1996, apoi a scazut la 6153 $/locuitor in 1998 si la 5928 $/locuitor in anul
2000. In anul 1993 cele mai putin dezvoltate tari din UE, respectiv Grecia si
Portugalia, inregistrau valori ale aceluiasi PIB de peste 8000 $/locuitor, iar
in anul 1998 a ajuns la mai mult de 13900 $/locuitor. In ceea ce priveste
celelalte state candidate la aderare s-au inregistrat evolutii asemanatoare: in
Republica Ceha de la 7700 $/locuitor in 1993 la 12197 $/locuitor in 1998, in
Polonia de la 5010 $/locuitor in 1993 la 7543 $/locuitor in 1998, in Ungaria de
la 6260 $/locuitor in 1993 la 9832 $/locuitor in 1998.
- Ponderea industriei romanesti (industria extractiva, prelucratoare si
energia electrica si termica, gaze si apa) in PIB s-a stabilizat in ultimii
trei ani (27,8% in 1998, 27,1% in 1999 si 27,6% in 2000) si este apropiata de
nivelul existent in alte tari ale UE (Germania 23,9%, Spania 21%, Portugalia 25,7%
in 1998), dar valoarea adaugata bruta pe locuitor realizata in industrie este
in Romania inferioara mediei tarilor din comunitatea europeana.
- Populatia ocupata in industrie (industria extractiva, prelucratoare si
energia electrica si termica, gaze si apa) din total populatie ocupata in anul
1998 a fost de 26,3% si a scazut la 24,4% in 1999, ceea ce reprezinta un
procent apropiat de cel al unor tari din UE (Franta 20% in 1994, Germania 25,2%
in 1997) sau de cel al Poloniei (25,3% in 1997).
- Ponderea cheltuielilor totale de cercetare - dezvoltare in PIB a scazut
de la 0,58% in 1997, la 0,5% in 1998 si la 0,4% in 1999, valori relativ
apropiate de cele alocate de Polonia si Spania (0,8%), dar mult mai mici fata
de alte state membre UE in care ponderea este de 2 - 2,7% din PIB. In Romania
proportia in care cheltuielile de C&D sunt alocate de la bugetul de stat
(1999) este de 46%, mai mare decat in majoritatea statelor membre ale UE, unde
procentul este de 35 - 45% .
- Indicele de crestere a productivitatii muncii in Romania in perioada 1996
- 1999 a fost de 109,1% (1995 = 100%), in timp ce in aceeasi perioada in unele
tari candidate precum Polonia a fost de 142,1%, in Ungaria de 152,7%, in Cehia
de 120,0%, iar in UE, in perioada 1990 - 1996, a fost in medie de 131% .
- Echilibrul sau surplusul balantei comerciale este un alt factor care
poate arata competitivitatea industriei. In aproape toate tarile UE gradul de
acoperire a importurilor prin exporturi depasea 105% in anul 1997, exceptie
facand Grecia (65,4%) Portugalia (72,2%) si Marea Britanie (98,4%). In ceea ce
priveste Romania, aceasta a inregistrat un grad de acoperire a importurilor
prin exporturi de 81% in 1997 (o situatie putin mai buna decat Grecia si
Portugalia), ajungand in anul 2000 la 86%, fara insa ca aceste cifre sa fie
multumitoare, motiv pentru care se intreprind in continuare actiuni pentru
cresterea exporturilor.
2.4 Evolutii in industria prelucratoare in perioada 1990 - 1999
Schimbarile structurale care au avut loc dupa anul 1989, datorate trecerii
economiei romanesti de la economia centralizata la cea de piata, au avut un
impact major asupra evolutiei industriei. In aceasta perioada industria
prelucratoare, care are in totalul industriei o pondere de 75 - 85% in productia
industriala si de peste 95% din export, a inregistrat un declin destul de
accentuat determinat in primul rand de modificarea substantiala a structurii
pietelor externe de desfacere si de asigurare cu materii prime (desfiintarea
CAER) si a scaderii puterii de absorbtie a pietei interne, atat la bunuri de
capital cat si la bunuri de consum.
- Ponderea industriei in PIB a cunoscut o reducere accentuata de la 40,5%
in 1990 la 27,1% in 1999, apropiindu-se astfel de cea a altor tari europene;
- Industria prelucratoare a avut o scadere accentuata a volumului
productiei in perioada 1990 - 1992, apoi a inregistrat o crestere a carui varf
a fost anul 1996, urmata de o noua scadere pana in 1999 inclusiv, datorata in
special transformarilor structurale lente care au avut loc si eforturilor de a
face fata conditiilor concurentiale puternice pe piata in aceasta perioada.
- Numarul de angajati din industria prelucratoare s-a redus la mai mult de
jumatate: de la 3452 mii salariati in 1990 la 1660 salariati in 1999.
- A avut loc de asemenea o schimbare in structura productiei industriale pe
ansamblul industriei inregistrandu-se o scadere a ponderii industriei
prelucratoare (de la 85.8% in anul 1990 la 74.4% in anul 1999).
- Exportul industriei a inregistrat o scadere in primii doi ani dupa 1990
(de la o valoare apropiata de 5500 mil. dolari in 1990 la aproximativ 4000 mil.
dolari in 1992), urmata de o crestere accentuata, pana la o valoare de 8095
mil. dolari in 1999 perioada in care s-a manifestat tendinta de deplasare a
ponderii exportului spre produse cu un grad inalt de prelucrare, cu valoare
adaugata incorporata mare.
- Structura intreprinderilor dupa numarul de salariati s-a modificat
crescand numarul de intreprinderi mici si mijlocii atat ca urmare a divizarii
marilor intreprinderi de stat cat si infiintarii de noi intreprinderi mici si
mijlocii de catre sectorul privat. Astfel s-a ajuns ca in anul 1999 in
industrie sa functioneze un numar de 1510 intreprinderi mari (peste 250 de
salariati) si respectiv 40030 intreprinderi mijlocii si mici (sub 250
salariati), ceea ce a determinat cresterea flexibilitatii industriei
prelucratoare.
Cifra de afaceri realizata in intreprinderile mici si mijlocii din
industrie reprezinta 24% din totalul cifrei de afaceri realizata in industrie
in anul 1999, iar in cele mari s-a realizat 76% .
Valoarea adaugata bruta la costul factorilor a fost obtinuta in anul 1999
in proportie de numai 30,5% in intreprinderile mici si mijlocii si de 69,5% in
intreprinderile mari.
In ceea ce priveste investitiile din industrie realizate in anul 1999, in
intreprinderile mici si mijlocii ponderea investitiilor a fost relativ redusa
(28%), ponderea cea mai mare detinand-o intreprinderile mari (aproximativ 72%).
- Implementarea efectiva a regulilor pietei s-a bazat si pe cresterea
rolului initiativei private. Sectorul privat a devenit o sursa de crestere
economica si a avut ca rezultat crearea de structuri competitive (in anul 1999
in sectorul privat erau angajati 49% din total angajati in economie si realiza
63,3% in PIB).
Ponderea sectorului privat in valoarea adaugata bruta din industrie a
cunoscut o evolutie ascendenta de la 5,7% in 1990, la 38,5% in 1996 la 48,7% in
1999. Cea mai mare parte a agentilor privati din industrie in 1998 au apartinut
industriei prelucratoare, in principal in industria alimentara si bauturi
(circa 27%) in industria usoara (21%), in prelucrarea lemnului (exclusiv
mobila) (11,6%), in industria constructiilor metalice si a produselor din metal
(7,8%), in industria de mobilier si alte activitati neclasificate (7,2%). Din
punct de vedere al numarului de intreprinderi in industria prelucratoare in
anul 1998 au fost 38803 din care 97,4% cu capital majoritar privat iar 2% cu
capital integral strain.
- In ceea ce priveste productivitatea muncii in Romania s-a inregistrat o
crestere a productivitatii muncii (114,1% in anul 1999 fata de 1990) nu numai
pe baza reducerii numarului de personal ci si ca urmare a unei mai bune
organizari a muncii si schimbarii tehnologiilor.
- Prin inchiderea unor intreprinderi energo-intensive si dotare cu utilaje
si tehnologii noi in intreprinderile viabile a avut loc o reducere a consumului
energetic in industria prelucratoare de la aproximativ 19000 mii tcc. in anul
1992 la 11500 mii tcc. in anul 1999.
2.5 Puncte de plecare in relansarea activitatii industriale
- Produsul intern brut a inregistrat in anul 2000 o crestere in termeni
reali de +1,6% fata de anul precedent, urmare maririi volumului de activitate
si in consecinta a cresterii valorii adaugate brute in industrie (+6,1%) si
constructii (+6,3%). Evolutia pozitiva a continuat si in primul trimestru al
anului 2001 cand s-a inregistrat o crestere a PIB cu +4,8% fata de primul
trimestru al anului 2000 (urmare cresterii valorii adaugate brute in industrie
cu +11,8% si in constructii cu +7,0%), cifra care confirma posibilitatea
realizarii prognozei Guvernului Romaniei de crestere a PIB in anul 2001 cu
+4,1% fata de anul 2000.
- Productia industriala (industria extractiva, industria prelucratoare,
energia electrica, termica, gaze si apa) a cunoscut o crestere in anul 2000 cu
+8,2% fata de anul 1999, iar in structura macroindustriala cresterile au fost
in industria extractiva cu +7%, industria prelucratoare cu +8,2%, iar energia
electrica si termica, gaze si apa cu +9,4%, iar in primele cinci luni ale
anului 2001 s-a realizat o crestere a productiei industriale fata de perioada
similara a anului trecut cu +11,6%, iar in structura macroindustriala cresterile
au fost inregistrate in industria extractiva cu +3,9%, industria prelucratoare
cu +14,2%, iar la energia electrica si termica, gaze si apa s-a inregistrat o
scadere de -2,1% .
- Produsele industriei prelucratoare au reprezentat 99,2% din totalul exporturilor
industriei in anul 2000. Cele mai importante cresteri la export, fata de
perioada similara a anului 1999 au fost inregistrate de:
- Produsele industriei chimice (+46,8%) din care cele mai importante
cresteri au inregistrat: produsele chimice organice (+73,4%), ingrasaminte
(+75,4%), produsele chimice anorganice (+49,7%) produsele farmaceutice
(+82,3%).
- Produse minerale (+63,7%) din care produsele petroliere - benzine,
motorine, uleiuri - au reprezentat 90,0% din total;
- Masini si dispozitive mecanice, masini, aparate si echipamente
electrice (+49,9%);
- Produsele metalurgice (+26,5%);
- Materiile textile si articole din acestea (+14,0%);
- Incaltaminte, palarii si umbrele si alte articole de larg consum (+15,6%);
In primele 5 luni ale anului 2001, s-a mentinut ponderea industriei
prelucratoare in exporturile industriei, care a fost de 99,1%, perioada in care
s-au realizat cresteri importante ale produselor industriei chimice (+10,1),
produse minerale (+7,1%), masini si dispozitive mecanice, masini, aparate si
echipamente electrice (+55,6%), materiile textile si articole din acestea
(+21,5%), incaltaminte, palarii si umbrele si alte articole de larg consum
(+33,2%);
- In anul 2000, principalii parteneri comerciali ai Romaniei in derularea
exporturilor catre UE au fost: Italia (22,4% din total exporturi), Germania
(15,7%), Franta (7,0%), Marea Britanie (5,3%) si in primele 5 luni ale anului
2001 s-au inregistrat aceleasi tendinte in ceea ce priveste principalii
parteneri comerciali ai Romaniei: Italia (24,8% din total exporturi), Germania
(15,7%), Franta (8,2%), Marea Britanie (5,0%).
- Importurile CIF (pe total economie) au inregistrat o crestere cu +25,6%
in 2000 fata de anul precedent. In structura importurilor, cresteri importante
s-au inregistrat in sectoarele industriale: masini, aparate si echipamente
electrice (+41%), masini si dispozitive mecanice (+58,1%) titei (+6,3%),
produse chimice (+10,5%), fier, fonta sau otel si produse din acestea (+30,0%),
materiale plastice si articole din acestea (+21,8%). Trendul ascendent al
importurilor s-a pastrat si in primele 5 luni ale anului 2001 cand s-a
inregistrat o crestere de +34,7% fata de perioada similara a anului 2000.
Cresteri importante s-au inregistrat in urmatoarele sectoare: masini, aparate
si echipamente electrice (+34,0%), titei (+33,1%), produse chimice (+16,7%),
materiale plastice si articole din acestea (+36,9%). Ponderea importanta a
importurilor de masini, aparate si echipamente electrice este rezultatul
politicii orientate spre modernizarea productiei sectoarelor viabile ale
industriei romanesti.
- Importurile realizate din tarile UE au inregistrat, la sfarsitul anului
2000, o pondere de 56,6% in totalul importurilor Romaniei si au cunoscut o
crestere cu +17,7%, comparativ cu anul 1999. Pe primele 5 luni ale anului 2001
fata de aceeasi perioada a anului 2000, s-a inregistrat o crestere cu +29,8% a
importurilor din UE.
- Rata inflatiei la sfarsitul anului 2000 a fost 40,7% . Rata medie lunara
in anul 2000 a fost de 2,9% fata de 3,7% in anul 1999. Scaderea inflatiei medii
a continuat in primele 5 luni ale anului 2001, inregistrandu-se o rata medie
lunara a inflatiei de 2,5% .
- Rata somajului a inregistrat la sfarsitul anului 2000 un nivel de 10,5%,
in scadere fata de sfarsitul anului 1999 cand a fost de 11,8%, iar la sfarsitul
lunii mai 2001 s-a inregistrat o scadere a ratei somajului la 9,1% .
3. OBIECTIVUL GENERAL SI OBIECTIVELE DERIVATE ALE POLITICII INDUSTRIALE A
ROMANIEI
3.1 Obiectivele dezvoltarii economice a Romaniei pe termen mediu (2001 -
2004)
- "Strategia Nationala de Dezvoltare Economica a Romaniei pe termen
mediu" (2001 - 2004) document care a primit acordul tuturor partidelor
politice, a sindicatelor si a patronatelor si care a fost inaintat Comisiei
Europene la Bruxelles in martie 2000, prevede ca obiectiv fundamental crearea
unei economii de piata viabila si functionala.
- Pe aceasta baza unul din obiectivele majore ale Romaniei atat in perioada
2001 - 2004 cat si in continuare este relansarea economiei nationale, ceea ce
implica indeplinirea urmatoarelor deziderate:
- Asigurarea cresterii economice, sustinuta de sporirea ratei
investitiilor prin participarea semnificativa a capitalului national si prin
atragerea resurselor externe, mai ales sub forma de investitii directe. Pe
perioada 2001 - 2004 se estimeaza ca se va asigura un ritm mediu anual de
crestere a produsului intern brut de 5,4% .
- Realizarea unei macrostabilitati consolidate prin asigurarea unor
progrese semnificative in cadrul reformei structurale si in domeniul
disciplinei financiare, atingerea unor deficite bugetare incadrate in anumite
limite rezonabile, dezvoltarea pietei interne, stimularea productiei autohtone,
accelerarea procesului de privatizare, s.a. Se urmareste reducerea treptata a
inflatiei astfel ca la nivelul anului 2004 aceasta sa poata fi exprimata
printr-o singura cifra.
- Imbunatatirea substantiala a mediului de afaceri, in principal pe baza
asigurarii unui cadru legislativ stimulativ, simplu, transparent si stabil.
- Promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele UE
vizand restructurarea selectiva a economiei, dezvoltarea si modernizarea
infrastructurii fizice, stiintifice si sociale, revitalizarea industriilor cu
potential competitiv, dezvoltarea agriculturii bazata pe exploatatii de
dimensiuni optime, sprijinirea activitatilor bazate pe tehnologia
informatiilor, dezvoltarea turismului si a serviciilor, etc.
- Transformarea economiei romanesti intr-un sistem de piata structurat,
viabil si functional, este una din problemele fundamentale ale strategiei
nationale a carei solutionare vizeaza adoptarea si implementarea unor politici
sectoriale macroeconomice (financiare, monetare, agricole, comerciale, etc.)
cat si politici de ajustare structurala si de dezvoltare a economiei.
- Realizarea conditiilor pentru cresterea economica, ca prioritate a
Programului de Guvernare are in vedere in principal restrangerea rolului statului,
reducerea birocratiei, combaterea coruptiei si a criminalitatii, combaterea
saraciei si somajului, continuarea si accelerarea procesului de integrare in
NATO si UE, etc.
- Succesul implementarii politicilor economice se va evidentia in cresterea
reala si durabila a Produsului Intern Brut si imbunatatirea semnificativa si
generalizata a standardului de viata.
- Pe termen scurt, pentru anul 2001 Guvernul Romaniei vizeaza atingerea
unor obiective care sa conduca la realizarea unei cresteri economice durabile,
bazata in principal pe urmatoarele:
a) Asigurarea unei cresteri in termeni reali a PIB cu 4,1%, sustinuta prin
promovarea unei politici macroeconomice si monetare dinamice si prudente;
b) Mentinerea unei rate anuale a inflatiei pana la nivelul de 27%;
c) Controlul riguros al deficitului bugetar astfel incat sa nu depaseasca
3,7% din PIB;
d) Stimularea dezvoltarii sectorului IMM, inclusiv prin masuri fiscale
compatibile cu mentinerea echilibrului bugetar, pentru dinamizarea pietii
interne si crearea de noi locuri de munca.
e) Intarirea disciplinei financiare;
i) Sustinerea activitatilor orientate spre export si care contin o valoare
adaugata cat mai ridicata;
g) Incurajarea investitiilor directe de capital si de portofoliu, atat din
surse interne cat si din surse internationale, pe baza asigurarii unui cadru
legislativ si reglementativ stabil, transparent si predictibil.
h) Limitarea ratei somajului la un nivel de maxim 9,9% .
3.2 Obiectivul general al politicii industriale
- In concordanta cu principiile si prioritatile prezentate in Strategia
Nationala de Dezvoltare Durabila a Romaniei (2000 - 2020), politica industriala
a Romaniei pe termen mediu are drept obiectiv general cresterea
competitivitatii industriei romanesti.
Indeplinirea acestui obiectiv va determina o crestere a capacitatii
intreprinderilor de a deveni competitive din punct de vedere al pretului si
calitatii, atat pe piata interna cat si pe cea internationala.
- Prin atingerea acestui obiectiv industria va avea in continuare un rol
important si o pondere semnificativa in structura economiei romanesti si va
constitui unul dintre principalii factori ai dezvoltarii economice durabile.
3.3 Obiectivele derivate ale politicii industriale. Prioritati pe termen
scurt
- Principalele elemente cu influenta majora in realizarea obiectivului
general al politicii industriale sunt:
- Consolidarea unui mediu de afaceri viabil si deschis, bazat pe
principiile liberei concurente, pe asigurarea de conditii egale tuturor
agentilor economici, pe un cadru institutional si legislativ corespunzator,
armonizate cu cele din UE.
- Dezvoltarea pietei libere si concurentiale
- Accelerarea restructurarii si privatizarii
- Valorificarea avantajului comparativ si competitiv determinat de
existenta unor resurse interne naturale si a unui nivel apreciabil de
calificare, experienta si traditie a fortei de munca din majoritatea
sectoarelor industriale si folosirea eficienta a acestora.
- Dezvoltarea resurselor umane in scopul utilizarii eficiente a
acestora, sporirea mobilitatii, dezvoltarea de noi cunostinte si aptitudini,
cultivarea spiritului de intreprinzator s.a.
- Promovarea sustinuta a programelor de C&D, nationale si
sectoriale, care sprijina:
- modernizarea, cresterea nivelului tehnic si a calitatii
tehnologiilor produselor si serviciilor romanesti, in scopul imbunatatirii
competitivitatii si asigurarii accesului lor atat pe piata interna cat si pe
cea internationala;
- dezvoltarea proiectelor C&D si inovare si a colaborarii
tehnologice intre institutele de cercetare si dezvoltare, agentii economici si
universitati concomitent cu cresterea capacitatii de a disemina si utiliza
eficient rezultatele cercetarii si inovarii.
- Cresterea abilitatii de a atrage capital strain, de a se realiza
investitii straine directe in Romania
- Dezvoltarea cooperarii industriale
- Sustinerea dezvoltarii IMM
- Desfasurarea tuturor activitatilor industriale in conditii de
compatibilitate cu mediul inconjurator, prin asigurarea unui cadru
organizatoric si legislativ care sa conduca la eliminarea efectelor negative
asupra acestuia. Sporirea rolului asociatiilor profesionale, a
intreprinzatorilor privati si a IMM-urilor in dezvoltarea regiunilor
defavorizate si in consolidarea economica a comunitatilor locale;
- Modernizarea rolului autoritatii publice centrale in domeniul
industriei, prin cresterea capacitatii de elaborare si implementare a politicii
industriale;
- Promovarea coeziunii sociale ca factor de succes al ajustarii
structurale si de limitare a costurilor si efectelor negative ale reformei.
- Consolidarea stabilitatii macro-economice si asigurarea conditiilor
favorabile dezvoltarii economice durabile reprezinta o prima prioritate pentru
economia romaneasca. In acest scop, preocuparea majora imediata a Guvernului
este perfectionarea mecanismelor specifice economiei de piata in Romania, in
principal prin asigurarea unui mediu de afaceri prielnic si pe baza accelerarii
ajustarii structurale.
In acest sens, pe termen scurt, actiunile vizand implementarea prevederilor
Politicii Industriale se vor concentra catre doua directii majore, care devin
astfel prioritatile acestei etape:
- Accelerarea ajustarii structurale prin:
- continuarea restructurarii sectorului de stat, inclusiv prin inchideri
de capacitati neviabile;
- schimbari in structura de proprietate prin cresterea ponderii
proprietatii private, capabile sa sustina practicarea unui management modern,
in scopul cresterii eficientei activitatii, productivitatii, competitivitatii
si adaptabilitatii la cerintele pietei interne si externe;
- schimbari in structura productiei prin cresterea ponderii produselor
cu valoare adaugata mare;
- cresterea ponderii intreprinderilor mici si mijlocii in ansamblul
economiei, ca factor activ al cresterii economice, principal sector generator
de locuri de munca si posesor al uneia dintre cele mai importante calitati in
conditiile globalizarii competitiei care este adaptabilitatea.
- cresterea ponderii exporturilor romanesti de produse industriale in
comertul mondial si gasirea a cat mai multe segmente sau nise de piata pentru
acestea, in special pentru produsele cu grad avansat de prelucrare.
- Imbunatatirea permanenta a mediului de afaceri, ca factor stimulativ
pentru dezvoltarea economiei.
4. ELEMENTE DE SUSTINERE A DEZVOLTARII INDUSTRIEI IN PERIOADA 2001 - 2004
- Conceptul actual de restructurare a industriei abordeaza acest proces in
termeni de viabilitate economica si nu de productie, urmarind, in mod deosebit,
asigurarea eficientei activitatilor industriale ale caror produse sau servicii
au desfacere pe piata.
- In acest context, dezvoltarea sectorului privat, ca element de sustinere
al dezvoltarii industriale, s-a realizat in multe sectoare si subsectoare ale
sale intr-un ritm mai sustinut decat in alte ramuri ale economiei nationale.
Investitorii s-au orientat in principal spre domeniile industriale cele mai
atractive si cu potential ridicat al cererii pietii.
In momentul de fata, sectorul privat este majoritar in fabricatia de
cosmetice, sticlarie de menaj, ingrasaminte, panificatie, detergenti, anvelope,
confectii textile, incaltaminte, ceramica de menaj, preparate din carne,
industria cimentului, autoturisme de oras, metalurgia neferoasa etc.
Sunt si subsectoare industriale in care ponderea sectorului privat
inregistreaza o situatie buna, respectiv in industria prelucrarii lemnului, a
medicamentelor, a prelucrarii titeiului etc., dar exista si unele sectoare
industriale unde sectorul privat are o pondere scazuta, respectiv in industria
siderurgica, industria de masini si echipamente, industria de celuloza si
hartie, industria extractiva etc.
Masurile avute in vedere de Guvernul Romaniei pentru accelerarea si
adancirea procesului de restructurare - privatizare vor conduce la cresterea
ponderii sectorului privat pe ansamblul industriei, respectiv al economiei,
pentru ca managementul microeconomic performant este realizat in sectorul
privat, ceea ce va contribui si la dezvoltarea sectorului privat tertiar
(servicii) a carui participare la realizarea PIB va creste in viitor,
apropiindu-se astfel de nivelul din tarile dezvoltate.
- Identificarea si aplicarea masurilor de AJUSTARE STRUCTURALA in stransa
legatura cu protejarea mediului inconjurator si cu cresterea productivitatii
muncii vor conduce la realizarea prevederilor politicii industriale in ceea ce
priveste cresterea competitivitatii industriale.
Conditiile esentiale care sunt avute in vedere pentru ajustarea structurala
si in general pentru dezvoltarea industriala se refera la urmatoarele
componente majore:
4.1 Sustinerea dezvoltarii unui mediu de afaceri viabil si deschis
- Dezvoltarea unei economii de piata viabila si functionala bazata pe
competitie constituie o prioritate pentru Guvernul Romaniei in asigurarea
conditiilor de dezvoltare economica durabila si se bazeaza pe consolidarea unui
cadru legislativ stabil, simplu si coerent, precum si pe un cadru institutional
adecvat, armonizate cu cele existente in UE.
In acelasi timp Guvernul este preocupat sa asigure conditiile de dezvoltare
a serviciilor suport pentru afaceri, pentru promovarea cerintelor de
reglementare in domeniile calitatii si protectiei mediului, cu influenta in
cresterea performantelor managementului industrial.
Realizarea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltarii industriale va avea
un impact direct asupra cresterii competitivitatii industriale, prin efectele
pozitive determinate prin realizarea acestui deziderat:
- calmarea treptata dar continua a inflatiei si reducerea costului
creditului prin practicarea unor dobanzi si rate de schimb valutar corelate cu
reducerea inflatiei;
- revizuirea si simplificarea sistemului de impozite in vederea stimularii
muncii, economisirii si investitiilor;
- fluidizarea fluxurilor financiare prin intarirea disciplinei financiare a
operatorilor economici;
- stimularea cresterii fluxurilor de capital strain si autohton;
- dezvoltarea capacitatii de absorbtie a inovarii in mediul economic prin
cresterea eficientei aplicarii legislatiei in domeniul dreptului de autor si a
proprietatii intelectuale si industriale;
- reducerea birocratiei si combaterea infractionalitatii
economico-financiare.
4.2 Dezvoltarea pietei libere si concurentiale
- Dezvoltarea pietei libere si concurentiale este una din conditiile
esentiale pentru ca o economie de piata sa fie operationala, dar si una din
preocuparile permanente si majore ale Guvernului Romaniei, in conditiile
globalizarii pietelor, intrucat promovarea si dezvoltarea unui mediu
concurential normal contribuie la ameliorarea competitivitatii industriale si
la intarirea pietei interne nationale.
In vederea dezvoltarii mediului de afaceri si a mecanismelor de piata,
Guvernul Romaniei aplica in mod riguros regulile privind acordarea ajutoarelor
de stat, instituite prin Legea nr. 143/1999 si va intari capacitatea
institutiilor abilitate sa administreze regulile referitoare la concurenta
stabilite prin Legea concurentei nr. 21/1996, astfel incat operatorii economici
sa fie in masura sa faca fata fortelor pietei si presiunilor concurentiale in
momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
In vederea aplicarii riguroase a regulilor concurentei, cu sprijinul
Consiliului Concurentei si Oficiului Concurentei, Guvernul are in vedere
perfectionarea reglementarilor privind controlul concentrarilor, controlul
riguros al sustinerilor financiare de catre autoritatile publice (ajutoarele de
stat) - in sensul transparentei acordarii acestora pe baza unor criterii
riguroase, vizand insanatosirea activitatilor industriale si aplicarea de
politici fiscale care sa aiba ca efect cresterea capacitatii operatorilor
economici de a investi, realizand astfel o ajustare favorabila a conditiilor de
piata.
De asemenea se va actiona pentru reducerea sferei de actiune a
monopolurilor de stat si pentru continuarea procesului de liberalizare a
preturilor in domeniile in care acestea au ramas in supravegherea autoritatilor
de reglementare.
- In conditiile internationalizarii productiei, pentru intarirea
competitiei pe piata, Guvernul Romaniei are in vedere de asemenea incurajarea
aliantelor strategice pe baze tehnologice si industriale, economice sau
financiare, urmarindu-se incadrarea lor in prevederile legislative, interne si
internationale.
4.3. Promovarea investitiilor intangibile
- Guvernul este preocupat sa accentueze actiunile din domeniul C&D si
inovarii printr-o abordare interdisciplinara si multisectoriala, avand in
vedere necesitatile pietei, cu care industria trebuie sa fie in permanenta
legatura. Autoritatile publice au ca prima responsabilitate promovarea de
programe eficiente de C&D, orientate catre cerintele pietei si in stransa
legatura cu operatorii economici interesati, care sa conduca la beneficii
maxime.
- Un alt element important avut in vedere pentru dezvoltarea investitiilor
intangibile il constituie stimularea si dezvoltarea capacitatii de absorbtie si
difuzare a rezultatelor C&D in mediul economic, prin:
- sustinerea dezvoltarii activitatilor si infrastructurilor specializate
pentru asistenta si informare in domeniul tehnologic, precum si pentru transfer
tehnologic, la nivel national si regional;
- stimularea dezvoltarii parcurilor tehnologice;
- asigurarea unui cadru legislativ favorabil pentru protectia rezultatelor
activitatii de C&D, incluzand si cadrul propice pentru proprietatea
industriala si intelectuala, cu prioritate in domeniul patentelor, marcilor,
designului, desemnarea originii, etc.
- Guvernul Romaniei este preocupat pentru realizarea unui important pas
spre ameliorarea competitivitatii produselor si serviciilor industriale si prin
sustinerea unei politici active in domeniul calitatii, axata pe dezvoltarea si
optimizarea infrastructurii calitatii, precum si pe stimularea implementarii de
catre operatorii economici a sistemului de management al calitatii (ISO 9000).
In acest context a fost elaborata si promovata spre aprobare legea privind
evaluarea conformitatii produselor. Aceasta lege reprezinta cadrul pentru
preluarea armonizata a directivelor bazate pe principiul Noii Abordari si
introduce procedurile europene pentru evaluarea conformitatii produselor.
Aplicarea acestei legi si a reglementarilor tehnice derivate conduce la
reducerea cheltuielilor pentru produsele romanesti referitoare la atestarea
indeplinirii cerintelor de securitate aplicabile acestora in piata unica
europeana.
- Un alt element important avut in vedere de Guvernul Romaniei si care
actioneaza ca un catalizator pentru sustinerea ajustarii structurale si
ameliorarea competitivitatii industriale este standardizarea care a devenit o
necesitate prioritara. Standardizarea elimina barierele tehnice din calea
comercializarii produselor, devine un punct cheie in ceea ce priveste
competitivitatea si o norma dupa care sunt judecati competitorii pe piata,
asigurand credibilitate. De aceea este important ca standardele sa fie la un nivel
ridicat, in acest fel produsele castigand aprobarea utilizatorilor. Succesul
standardizarii este determinat de succesul implementarii sale, deci trebuie sa
existe proceduri clare de certificare, inspectie si testare.
- Investitia in capitalul uman este in atentia prioritara a Guvernului
Romaniei, fiind una din componentele importante in promovarea investitiilor
intangibile, simultan cu o mai buna utilizare a resurselor umane. Aceasta este
concretizata prin realizarea unei mai bune flexibilitati a fortei de munca si
prin marirea gradului de mobilitate (recalificare) si de
perfectionare/specializare a acesteia, astfel incat sa se poata asigura o
echilibrare a cererii si ofertei pe piata fortei de munca, precum si
dezvoltarea know-how-ului si training-ului vocational si al managementului
resurselor umane.
- In cadrul promovarii investitiilor intangibile Guvernul Romaniei mai are
in vedere dezvoltarea si sustinerea pietelor in continua expansiune (cultura,
stiinta, protectia mediului, biotehnologie, sanatate, etc.).
- Nu in ultimul rand ca importanta si tinand cont de evolutia spre
societatea informationala, Guvernul Romaniei pune un accent deosebit pe
extinderea utilizarii tehnologiei informatiei si pe folosirea eficienta a
datelor prelucrate si gestionate de sistemele informationale nationale si
internationale.
4.4 Dezvoltarea cooperarii industriale
- Sprijinirea dezvoltarii cooperarii industriale presupune masuri de
identificare si eliminare a obstacolelor financiare si fiscale excesive,
simultan cu dezvoltarea instrumentelor specifice si cu sustinerea initiativelor
industriale, in scopul cresterii pietelor, cu prioritate pentru micile afaceri.
Responsabilitatea majora in dezvoltarea unor scheme de cooperare industriala
apartine in principal firmelor si oamenilor de afaceri, dar o contributie
substantiala este adusa si de autoritatile publice prin identificarea si
implementarea unor masuri si actiuni specifice destinate acestui scop.
- In acest sens, Guvernul Romaniei are in vedere extinderea utilizarii
sistemului de subcontractare, atat pentru productia destinata pietei interne
cat si pentru piata externa, prin care intreprinderile mici si mijlocii devin
subfurnizori pentru marile companii industriale, asigurandu-se astfel un bun suport
in dezvoltarea cooperarii industriale si a schimburilor comerciale.
- Alte masuri avute in vedere de Guvernul Romaniei pentru sustinerea
dezvoltarii cooperarii industriale pe piata interna si internationala se refera
la urmatoarele aspecte:
- intarirea climatului investitional si de cooperare industriala, pe
baza unui cadru legislativ adecvat si a intelegerilor bilaterale intre tari
privind protejarea investitiilor;
- identificarea de oportunitati si scheme de cooperare industriala, gasirea
de parteneri si diseminarea de informatii asupra pietii si/sau potentialilor
parteneri;
- organizarea de intalniri, mese rotunde, sustinerea unor initiative
potential viabile si asistenta in deschiderea si dezvoltarea interesului unor
parteneri straini in cooperarea industriala.
- Guvernul Romaniei are in vedere extinderea actiunilor orientate catre
stimularea cooperarii industriale si atragerea unui volum mai mare de
investitii directe straine, in special din tarile UE, pentru subsectoarele
industriale, produsele sau componentele de produse care prezinta avantaje
comparative si interes prioritar pentru Romania, cum sunt: tractoare si masini
agricole, locomotive si material rulant, autocamioane, constructii aeronautice,
metalurgia feroasa si neferoasa, tehnica de calcul, masini si echipamente
electrice, industria alimentara, etc.
- In scopul dezvoltarii cooperarii industriale Guvernul urmareste
identificarea de noi solutii de promovare a unor proiecte de
"engineering" financiar in domeniile de interes major (protectia
mediului, eficienta utilizarii energiei, etc.) inclusiv prin utilizarea
aranjamentului de "off-set", care este o forma contractuala
avantajoasa si care obliga un ofertant strain sa investeasca in tara care
achizitioneaza echipamentul.
- Pentru intarirea potentialului industrial regional si pentru dezvoltarea
cooperarii economice, Guvernul are in vedere si promovarea principiului
specializarii internationale, pe baza complementaritatii industriale cu tarile
UE, Central si Est Europene sau din alte zone apropiate.
4.5 Sustinerea dezvoltarii IMM
- Sectorul IMM constituie o parghie importanta in dezvoltarea economica
durabila a tarii si in acest scop Guvernul Romaniei are in vedere o serie de
masuri pentru sprijinirea cresterii ponderii si dezvoltarii activitatii
acestuia.
- Modalitatile de interventie avute in vedere de Guvernul Romaniei pentru
sprijinirea dezvoltarii sectorului IMM se concretizeaza in doua directii
principale: imbunatatirea mediului de afaceri si stimularea demararii
afacerilor si sprijinirea dezvoltarii de IMM viabile prin parghii directe,
precum facilitarea accesului la sursele de finantare si la oferta de servicii
de asistenta/consultanta si de informatii, cu scopul valorificarii calitatilor
acestor intreprinderi: flexibilitate in productie si capacitate ridicata de
adaptare rapida la cerintele pietii si vizeaza in principal urmatoarele:
- Orientarea politicii de sprijinire a dezvoltarii IMM-urilor spre
simplificarea reglementarilor ce guverneaza domeniul, respectiv spre elaborarea
unor reglementari specifice, limitate la un minim rezonabil, pentru infiintarea
si functionarea IMM, astfel incat sa se simplifice procedurile de inregistrare,
autorizare si licentiere a firmelor. In vederea imbunatatirii mediului de
afaceri, simplificarea procedurilor de inregistrare si autorizare a firmelor a
fost pusa deja in practica prin aplicarea prevederilor OUG nr. 76/2001, prin
instituirea unei proceduri unice, simplificate si infiintarea biroului unic, a
carui activitate accelereaza procedura inregistrarii si functionarii
comerciantilor si diminueaza costurile aferente.
- Aplicarea unei politici dinamice, astfel incat sa se asigure un mediu
economic stimulativ pentru IMM, sa se faciliteze accesul lor pe piete si sa se
perfectioneze conditiile de cooperare dintre IMM si marile companii
industriale.
- Promovarea spiritului antreprenorial si incurajarea initiativei
individuale, imbunatatirea pregatirii manageriale (inclusiv prin initieri in
cadrul invatamantului liceal si universitar), incurajarea colaborarii cu
institutiile de invatamant superior.
- Incurajarea extinderii sistemului de subcontractare, de catre
intreprinderi mici si mijlocii, a furniturii de piese si subansamble pentru livrarea
acestora marilor companii industriale.
- Imbunatatirea ofertei de servicii pentru IMM prin dezvoltarea de
retele de consultanta, de sisteme de instruire in domeniile de interes, de
sprijinire prin cofinantare a serviciilor de consultanta, prin crearea unei
baze de date care sa ofere acces nediscriminatoriu la informatii de piata si
servicii de management, marketing si financiare.
- Asigurarea si sustinerea accesului la activele disponibile ale
operatorilor economici de stat, dezvoltarea parteneriatului de afaceri intre
sectorul public si cel privat, utilizand parcurile tehnologice, centrele de
inovare si incubatoarele de afaceri.
- Sprijinirea activitatii de C&D si inovare tehnologica si de
implementare a rezultatelor acestora.
- Incurajarea activitatilor care contribuie la largirea pietelor IMM si
cu prioritate la dezvoltarea exportului prin sustinerea participarii la
expozitii, targuri, simpozioane, misiuni comerciale, acces la publicatii si
training.
- Acordarea de sprijin pentru accesul la baza de date privind legislatia
UE si acordarea de asistenta IMM in implementarea managementului industrial
modern si competitiv, bazat pe componentele de calitate (ISO 9000), de mediu
(ISO 14000) si marketing.
- Imbunatatirea accesului IMM la finantare cu scopul revitalizarii bazei
antreprenoriale, al asigurarii unei durate mai mari de viata IMM-urilor si al
sprijinirii dezvoltarii activitatii firmelor cu potential de dezvoltare, prin
programe de finantare cu sprijin extern sau de la bugetul de stat:
microcredite, scheme de creditare, asistenta pentru dezvoltarea sistemelor
moderne de finantare, granturi pentru promovarea antreprenoriatului si
infiintarea de intreprinderi, precum si pentru proiecte/activitati specifice
(protectia mediului, C&D, inovare, transfer de tehnologie, introducerea
standardelor de calitate, subcontractare).
- Dezvoltarea de proiecte si actiuni specifice pentru accesul IMM la
sursele de finantare accesibile, pe baza liniilor de creditare cu dobanda
bonificata, sistem de garantare si co-garantare etc., pentru pornirea sau
dezvoltarea de afaceri.
- Sustinerea accesului IMM la programe comunitare si internationale
- Asigurarea accesului la achizitiile publice, pentru procurari de materiale,
lucrari si servicii.
4.6 Modernizarea rolului autoritatii publice
- Modernizarea rolului autoritatii publice consta, in viziunea Guvernului
Romaniei in intarirea capacitatii autoritatii publice din domeniul industriei
(Ministerul Industriei si Resurselor) de elaborare si implementare a politicii
industriale si de gestionare a procesului de reforma economica din industrie
(restructurarea si privatizarea societatilor comerciale aflate in coordonarea
si subordinea sa).
- Pentru perfectionarea activitatii autoritatii publice din domeniu, se are
in vedere dezvoltarea cooperarii cu operatorii economici in vederea cresterii
performantei industriale, prin imbunatatirea sistemului de diseminare a
informatiilor referitoare la tehnologie, la tendintele pietii, sau la alti
diversi factori care influenteaza performanta industriala.
- O alta latura importanta a acestui proces, pe care o practica autoritatea
publica in domeniu, o constituie intarirea colaborarii cu celelalte institutii
si autoritati publice de stat, precum si extinderea consultarilor cu partenerii
sociali in problemele legate de politica industriala, de reforma economica si
restructurare industriala, privatizare, perfectionarea cadrului legislativ si
institutional, compatibilitatea cu mediul inconjurator, etc.
4.7 Promovarea coeziunii sociale
- Coeziunea sociala constituie un factor determinant in realizarea cu
succes a ajustarii structurale si in limitarea costurilor reformei economice.
Guvernul are permanent in vedere implementarea si dezvoltarea in principal a
urmatoarelor practici:
- atragerea partenerilor sociali si a altor factori implicati in
activitatea industriala, in procesul de elaborare si implementare a
politicilor;
- permanentizarea procedurilor de consultare a operatorilor economici si
a partenerilor de dialog social cat si a procedurilor de diseminare a
informatiilor utile;
- obtinerea sprijinului partenerilor sociali in realizarea ajustarilor
structurale.
- sustinerea asigurarii unui sistem cat mai eficient de protectie
sociala pasiva si mai ales activa.
4.8 Initiative in restructurare si privatizare
- Accelerarea si adancirea ajustarii structurale in industrie este calea
principala care conduce la cresterea competitivitatii si la asigurarea
conditiilor optime pentru operatorii economici de a face fata concurentei
puternice si presiunii fortelor pietei.
Un element important pentru realizarea ajustarii structurale il reprezinta
pentru Guvernul Romaniei restructurarea societatilor comerciale cu capital
majoritar de stat, prin masuri si actiuni care vizeaza:
- inchideri de capacitati neviabile (neperformante);
- modernizarea, retehnologizarea si optimizarea fluxurilor tehnologice
din unitati industriale cu potential de competitivitate;
- reorganizarea activitatilor indirect productive si nespecifice
activitatii principale desfasurate in cadrul societatilor comerciale
(externalizari);
- modificarea structurii organizatorice;
- corelarea numarului de personal cu volumul de activitate;
- Actiunile care vizeaza restructurarea iau in considerare atat conjunctura
si perspectiva economica interna cat si cea internationala, caracterizata prin
globalizarea pietelor, concentrarea capitalului in anumite activitati,
schimbari ale structurii de produse industriale datorate procesului tehnologic,
impactul informatiei, integrarea Romaniei in structurile economice ale UE etc.
- De asemenea, Guvernul Romaniei are ca prioritate accelerarea procesului
de privatizare si deplasarea accentului de pe aspectul cantitativ al procesului
pe cel calitativ. Privatizarea nu trebuie vazuta ca un scop in sine ci ca un
proces prin care transferul de proprietate sa se concretizeze in
recapitalizare, modernizare, investitii, management superior, care sa conduca
la eficienta economica in activitate.
- Procesul de privatizare trebuie sa se realizeze, in conceptia Guvernului
Romaniei printr-un proces corect si transparent si prin utilizarea unui complex
de metode de privatizare, cu accent deosebit pe privatizarea prin piata de
capital. In acest scop se intentioneaza elaborarea unor contracte de
privatizare cu clauze clare, care sa asigure modernizarea si eficientizarea
activitatii societatii respective. Se va urmari realizarea de majorari de
capital in societatile comerciale de importanta deosebita, urmand ca ponderea
sectorului de stat in aceste societati sa se reduca in timp, prin programe
complexe de privatizare, cu asistenta financiara internationala.
- O problema aparte o constituie siderurgia romaneasca care are ca obiectiv
atat asigurarea in cea mai mare masura a necesarului de otel pentru piata
interna a Romaniei, oferind astfel premisele sustinerii dezvoltarii unor
importante sectoare si subsectoare ale industriei prelucratoare, cat si
cresterea ofertei pentru export.
- In vederea realizarii acestui obiectiv Guvernul Romaniei are in vedere
restructurarea siderurgiei in conformitate cu exigentele Uniunii Europene,
care, in "Decizia Consiliului U.E. 1999/582/CE privind principiile,
prioritatile, obiectivele intermediare si conditiile de parteneriat pentru
aderarea Romaniei" de la sfarsitul anului 1999, a subliniat necesitatea
adoptarii si implementarii unui plan de restructurare a siderurgiei romanesti.
- In acest scop si in corelare cu Strategia Economica pe Termen Mediu a
Romaniei si a Programului de Guvernare 2001 - 2004, Ministerul Industriei si
Resurselor a elaborat o Strategie de restructurare a industriei siderurgice
care va fi supusa aprobarii de catre Guvernul Romaniei.
- Strategia este structurata pe trei capitole, care vizeaza in principal
modernizarea industriei siderurgice, restructurarea financiara si
restructurarea sociala.
4.8.1 Alte initiative de restructurare si privatizare
Derularea procesului de restructurare a operatorilor economici cu capital
majoritar de stat din Romania urmareste in principal asigurarea eficientei
activitatii economice, dar si incetarea activitatii si lichidarea operatorilor
economici neperformanti si care nu pot prezenta planuri concrete si viabile de
rentabilizare a activitatii.
- In perioada decembrie 1992 - 31 mai 2001 in domeniul industriei au fost
privatizate 1.881 intreprinderi industriale astfel: 1.787 in industria
prelucratoare, 59 in industria extractiva si 35 in energie electrica, gaze,
apa.
In prezent, in portofoliul APAPS se mai afla 556 intreprinderi industriale
din care 512 in industria prelucratoare, 29 in ramura energie electrica si
termica, gaze, apa si 15 din industria extractiva (in aceste cifre sunt incluse
si societatile comerciale aflate in lichidare voluntara, reorganizare judiciara
sau faliment si cele 63 societati comerciale din cadrul programului PSAL I,
negociat cu Banca Mondiala).
- Guvernul Romaniei are in vedere continuarea actiunilor hotarate in cadrul
Programului PSAL I cu Banca Mondiala pentru cele 63 de societati comerciale.
Pentru privatizarea acestora au fost angajate servicii de consultanta din
partea unor banci de investitii internationale/agenti de privatizare, si au fost
deja intreprinse urmatoarele principale actiuni, pe componentele programului:
- "privatizarea caz cu caz a 5 mari societati comerciale cu capital
majoritar de stat prin intermediul bancilor internationale de investitii",
pentru care au fost deja aprobate strategiile de privatizare pentru patru
dintre ele, iar pentru cea de a cincea societate si pentru societatile
comerciale rezultate prin divizarea acesteia a fost selectat prin licitatie un
nou consultant. Au fost scoase la vanzare trei dintre aceste societati
comerciale.
- "privatizarea a 50 societati comerciale cu capital majoritar de
stat grupate in pachete" pentru care au fost aprobate prin Hotarare de
Guvern strategiile de privatizare pentru 44 dintre ele.
- "restructurare/lichidare a 5 societati comerciale mari"
pentru care au fost aprobate prin Hotarare de Guvern strategiile de
restructurare/privatizare/lichidare pentru toate cele cinci societati
comerciale.
- In cadrul negocierilor Programului PSAL II dintre Guvernul Romaniei cu
Banca Mondiala se are in vedere introducerea unui nou lot de 20 societati
comerciale, in doua componente: de privatizare si restructurare, cu asistenta
bancilor de investitii si a firmelor de consultanta internationale, astfel:
- pentru componenta de privatizare 10 societati grupate in 3 pachete
- pentru componenta de restructurare 10 societati grupate in 4 pachete
si oferirea spre privatizare si la privatizare/restructurare a 7 societati
comerciale din fiecare componenta, pana la sfarsitul anului 2002.
- Un element important pentru realizarea ajustarii structurale il
constituie intensificarea procesului de restructurare. In realizarea acestui
obiectiv un rol important l-a avut Programul de restructurare a
intreprinderilor si de reconversie profesionala (RICOP-PHARE RO 9904) in care
au fost incluse 69 intreprinderi cu capital majoritar de stat, 60 aflate la
acea data in portofoliul Fondului Proprietatii de Stat si 9 in portofoliul
Ministerului Industriei si Resurselor (9 filiale si sucursale ROMARM). Dintre
acestea, pentru 55 obiectivul RICOP este privatizarea iar pentru 14 obiectivul
RICOP este restructurare/lichidare. Pana la aceasta data, ca urmare a aplicarii
masurilor stabilite in Planul de restructurare, 18 intreprinderi au fost privatizate
iar 28 aplica programele de restructurare, avand prevazute si masuri de
corelare a numarului de salariati cu volumul productiei.
4.9 Dezvoltarea cadrului stimulativ pentru investitii
- Pentru asigurarea conditiilor propice de dezvoltare economica, Guvernul
Romaniei are in vedere cresterea semnificativa a volumului de investitii
straine in Romania, prin asigurarea unui climat investitional, stimulativ si
predictibil.
In acest scop Guvernul Romaniei a initiat perfectionarea cadrului legislativ
vizand asigurarea tratamentului egal si nediscriminatoriu intre investitorii
straini si romani. In iunie 2001 a fost adoptata Legea privind promovarea
investitiilor directe cu impact semnificativ in economie prin care se introduc
reglementari noi pentru investitiile cu o valoare care depaseste echivalentul a
un milion de dolari. Noua lege stabileste un regim juridic favorabil
investitiilor straine directe in ce priveste garantarea investitiilor si
transferarea in strainatate a profiturilor. Acelasi act normativ ofera
investitorilor si unele facilitati cum sunt: exceptarea de la plata taxelor
vamale a utilajelor, instalatiilor si echipamentelor tehnologice, amanarea
platii taxei pe valoare adaugata pentru bunurile noi achizitionate, amortizarea
accelerata. Legea creaza de asemenea un cadru institutional pentru acest
domeniu, stabilind ca Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, in colaborare cu
Departamentele pentru Relatia cu Investitorii Straini sa asigure coordonarea
aplicarii uniforme a politicii Guvernului la nivel central si local in ceea ce
priveste stimularea si promovarea investitiilor directe.
Pentru cresterea volumului investitiilor Guvernul Romaniei a initiat de
asemenea actiuni concrete pentru inlaturarea obstacolelor intampinate de investitorii
straini in Romania, si care constau in simplificarea procedurilor de
inregistrare si autorizare a firmelor, stabilitatii legislatiei, eficientei
serviciilor bancare etc., unele dintre ele fiind deja realizate.
Un alt element important pentru sustinerea acestui obiectiv este promovarea
Romaniei ca destinatie pentru investitorii straini prin asigurarea unei
informari pozitive, complete si corecte asupra oportunitatilor de investitii
din Romania, la nivel de regiune si de ramura economica, prin oferirea de
servicii pentru investitori: de asistenta de specialitate, de informare, de
interfata cu alte institutii, prin proceduri clare, adaptate practicilor
internationale.
Pentru dezvoltarea procesului investitional Guvernul Romaniei a initiat
organizarea activitatii de promovare a investitiilor straine, prin elaborarea
de materiale promotionale si de informare, inclusiv prin INTERNET, pentru
sporirea interesului investitorilor pentru zonele defavorizate, zone libere,
parcuri tehnologice, dezvoltare regionala. De asemenea Guvernul a infiintat un
oficiu in subordinea directa a Primului ministru care permite accesul facil al
investitorilor importanti la structurile de decizie guvernamentala.
4.10. Dezvoltarea pietei interne de produse industriale
- Dezvoltarea industriala presupune ajustarea ofertei de produse la nivelul
cererii pietei. Previziunile de evolutie a cererii pot constitui elemente care
sa favorizeze ajustarea productiei fiecarei intreprinderi. In prezent, piata
interna de produse industriale are un nivel scazut al cererii din partea
populatiei si agentilor economici.
Cresterea cererii interne de produse industriale este in atentia Guvernului
Romaniei, deoarece aceasta poate facilita dezvoltarea economiilor de scara,
dinamica cererii interne oferind oportunitati pentru adancirea specializarii
productiei si aparitia de noi producatori, ceea ce va conduce la mentinerea
caracterului concurential al pietei.
In acest context Guvernul Romaniei se preocupa de gasirea modalitatilor de
crestere a puterii de cumparare a populatiei si de realizare a solvabilitatii
pietei interne. Acestea vor conduce la cresterea exigentelor privind calitatea
produselor, cu efect direct asupra intreprinderilor care vor face eforturi de a
produce competitiv, rezultatul final urmarit fiind disparitia decalajului
dintre produsele pentru piata interna si cea externa definit de sintagma
"produse de export".
- Un element important de sustinere a ajustarii structurale a
intreprinderilor industriale prin dezvoltarea pietei interne il constituie
orientarea de perspectiva a achizitiilor publice. In Romania, aplicarea
prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului 60/2001, privind achizitiile
publice va contribui la stimularea cererii pietei interne.
Domeniul selectiv limitat, dar nerestrictiv al achizitiilor publice poate
avea efecte pozitive asupra sectoarelor producatoare de echipament energetic,
materiale de constructii, material rulant de cale ferata, telecomunicatii,
electrocasnice, calculatoare si birotica, precum si asupra sectoarelor
industriale producatoare de materii prime si materiale pentru acestea.
4.11 Asigurarea compatibilitatii cu mediul inconjurator
- Necesitatea unui nivel inalt de protectie a mediului este strans legata
in conceptia Guvernului Romaniei de dezvoltarea durabila si cresterea
standardului si a calitatii vietii. Protectia mediului este sustinuta printr-un
sistem legislativ complex, partial armonizat cu cel al UE.
- Mediul inconjurator este vazut de Guvernul Romaniei ca o resursa naturala
pentru a carui folosire firmele trebuie sa fie pregatite sa plateasca.
Autoritatile publice evalueaza pretul pentru aceasta oferta de resurse de mediu
si au grija ca ea sa nu fie suprafolosita. Piata in continua crestere pentru
folosirea resurselor de mediu conduce la dezvoltarea de noi instrumente, cum ar
fi permisele de mediu si licente si se bazeaza pe principiul conform caruia
poluatorul plateste. Este clar ca acest lucru va afecta toate segmentele pietii
si ca este necesar ca protectia mediului si acceptarea unui inalt nivel al
standardelor de protectie a mediului pot reprezenta initial o constrangere si
apoi un avantaj competitiv demn de luat in seama.
In acest sens, Guvernul se implica in acordarea asistentei necesare pentru
ca firmele, atat cele mari cat si cele mici, sa-si dezvolte strategii de
protectie a mediului si sa-si integreze conceptia de proiectare, productie si
marketing pornind de la tehnologii si produse "curate".
- In cazurile in care alinierea la standardele de mediu este dificila la
nivelul intreprinderii sau in zone geografice cu probleme grave de poluare,
Guvernul va interveni, in conditiile legii, fie prin ajutor direct, fie prin
reduceri de taxe si impozite sau alte masuri cu efect echivalent, cu obligativitatea
ca fondurile rezultate din acestea sa fie utilizate in conformitate cu
prevederile legislative armonizate vizand ajutorul de stat, pentru diminuarea
si, in masura posibilului, pentru eliminarea poluarii.
- Respectarea reglementarilor in domeniul protectiei mediului inconjurator
si promovarea larga a tehnologiilor si produselor "curate", in
conditiile eficiente de costuri/beneficii, precum si de crearea de noi modele
de productie si consum, simultan cu cresterea performantei in domeniul
protectiei mediului si prin sustinerea implementarii sistemului de management
de mediu (ISO 14000) constituie o importanta preocupare a Guvernului si este
materializata prin armonizarea legislativa din acquis-ul comunitar de mediu
privind controlul poluarii industriale si managementul riscului necesar, prin
initierea si implementarea de programe pentru reducerea impactului
activitatilor industriale asupra mediului, concomitent cu refacerea ecologica a
zonelor afectate de acestea.
- Guvernul Romaniei are in vedere ca aceleasi instrumente sa aiba efect
atat asupra eficientei economice generale cat si asupra reducerii poluarii si
utilizarii eficiente a resurselor. Cresterea eficientei utilizarii energiei
electrice, cu toate ca va presupune costuri mari de modernizare a
echipamentelor, va avea efecte pozitive atat asupra eficientei economice a
intreprinderilor cat si asupra protectiei mediului prin limitarea sau reducerea
emisiilor poluante.
4.12 Corelarea cu Programul de Dezvoltarea Regionala a Romaniei
- Economia romaneasca, trece printr-o serie de ajustari structurale
fundamentale care se manifesta si in plan teritorial, in principal sub aspectul
dezechilibrului dezvoltarii regionale, ceea ce a necesitat elaborarea unui Plan
National de Dezvoltare Regionala.
- In procesul de constituire a regiunilor de dezvoltare, prin asociere
voluntara de judete, se constata unele discrepante intre nivelurile lor de
dezvoltare, dar si disparitati in interiorul regiunilor, intre judete, orase,
comune. Zonele cu probleme economice si sociale sunt clasificate in trei
categorii:
- zone traditional subdezvoltate caracterizate printr-o combinatie de
rate inalte ale somajului structural si ponderi mari ale fortei de munca
ocupate in agricultura. Sunt de asemenea caracterizate de o subdezvoltare a
infrastructurii de baza si de un nivel redus de investitii.
- zone care trec printr-un declin industrial sever, zone care in
perioada de tranzitie au fost afectate de somaj masiv, in special in industria
extractiva si prelucratoare. Aceste zone au perspective de dezvoltare, deoarece
nivelul infrastructurii este relativ satisfacator, iar mecanismele economiei de
piata au inceput sa functioneze.
- zone cu o structura economica fragila sunt zonele in care o pondere
mare a fortei de munca este inca ocupata in industria grea, generatoare de
pierderi (chimica, metalurgica, miniera) si sunt dependente in special de un
singur sector industrial sau de o singura intreprindere si sunt caracterizate
de existenta unui numar mic de IMM.
- Politica industriala tine cont de aceste elemente in cadrul corelarii
politicilor sectoriale cu cele regionale. Guvernul are in vedere masuri care sa
stimuleze dezvoltarea echilibrata a regiunilor, sa revitalizeze zonele
defavorizate si sa preintampine producerea de noi dezechilibre. In acest sens,
exista si se aplica prevederile legale privind regimul zonelor defavorizate, in
care sunt acordate o serie de avantaje oamenilor de afaceri care investesc in
aceste zone.
- Un element important al Planului National de Dezvoltare Regionala il
reprezinta necesitatea realizarii unui sistem de comunicatii si transport
modern si performant, care va determina revigorarea intreprinderilor
industriale producatoare de utilaje si echipamente destinate realizarii
acestuia.
- Guvernul Romaniei acorda o importanta deosebita, in cadrul Planului
National de Dezvoltare Regionala, pentru sprijinirea dezvoltarii tehnologice si
a inovarii, cresterea eficientei utilizarii resurselor umane si a instruirii
acestora, imbunatatirea calitatii mediului, care sunt prioritati si ale
Politicii industriale, fiind factori de influenta majora asupra cresterii
competitivitatii industriei.
5. EVOLUTII POSIBILE IN STRUCTURA INDUSTRIEI PRELUCRATOARE
- Tinand seama de limitarile naturale de crestere in perspectiva a
industriei extractive si de necesitatea reducerii intensitatii energetice in
toate domeniile de activitate ale economiei nationale, astfel incat sa nu
determine cresterea semnificativa a productiei de energie electrica si termica
decat in corelare cu cererea, rezulta ca rolul principal in evolutia viitoare a
productiei industriale va fi jucat de industria prelucratoare.
- Estimarea evolutiei pe termen mediu a sectoarelor industriale a avut in
vedere prevederile studiilor de analiza si evaluare, in care se identifica
punctele tari si cele slabe, oportunitatile si amenintarile, evaluarea unor
indicatori de competitivitate, si care iau in considerare urmatoarele aspecte
principale:
- detinerea unor avantaje comparative si competitive legate de
traditie, de existenta de know-how de productie sau licente preluate de la
firme de prestigiu, de utilizarea fortei de munca bine calificata si cu costuri
reduse, precum si de existenta si folosirea de resurse materiale interne.
- rezultate favorabile inregistrate in activitate datorita
competitivitatii si pozitiei avantajoase de pe piata interna si/sau
internationala.
- contributie semnificativa in sustinerea reabilitarii si modernizarii
altor domenii din economia nationala (agricultura, infrastructura, etc.).
- dezvoltarea activitatilor de inalta tehnologie si a informaticii (in
principal software).
- In acest context pe termen mediu se estimeaza, pentru evolutia
activitatii industriale, inregistrarea de modificari ale ponderii unor sectoare
industriale in totalul industriei, determinate de perspectivele evolutiei
probabil diferentiate atat intre acestea cat si in structura lor, dintre care
cele mai semnificative au in vedere:
- Dezvoltari posibile de activitati in: industria confectiilor de
imbracaminte, fabricatia de incaltaminte, productia de mobilier, prelucrarea
lemnului, prelucrarea titeiului, industria de masini si echipamente, industria
metalurgica, industria sticlei, ceramicii si materialelor de constructii,
tractoare si masini agricole, industria mijloacelor de transport, informatica
si electronica, industria alimentara si a bauturilor.
- Mentinerea unui nivel relativ constant in: industria chimica,
industria celulozei, hartiei si cartonului, prelucrarea cauciucului si a
maselor plastice, industria de masini si aparate electrice.
Aceste evolutii se preconizeaza a fi diferentiate in cadrul sectoarelor
industriale, in concordanta cu nivelul de influenta a urmatorilor factori
principali:
- Ritmul si gradul de ajustare structurala realizat in scopul
asigurarii competitivitatii si productivitatii muncii;
- Potentialul de adaptare la cerintele si exigentele pietei interne si
externe, in conditii de eficienta ridicata;
- Capacitatea de adaptare la restrictiile si constrangerile economice
interne si internationale;
- Nivelul de inzestrare cu factori de productie si capacitatea de a
asigura sursele financiare destinate investitiilor pentru modernizarile
tehnologice;
- Mentinerea sau cresterea gradului de atractivitate pentru
investitiile straine si autohtone, pe baza avantajelor comparative si
competitive;
- Utilizarea eficienta a fortei de munca, orientarea catre piata si
spre nevoile operatorilor economici a C&D si inovarii si dezvoltarea
serviciilor aferente activitatilor industriale (marketing, informatica,
service, consulting etc.);
- Asigurarea unui management industrial microeconomic eficient si
imbinat cu managementul calitatii si al protectiei mediului.
- Referitor la industria prelucratoare se estimeaza o crestere intr-un ritm
mediu anual de 6,5% pentru perioada 2001 - 2004, superior celui preconizat de
5,8% pentru ansamblul industriei.
- Accelerarea si aprofundarea procesului de restructurare in industrie se
preconizeaza ca va conduce la o diminuare a numarului mediu de personal, ceea
ce va asigura o mai buna corelare a volumului de activitate cu numarul de
salariati si o situatie imbunatatita pentru productivitatea muncii. Se
sconteaza pe revenirea in anul 2004 la numarul mediu de salariati in industrie
din anul 1999, estimand cresterea productivitatii muncii intr-un ritm mediu
anual de 4,7%, pe termen mediu.
6. Sectorul energetic
- Industria prelucratoare romaneasca este sustinuta de un sector energetic
dezvoltat si functional in care resursele interne de agenti purtatori de
energie asigura cea mai mare parte a consumului, iar importurile de completare
constau din gaze naturale (cca. 25 - 30% din total consum) si pacura.
6.1. Industria energiei electrice si termice
- Productia de energie electrica si termica a Romaniei se realizeaza in cea
mai mare parte in termocentrale (60%). Ponderea energiei realizata in
hidrocentrale este mai redusa (cca. 30%) iar cea bazata pe combustibil nuclear
este de cca. 10% .
- Industria energiei electrice si termice a cunoscut in cei 11 ani de
tranzitie schimbari profunde atat in ceea ce priveste cadrul institutional cat
si cel al legislatiei specifice.
Optand pentru continuarea demonopolizarii si crearii unui mediu
concurential in sector, in anul 2000 prin reorganizarea fostei Companii
Nationale de Electricitate (CONEL) au fost infiintate doua societati comerciale
de productie a energiei electrice, una in domeniul termoenergetic si alta in
domeniul hidroenergetic, o companie nationala pentru transport si o societate
comerciala pentru distributia si furnizarea energiei electrice.
- In vederea asigurarii unui cadru normativ-legislativ modern transparent
si stimulativ a fost elaborata si adoptata legislatia in domeniul energiei
electrice si termice. In ultimii ani a inceput elaborarea si aplicarea
legislatiei secundare in domeniul energiei electrice si termice si a fost
adoptata legea pentru utilizarea rationala a energiei.
Pentru supravegherea si reglementarea pietei de energie electrica a fost
infiintata Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei, iar in
perspectiva crearii unei burse a energiei a fost infiintat sub forma unei societati
comerciale, Operatorul de Piata. Prin hotarare de guvern, piata de energie
electrica din Romania a fost deschisa initial cu 10%, extinzandu-se ulterior la
15% .
Cadrul legislativ pentru subsectorul energeticii nucleare este bine pus la
punct si operational ca urmare a cerintelor impuse de Agentia Internationala
pentru Energie Atomica de la Viena, la care Romania este membru.
- Directiile strategice de evolutie ale sectorului energiei electrice si
termice au fost stabilite prin finalizarea in trimestrul II al anului 2001 a
strategiei energetice a Romaniei pe termen mediu (2001 - 2004). In cuprinsul
acesteia se evidentiaza faptul ca Romania va deveni o tara membra a UE care
si-a insusit si pus in aplicare acquis-ul comunitar in domeniu, iar piata romaneasca
va fi o parte a marii piete a UE. Politica energetica a Romaniei va fi
sincronizata cu politica comunitara punandu-se accent pe siguranta, eficienta,
protectia mediului, drepturile consumatorului, prin mecanisme concurentiale si
o reglementare eficienta si echilibrata.
- Referitor la privatizare atat strategia de dezvoltare economica pe termen
mediu a Romaniei cat si strategia energetica prevede initierea inca din anul
2001 a procedurilor vizand privatizarea distributiei si productiei.
- In vederea interconectarii in cadrul UCTE, sunt in curs de desfasurare
operatiunile si procedurile tehnice necesare inclusiv probele, urmand ca
interconectarea propriu-zisa sa aiba loc in anul 2002, oferind astfel premisele
cresterii cantitatii de energie exportata.
6.2. Extractia de titei si gaze naturale
- Explorarea si exploatarea zacamintelor de petrol din Romania face
obiectul de activitate al Societatii Nationale de Petrol PETROM SA, care este o
societate integrata, in cadrul ei functionand doua rafinarii si doua complexe
petrochimice.
Domeniul petrolier mai cuprinde opt rafinarii din care sapte sunt
privatizate astfel incat piata produselor petroliere din Romania poate fi
considerata o piata deschisa, functionand in regim concurential.
- Activitatea in domeniul petrolier este reglementata prin Legea
Petrolului.
- Domeniul distributiei produselor petroliere este la un nivel puternic
concurential, in continua dezvoltare si cuprinde atat reteaua de stat a SNP
Petrom, cat si o multitudine de alte retele apartinand unor cunoscute companii
straine sau autohtone private (SHELL, MOL, LUKOIL, OMEGA, OMV, AGIP, NOVA
etc.).
- Este de asteptat ca in viitorii ani productia de titei sa ramana cel
putin relativ constanta prin punerea in exploatare a noi rezerve de titei pe
platforma continentala a Marii Negre, care compenseaza partial declinul altor
zone, cat si prin retehnologizarea si modernizarea utilajelor de extractie.
- In sectorul de gaze naturale dupa restructurarea acestuia, functioneaza o
societate nationala de exploatare, productie, furnizare si depozitare, o
societate nationala de transport si doua societati comerciale de distributie.
Activitate de extractie a gazelor naturale desfasoara si SNP Petrom.
Restructurarea sectorului a fost facuta in scopul continuarii demonopolizarii
si pentru crearea unui mediu concurential real in domeniu.
- Pentru perfectionarea cadrului institutional in vederea reglementarii si
supravegherii pietei interne de gaze a fost creata Autoritatea Nationala de
Reglementare in domeniul Gazelor Naturale. De asemenea, pentru completarea
cadrului juridic necesar a fost elaborata, in armonizare cu prevederile
europene, legislatia care reglementeaza activitatile in sectorul gazelor
naturale (O.G. nr. 60/1999). In vederea dezvoltarii pietei de gaze naturale s-a
creat Operatorul de Piata. In prezent piata de gaze naturale a fost deschisa in
proportie de 10% .
- Continuarea reformei sectorului de gaze naturale se va face si prin
initierea procesului de privatizare. Programele guvernamentale elaborate prevad
intr-o prima faza privatizarea in domeniul distributiei.
- O optiune strategica pentru acest sector o constituie diversificarea
surselor de aprovizionare cu gaze naturale a Romaniei care va fi realizata prin
interconectarea sistemului de transport national cu cel din Ungaria si
Bulgaria, prin cresterea capacitatii de tranzit gaze precum si prin construirea
unui terminal de gaze lichefiate la Marea Neagra.
- Se preconizeaza pentru urmatorii ani o usoara crestere a productiei de
gaze naturale si de asemenea dublarea capacitatii de inmagazinare. Se va
intensifica activitatea de exploatare, prin utilizarea inclusiv a cotei de
dezvoltare si a taxei de exploatare prevazute in Legea Petrolului. In acelasi
sens se va continua realizarea "Programului minimal de explorare"
prevazut in "Actul de dare in administrare" a perimetrelor.
6.3. Extractia de carbune
- Extractia de carbune in Romania se realizeaza in cadrul Companiei
Nationale a Lignitului Targu Jiu, Companiei Nationale a Huilei Petrosani si
Societatii Nationale a Carbunelui Ploiesti.
- Pentru desfasurarea activitatii de restructurare a sectorului a fost
creat cadrul legislativ necesar, respectiv Legea minelor si cadrul
institutional adecvat: ANRM (Agentia Nationala de Resurse Minerale), pentru
supravegherea si reglementarea pietei de carbune, o agentie nationala pentru
implementarea programelor de reconstructie a zonelor miniere si un organism
care sa coordoneze inchiderea minelor neviabile.
- Pentru reducerea pierderilor din exploatare a fost elaborat un program
care prevede inchiderea etapizata a 230 de mine. Pana in prezent au fost
inchise 32 de mine, in anul 2001 fiind prevazuta finalizarea actiunii pentru
inca 37 de mine.
- In urma opririi activitatii minelor cu pierderi numarul personalului din
sector s-a redus substantial, fiind disponibilizati cca. 91.000 de salariati,
reprezentand o diminuare cu 55% a personalului.
- Pentru reducerea efortului financiar al statului a fost elaborat un
program de reducere a subventiilor. Acest program este in curs de aplicare,
pana in prezent reusindu-se eliminarea lor in extractia de lignit.
- Din punct de vedere al productiei, se preconizeaza pentru urmatorii ani
mentinerea acesteia aproximativ constanta sau intr-o usoara crestere, in
special din punct de vedere al ponderii sortimentelor valoroase de huila in
total huila neta. Se va continua concentrarea exploatarii in carierele lignit
si exploatarile subterane cu productivitate ridicata. Se efectueaza la acest
moment studii de oportunitate privind realizarea unor sisteme integrate intre
producatorii de carbune si energie.
7. Evaluari in abordarea sectoriala
Industria prelucratoare din Romania se bazeaza pe un potential important si
diversificat de resurse naturale industrializabile, evidentiat in principal de
minereurile metalifere (cupru, argint, aur), minereuri nemetalifere (sare,
calcar, argile, etc.), titei si gaze naturale, masa lemnoasa, resurse vegetale
si animale, ape minerale, etc. Structura relativ complexa a industriei
prelucratoare romaneasca este in general corelata si orientata in raport cu
valorificarea acestor resurse naturale indigene in care unele subsectoare au
potential real de viabilitate, cautand sa realizeze o prelucrare cat mai
avansata a acestor resurse.
7.1. Industria metalurgica
7.1.1. Industria siderurgica
- Siderurgia a cunoscut o dezvoltare puternica in cadrul economiei
romanesti, desi materiile prime necesare (minereuri de fier, carbune
cocsificabil s.a.) sunt in majoritate din import. Dezvoltarea industriei
siderurgice a avut in vedere si existenta unor surse de materii indigene (fier
vechi, calcar etc.), precum si aprovizionarea cu minereuri de fier din fosta
Uniune Sovietica.
- Incepand cu anul 1990 datorita scaderii cererii interne de metal si
pierderii unor piete traditionale, de la o productie de otel de cca. 13,4
milioane tone in anul 1989, s-a ajuns la 4,5 milioane tone otel, in anul 2000.
- Prin oprirea instalatiilor Siemens-Martin si a altora uzate fizic si
moral, capacitatea totala a siderurgiei s-a redus la 8 - 9 milioane tone otel
pe an. Capacitatile de laminare au fost si ele reduse, in principal prin
oprirea si conservarea unor instalatii. In prezent capacitatea de laminare a
sectorului este de cca. 10 milioane tone pe an.
- In siderurgie functioneaza in prezent 33 de intreprinderi, din care: 7
mari combinate integrate; 4 intreprinderi de tevi laminate si 3 intreprinderi
de tevi sudate. Restul societatilor din sector produc profile laminate si sarma
(inclusiv otel beton). Numarul intreprinderilor privatizate era la inceputul
anului 2000 de 19 (58% din total), din care 2 mari combinate siderurgice,
restul au capital majoritar de stat si sunt avute in vedere in procesul de
privatizare. Numarul personalului din siderurgie la inceputul anului 2000 era
de cca. 79.000 salariati, reprezentand 38% fata de numarul salariatilor din
anul 1989.
- Ponderea subsectorului in valoarea totala a productiei industriale a fost
in anul 2000 de cca. 15% . Exportul in anul 2000 s-a ridicat la 1,66 miliarde
USD, reprezentand cca. 16% din totalul exportului Romaniei iar importul a fost
de cca. 619 milioane USD si a constat in principal din: minereuri de fier,
carbune cocsificabil si feroaliaje.
- Tinand seama de ponderea si de importanta industriei siderurgice in
economia romaneasca si in productia si pe piata europeana, expertii Uniunii
Europene au apreciat ca restructurarea si atingerea nivelurilor de calitate in
realizarea unor performante financiare la nivelul exigentelor vest-europene
constituie o necesitate de prim ordin pentru integrarea Romaniei in randul
tarilor Uniunii Europene. In anul 1993 a fost semnat "Protocolul nr. 2
CECO", adiacent Acordului de Asociere, document referitor la evolutia
relatiilor dintre siderurgia romaneasca si cea a tarilor Uniunii Europene si la
etapele ce trebuiau parcurse pentru atingerea tintelor de integrare. La
sfarsitul anului 1999, "Decizia Consiliului U.E. din 6 decembrie
1999/582/CE privind principiile, prioritatile, obiectivele intermediare si
conditiile de parteneriat pentru aderarea Romaniei, prevede la capitolul
obiective pentru anul 2000, "adoptarea unui plan de restructurare a
siderurgiei romanesti in conformitate cu exigentele Uniunii Europene" si,
la capitolul obiective pe termen mediu, "implementarea programului de
restructurare a siderurgiei romanesti".
- In acest scop in luna iulie 2000, a fost finalizata lucrarea
"Asistenta tehnica pentru restructurarea industriei siderurgice romanesti".
Aceasta a fost realizata de catre expertii UE, din Franta - USINOR Consultanta
si Spania - IDOM, in colaborare cu specialistii romani si coordonata de catre
un Comitet Director, din care au facut parte reprezentanti ai principalelor
institutii implicate in restructurarea siderurgiei romanesti. La elaborarea
lucrarii au participat in mod activ si reprezentanti ai directiilor de
specialitate din Consiliul Uniunii Europene (D.G. Enterprise, D.G.
Competition). Lucrarea fundamenteaza necesitatea restructurarii in ansamblu a
sectorului siderurgic prin eliminarea capacitatilor de productie invechite si
modernizarea celorlalte pentru a satisface cerintele pietei in conditii de
eficienta. Aceasta presupune specializarea intreprinderilor functie de echipamentele
si instalatiile competitive, restructurarea financiara si acompaniamentul
social pentru fiecare intreprindere, conform regulilor prin care se ating
performantele de viabilitate impuse de exigentele pietei Uniunii Europene.
- Avand ca suport lucrarea de asistenta tehnica mentionata, specialistii
romani au elaborat "Studiul de Restructurare a Siderurgiei din
Romania" care fundamenteaza strategia pe termen mediu si lung, precum si
politicile acestui sector, studiu care se va prezenta pentru aprobare Guvernului
Romaniei in perioada imediat urmatoare si apoi Comisiei Europene.
- Sunt numeroase oportunitati pentru dezvoltarea siderurgiei avand in
vedere piata externa deja existenta (Italia si Germania, tarile Nord-Africane
si Orientul Mijlociu) dar si posibilitatea extinderii acesteia. Se asteapta de
asemenea cresterea cererii pietei interne prin implementarea marilor proiecte
de infrastructura (modernizarea cailor ferate) si dezvoltarii sectorului de
constructii de masini si de utilaje pentru agricultura. Problemele majore ale
sectorului constau in costurile mari pentru modernizare si retehnologizare si
in faptul ca produsele siderurgice romanesti sunt axate pe ponderea de produse
cu o redusa valoare adaugata, impunandu-se reorientarea productiei.
- Politica industriala sectoriala, pe baza careia se vor atinge obiectivele
strategice ale siderurgiei, are ca obiectiv general, consolidarea si
modernizarea intreprinderilor care detin un important avantaj comparativ si
competitiv, astfel incat prin productia realizata, sa se asigure satisfacerea
cererii interne de produse siderurgice si realizarea unui volum de export in
masura sa sustina importul de minereuri de fier si alte materii prime si
materiale.
- Atingerea obiectivului general al sectorului este posibila prin:
- restructurarea selectiva a sectorului prin eliminarea proceselor si
produselor necompetitive si promovarea tehnologiilor performante si a
produselor cu valoare adaugata mare (oteluri inalt aliate si inoxidabile,
produse acoperite, table electrotehnice etc.) si cu caracteristici la nivelul
standardelor si normelor Uniunii Europene;
- optimizarea capacitatilor de productie plecand de la structura cererii
interne si externe de produse siderurgice;
- modernizarea tehnologiilor si instalatiilor existente in vederea
reducerii consumurilor materiale si energetice, a tuturor categoriilor de
costuri, a imbunatatirii calitatii produselor, a reducerii nivelurilor de
poluare s.a.;
- fundamentarea unor programe speciale si implementarea de masuri de
reducere a poluarii si de reconstructie ecologica, conform normelor Uniunii
Europene;
- restructurarea complexa (economica, financiara, comerciala,
manageriala, etc.) a societatilor cu capital majoritar de stat, in scopul
cresterii atractivitatii acestora pentru investitori puternici, cu mare
potential tehnico-economic;
- externalizarea unor activitati auxiliare din intreprinderile
siderurgice;
- elaborarea de programe speciale privind dezvoltarea si orientarea
resurselor umane, cresterea flexibilitatii si mobilitatii fortei de munca.
7.1.2. Metalurgia neferoasa
- Acest subsector s-a dezvoltat in Romania pentru a pune in valoare
resursele de minereuri neferoase indigene si pentru a satisface cerintele
economiei nationale de metale si produse neferoase.
- In ultimii ani, datorita declinului economiei romanesti, metalurgia
neferoasa a avut o evolutie descendenta. Productia la principalele produse a
inregistrat scaderi importante, ajungand la urmatoarele niveluri fata de 1989:
la alumina calcinata (60%); la aluminiu primar (67%); la laminate din aluminiu
(61%); la cupru (42%); la plumb (69%); la zinc (69%) .
- In productia subsectorului se remarca o evolutie mai dinamica fata de
industria siderurgica, explicabila prin ritmul mai mare de crestere a cererii
de neferoase si prin viteza mai mare de restructurare si de adaptare a unor
intreprinderi din acest sector. Acest sector are oportunitati de dezvoltare
datorita faptului ca exista materii prime in Romania dar si resurse alternative
in zone apropiate ca: Bosnia si Polonia. De asemenea exista un puternic sector
privat si intreprinderile producatoare de aluminiu si aliaje de aluminiu care
apartin inca sectorului de stat, au fost modernizate si restructurate.
- In cadrul domeniului metalurgiei neferoase functioneaza 111
intreprinderi, din care: 4 combinate metalurgice neferoase, 5 intreprinderi de
prelucrare si 2 intreprinderi producatoare de alumina si cca. 100 IMM
infiintate dupa anul 1990. IMM-urile desfasoara diferite activitati intre care:
turnarea de metale neferoase, reciclarea metalelor si a aliajelor neferoase
etc. si au o pondere de cca. 3 - 4% in productia industriala a subsectorului.
Din cele 11 societati infiintate inainte de 1990, 7 sunt privatizate si 4 au in
continuare capital majoritar de stat. Numarul de salariati din acest subsector
s-a mentinut practic constant, cifrandu-se in prezent la cca. 25.000 persoane.
- Cererea interna de produse neferoase si prognoza acesteia, corelata cu
ritmurile de dezvoltare preconizate pentru diferitele sectoare industriale,
precum si evolutia cererii externe conduc la estimari favorabile privind
perspectiva industriei metalurgice neferoase. In acest context, tendintele de
evolutie estimate prevad ritmuri relativ mari de crestere a productiei de
cupru, zinc, aluminiu si laminate din aluminiu. Intreprinderile privatizate
preconizeaza cresteri de capacitate si de productie, iar celelalte
intreprinderi isi propun o activitate rentabila.
- Strategia subsectorului a fost fundamentata pe cererea interna -
previzionata a creste - si pe piata externa - foarte globalizata si influentata
de oscilatiile preturilor de cotatie inregistrate la London Metal Exchange -
LME.
- Politica industriala a subsectorului are ca obiectiv general:
consolidarea si dezvoltarea competitivitatii intreprinderilor, cresterea
flexibilitatii si adaptabilitatea acestora pentru a corespunde exigentelor tot
mai mari ale pietei.
- Atingerea obiectivului are in vedere urmatoarele:
- modernizarea proceselor tehnologice si a instalatiilor atat pentru
cresterea calitatii si competitivitatii produselor, cat si pentru reducerea
poluarii si imbunatatirea conditiilor de munca;
- fundamentarea unor programe speciale de Cercetare - Dezvoltare care
sa conduca la implementarea de tehnologii performante, ecologice si realizarea
de produse la standardele U.E. si internationale;
- finalizarea programelor existente la fiecare intreprindere privind
protectia mediului si reconstructia ecologica, fundamentarea de noi programe
care sa vizeze societatile si zonele cu niveluri ridicate de poluare;
7.2. Industria constructiilor de masini
7.2.1. Industria constructiilor metalice si produselor din metal (confectii
metalice, cazane, generatoare de abur etc.) are in componenta un numar de circa
1800 societati comerciale.
- Din punct de vedere al conceptiei si al documentatiei, fabricatia de
constructii metalice este aliniata la prevederile normelor si standardelor
internationale, dar cu un nivel calitativ deficitar. Acest subsector se va
mentine la un anumit nivel in economie, avand in vedere ca majoritatea
sectoarelor din industria constructiilor de masini sunt consumatoare de
constructii metalice.
Pentru asigurarea nivelului necesar de competitivitate se estimeaza ca va
continua restructurarea subsectorului avand drept obiectiv principal
modernizarea si eficientizarea productiei.
Avand in vedere piata in crestere atat pentru intern cat si la export, se
apreciaza ca in cadrul subsectorului exista posibilitatea aparitiei in
continuare a unor intreprinderi mici competitive, avand in vedere ca acesta
este subsectorul cu cel mai mare numar de societati private din industria
constructiilor de masini.
- In domeniul productiei de cazane si de generatoare de abur si apa
fierbinte se realizeaza echipamente pentru intreaga gama de combustibili, la un
nivel tehnologic si de performanta medie, proiectele fiind unele de conceptie
proprie si altele sub licenta. Avand in vedere ca in domeniu concurenta este
puternica iar fara retehnologizare nu exista sanse de reusita, operatorii
economici sunt orientati catre modernizarea produselor, prin imbunatatirea
performantelor tehnice si de calitate, precum si spre asimilarea de produse noi
solicitate de piata (cazane cu circulatie controlata, cazane recuperatoare).
7.2.2. Industria de masini si echipamente, cuprinde numeroase subsectoare
industriale, dintre care conform prioritatilor din Programul de Guvernare, sunt
de interes major urmatoarele:
- fabricatia de tractoare si masini agricole, pentru inzestrarea
agriculturii;
- fabricatia de rulmenti datorita ponderii deosebite la exportul tarii;
- fabricatia de pompe industriale, pentru sustinerea programului de
irigatii.
Subsectoarele importante pentru economia nationala sunt:
- fabricatia de utilaj petrolier si metalurgic, determinat de ponderea mare
a exportului;
- fabricatia de turbine hidraulice si turbine cu abur, pentru sustinerea
programului de reabilitare a sistemului energetic.
Pentru aceste subsectoare, evolutia in perspectiva imediata se va axa pe
restructurare si continuarea privatizarii.
Celelalte subsectoare ale industriei de masini si echipamente sunt:
- Fabricatia de motoare cu combustie interna, se realizeaza cu capacitati
de productie integrate in companiile producatoare de autovehicole si tractoare,
iar fabricatia de motoare pentru propulsie feroviara si navala, se executa de
catre un singur agent economic.
- Fabricatia de turbine. In acest sector se realizeaza atat turbine
hidraulice, sub licenta proprie si cu un nivel tehnic competitiv cat si turbine
cu abur apropiate ca nivel de cele mai bune realizari internationale ca
randament, turatie si consum de metal si beneficiind de un nivel tehnologic
ridicat.
- Fabricatia de compresoare, este realizata pe capacitati integrate pe
platforme industriale complexe; produsele sunt de un nivel tehnic mediu, avand
in vedere ca se utilizeaza tehnologii cu productivitati reduse.
- Pompele industriale, au un nivel tehnic competitiv, fiind produse pe
capacitati cu nivel tehnologic in general ridicat (ex: pompele rotative din
fonta si otel, inclusiv pompele elicoidale).
- Fabricatia de armaturi industriale, are un nivel tehnic satisfacator
realizand produse aliniate la standardele internationale; dotarile tehnologice
in sectoarele calde sunt insa vechi, cu consumuri energetice ridicate si
productivitate redusa, ceea ce determina o competitivitate redusa. Prin
privatizarea principalelor trei societati comerciale producatoare de armaturi
si prin restructurarea avuta in vedere de ceilalti agenti economici se va
ajunge la cresterea performantelor tehnice ale produselor din acest subsector.
- Fabricatia de rulmenti, este localizata in trei societati comerciale
privatizate cu investitori straini si in trei societati comerciale cu capital
majoritar de stat, inregistreaza o pondere de 85% din productie care este
destinata exportului, fiind produse competitive pe plan international.
- Fabricatia de poduri si macarale portuare, cuprinde toate gamele de
poduri electrice rulante inclusiv variantele actionate prin telecomanda, la un
nivel tehnic mediu. Capacitatile depasesc cu mult cererea pietei si de aceea
perspectiva este orientata spre reconversia fabricatiei.
- Fabricatia de utilaje tehnologice pentru metalurgie, mine si petrochimie,
nu are capacitati distincte, fiind integrata in platforme complexe, cu dotari
tehnologice uzate, cu randamente mici iar produsele finite nu sunt competitive.
Principalele societati comerciale sunt societati cu capital majoritar de stat,
care in perioada urmatoare isi vor restructura activitatea, in sector mai
exista trei societati comerciale cu capital privat.
- Fabricatia de masini unelte are un nivel tehnic necompetitiv datorita
calitatii componentelor electronice si informatice. Este necesar importul de
astfel de componente si de modernizarea tehnologiilor. Subsectorul are o
importanta pondere a sectorului privat, suferind in ultimii 8 ani un amplu proces
de restructurare si privatizare.
- Fabricatia de tractoare si masini agricole se orienteaza pentru
incadrarea in programul national de dezvoltare a agriculturii, respectiv
asigurarea necesarului de tractoare si masini agricole asa cum rezulta din strategia
Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. In acest scop operatorii
economici din domeniu urmaresc accentuarea procesului de restructurare si in
unele cazuri de privatizare, pentru adaptarea la cerintele pietei si pentru
cresterea competitivitatii produselor.
7.2.3. Industria mijloacelor de transport are urmatoarele componente:
- Fabricatia de autoturisme de oras este in totalitate privatizata, cu
participarea unor firme internationale de prestigiu: RENAULT si DAEWOO.
Programele de investitii au ca rezultat produse aliniate standardelor
internationale realizate pe dotari moderne cu linii specializate in fabricatia
caroseriilor si motoarelor. Cresterea productiei de autoturisme de oras va
determina dezvoltarea unei puternice industrii orizontale (accesorii, piese de
schimb).
- Fabricatia de autoturisme de teren necesita asocierea cu un producator
extern pentru redresare.
- Fabricatia de autovehicole de transport marfa se executa in principal pe
baza licentei MAN din 1972, modernizata cu forte proprii. Efortul
specialistilor au avut ca rezultat fabricatia unui autocamion de 3,5 tone cu
motorizare din productie proprie aliniata standardelor internationale (EURO 2);
incepand cu semestrul II 2001 se vor produce si motoare EURO 2 pentru sarcini
de 8 tone. Pentru sarcini mai mari se asigura motorizare performanta din import
(Renault, Navistar, Caterpilar).
- Fabricatia de autovehicole de transport pasageri are ca produs performant
autobuzul de transport urban realizat in cooperare cu caroserul De Simon si
echipat cu motorizare MAN-Voight (importuri de 65%). Exista o piata interna
destul de mare pentru autobuze, microbuze si autovehicule speciale, dar este
necesar un investitor puternic care sa aduca tehnologie si eventual posibilitatea
facilitatilor de vanzare in leasing catre clienti.
- Productia de mijloace de transport feroviar se executa in trei societati
private, o societate in curs de privatizare (vagoane transport marfa si
automotoare) si o societate cu capital de stat (vagoane transport calatori).
Nivelul tehnic este mediu, dar beneficiind de programe de modernizare,
produsele pot avea un nivel de competitivitate ridicat (pentru vagoane de
calatori - licenta De Dietrich).
- Constructiile navale se realizeaza in sase societati comerciale private
si doua societati comerciale cu capital majoritar de stat, avand o productie
preponderenta pentru export dupa proiectul clientului dar de cele mai multe ori
fabricatia limitandu-se la executia "coajei". In majoritate
santierele navale au dotari si organizari ale fabricatiilor comparabile cu cele
straine.
Sectorul are multiple oportunitati datorate in primul rand puternicului
sector privat, traditiei si fortei de munca specializate. Are o buna
competitivitate la export din prisma raportului calitate - pret cat si asezarea
geografica. Posibilitatea realizarii in tara a unor parti componente
(constructia metalica, ancore, motoare, echipament electric, etc.) ofera
posibilitatea dezvoltarii unei industrii orizontale puternice. Unul dintre cele
mai mari dezavantaje il constituie productivitatea scazuta si dependenta de
imprumuturi bancare pe termen lung si cu dobanda mare.
Avand in vedere concurenta puternica de pe piata, perspectivele cererii pe
piata interna si externa, precum si posibilitatile financiare limitate pentru
reabilitarea sectorului, se estimeaza ca subsectoarele care vor avea o evolutie
ascendenta in viitor sunt: tractoare si masini agricole; rulmenti; pompe
industriale, utilaj petrolier, metalurgic si energetic, turbine hidraulice si
cu abur, constructii metalice, autoturisme, iar cele care isi vor mentine
nivelul actual sunt mijloacele de transport feroviar si motoarele.
7.3. Industria electrotehnica si electronica
7.3.1 Industria de echipamente electrice si optice
- Industria de echipamente electrice si optice are un rol deosebit in
modernizarea si introducerea progresului tehnic in toate ramurile economiei. In
prezent, in cadrul industriei de echipamente electrice si optice, numarul
intreprinderilor active a depasit 3.500, ritmul de aparitie si dezvoltare al
intreprinderilor noi fiind mai accentuat in industria electronica, in special
in domeniul software-ului si al serviciilor. La sfarsitul anului 1999 sectorul
privat realiza 90% din cifra de afaceri a domeniului. Ponderea industriei de
echipamente electrice si optice in cadrul industriei prelucratoare romanesti
este de cca. 5% din productie, 5,1% din totalul personalului si peste 8% din
export. Resursele pentru functionarea, modernizarea si dezvoltarea sectorului
au fost din ce in ce mai reduse, motiv pentru care multe intreprinderi din
diferitele subsectoare s-au limitat la prestarea de servicii industriale.
- Analiza realizarilor pe anul 2000 indica o imbunatatire a situatiei
exportului acestui sector, care are tendinta de a se consolida in perioada
urmatoare. Conform unei aprecieri globale, piata produselor si serviciilor din
industria de echipamente electrice si optice este estimata la cca. 1,5 miliarde
EURO, reprezentand cca. 0,1% din volumul pietei mondiale. In cadrul acestei
piete, piata electronicii tinde sa depaseasca 50% din total si inregistreaza
ritmuri mai accentuate de crestere. Piata mecanicii fine creste intr-un ritm
mai lent, iar piata electrotehnicii se restrange. Pe ansamblu, piata industriei
de echipamente electrice si optice din Romania a fost in ultimii ani
stationara.
- Exportul reprezinta in prezent cca. 30% din totalul productiei
sectorului. Ponderea cea mai mare in export o detine industria electrotehnica
(45%), industria electronica inregistrand numai in ultima perioada un trend
pozitiv.
- Datorita importantei sectorului, sunt previzibile ritmuri anuale de
crestere, in industria de echipamente electrice si optice de cca. 6 - 7% pentru
productia industriala si de cca. 10 - 15% pentru export. Pe subsectoare se
prevede o evolutie cu ritmuri diferite, iar cea mai dinamica va fi industria
electronica care se estimeaza ca va avea o crestere anuala de cca. 8 - 9% .
Pentru industria electrotehnica se preconizeaza o crestere de 2 - 3% anual, iar
pentru industria de mecanica fina si aparate de uz casnic: 3 - 5% .
- In ceea ce priveste industria masinilor si aparatelor de uz casnic, o
evolutie pozitiva a cunoscut-o productia de frigidere care, urmare privatizarii
a parcurs un program de retehnologizare astfel incat acum prin produsele sale
ecologice si care au certificari de calitate, a recastigat un segment important
din piata interna (cca. 60%) si a inregistrat o evolutie ascendenta a
exportului. Vizand celelalte produse din domeniu (masini de spalat,
aspiratoare, fiare de calcat, alte aparate electrocasnice) productia este
vulnerabila pentru moment datorita competitivitatii scazute, comparativ cu
produsele similare ale pietei internationale.
- Domeniul calculatoarelor si a altor echipamente specifice este acoperit
de produse realizate prin asamblare de la marii producatori sau importuri
directe. Piata interna este in crestere, dar dinamica nu este suficient de
accentuata din cauza puterii de cumparare scazute a cumparatorului roman.
- In fabricatia de masini si aparate electrice datorita existentei pietei
si a unei bune competitivitati sunt conditii pentru cresterea productiei la:
grupuri electrogene; motoare asincrone speciale; alternatoare; transformatoare
electrice de putere; conductori si cabluri electrice; acumulatoare electrice.
- In productia de emitatoare de radio-televiziune, aparate telefonice si
telegrafice, numai subsectorul telecomunicatii prezinta o perspectiva viabila
de dezvoltare, datorita aparitiei unor investitori puternici precum ALCATEL la
Timisoara sau INTRACOM si SIEMENS la Bucuresti (INTRAROM si EMCOM) care au
permis o dezvoltare importanta a telefoniei digitale in Romania, concurata in
anul 2000 de politica Romtelecom de achizitii de echipamente din Grecia.
- In privinta productiei de receptoare de televiziune dupa un inceput bun
si o productie semnificativa, la nivelul anului 2000 au aparut scaderi
dramatice datorita importurilor, saturarii pietei si scaderii puterii de
cumparare a populatiei, care prefera sa cumpere produse second-hand. Exista
suficiente firme pe piata care trebuie sa-si autoregleze productia mai ales ca
sunt rezultatul asamblarii unor seturi aduse de la marii producatori (Samsung,
Daewoo, Sony, Thomson, LG, etc.)
7.3.2 Tehnologia informatiei
- Sectorul industriei de echipamente electrice si optice are o mare
importanta in sustinerea dezvoltarii altor sectoare industriale, cu un aport
deosebit prin promovarea si dezvoltarea "tehnologiilor
informationale". Raportul Aliantei Mondiale pentru Tehnologia
Informatiilor si Servicii considera ca industria mondiala a informatiilor si
telecomunicatiilor este cea mai dinamica ramura economica mondiala. Rata de
crestere medie globala este 8%, in timp ce pentru zona Europei de Est ajunge la
15% . De asemenea apare o schimbare majora in achizitiile de echipamente
acestea fiind inlocuite in momentul de fata cu achizitia de aplicatii si
pachete de soft. Cu toate acestea "digital divide " (frontiera
digitala) care desparte lumea dezvoltata de lumea mai putin dezvoltata se pare
ca nu se micsoreaza in mod semnificativ.
- Primele 10 tari informatizate din lume reprezinta 80% din piata mondiala
in timp ce ultimele tari din lista celor 55 (Romania aflandu-se pe locul 48)
reprezinta la un loc sub 1% . Cheltuielile de software si de echipamente
hardware sunt reduse, necesitand cresteri apreciabile. Din punct de vedere al
produsului intern brut Romania cheltuieste doar 1,8% . Din cele 400 milioane
PC-uri instalate in intreaga lume in anul 1999, in Romania au fost instalate
290 mii (0,1%).
- Toate aceste cifre arata ca in Romania dotarea cu calculatoare se afla la
un nivel scazut, dar si ca este o piata potentiala in dezvoltare. Romania ocupa
o pozitie buna, la mijlocul clasamentului primelor 55 tari, prin procentul de
calculatoare legate in retea (60,5%).
- In urmatorii ani se prevede dezvoltarea si in Romania a comertului
electronic si afacerilor electronice (e-Business), ca metoda de promovare
rapida a produselor si de largire a pietei de desfacere cu cheltuieli minime.
Pentru aceasta este necesara dezvoltarea infrastructurii, cresterea pietei
interne pentru IT si schimbarea mentalitatii.
- In acest sens vor fi incurajate organizatiile economice de a-si crea
infrastructura pentru afaceri electronice prin:
- Armonizarea legislativa cu Uniunea Europeana privind securitatea
tranzactiilor si semnatura electronica.
- Dezvoltarea IMM-urilor prin beneficierea de facilitatile Legii nr.
133/1999, cu modificarile ulterioare.
- Elaborarea unui program national cu sprijin international pentru
construirea unei infrastructuri tip e-Business, crearea de organisme de
infrastructura e-commerce, inclusiv protectia tranzactiilor interne si educare
e-commerce, asistenta financiara pentru IMM-uri privind proiecte de e-commerce,
asistenta pentru firmele care dezvolta aplicatii e-commerce.
- Urmeaza a fi adoptate proiectele de legi privind semnatura electronica si
comertul electronic; din acelasi pachet de legi mai face parte si proiectul de
lege privind protectia datelor cu caracter personal in sectorul
telecomunicatiilor.
7.4. Industria chimica si petrochimica
7.4.1 Industria de prelucrare a titeiului
- Industria de prelucrare a titeiului din Romania are o structura complexa,
in cadrul sectorului desfasurandu-si activitatea 5 complexe petrochimice, 5
rafinarii, 3 institute de cercetare, intreprinderi de depozitare si transport
pe conducte si o serie de societati mici si mijlocii. In cadrul sectorului
functioneaza 47 de societati comerciale, din care 33 sunt infiintate dupa 1990.
Din cele 14 societati care erau inainte de 1990 cu capital integral de stat
sunt privatizate in prezent 12. In anul 2000 valoarea productiei industriale a
acestui sector a reprezentat cca. 9,4% din valoarea productiei industriale
totale. Valoarea exporturilor realizate cu produse rezultate din prelucrarea
titeiului a fost in anul 2000 de 695 mil. USD, ceea ce reprezinta cca. 6,7% din
totalul exporturilor realizate de industrie.
- Capacitatea actuala de prelucrare a titeiului este la nivelul minim celui
existent in tarile din U.E., iar consumul actual de produse petroliere pe
locuitor este in Romania de cca. 0,5 tone. Este de asteptat un ritm sustinut de
marire a cantitatii de titei supusa prelucrarii prin cresterea importului in
special din zona Marii Caspice.
- Prin realizarea modernizarii infrastructurii de productie se asteapta o
diminuare a consumurilor proprii ale rafinariilor, imbunatatirea eficientei
prelucrarii si cresterea productivitatii muncii. Cresterea semnificativa a
numarului de automobile si tendinta cresterii ponderii transportului auto,
impreuna cu cresterea economica si a puterii de cumparare va conduce la
cresterea consumului intern de benzine si motorine, deci la cresterea volumului
productiei. Aceasta este ceruta si de necesitatea de realizare a stocurilor
minime de siguranta de produse petroliere si de titei, stabilite in vederea
alinierii la cerintele U.E. Pentru perioada 2001 - 2004 se estimeaza o crestere
a activitatii sectorului cu un ritm mediu anual de cca. 5,8% incepand cu 2001,
cantitatea de titei prelucrat crescand in final la cca. 14 mil. tone/an.
- Industria romaneasca de prelucrare a titeiului are o buna inzestrare
tehnica, un nivel de complexitate foarte mare (comparabil cu cel al
rafinariilor americane, mai mare decat cel al rafinariilor europene sau
asiatice), o mare flexibilitate (cele mai noi rafinarii, care reprezinta 80% au
o constructie modulara). Rafinariile mai mici, dupa retehnologizare pot opera
independent si isi pot gasi nise pe piata europeana.
- La imbunatatirea activitatii in acest domeniu operatorii economici, in
perioada urmatoare, vor tine seama de necesitatea alinierii la cerintele impuse
de acquis-ului comunitar in domeniul combustibililor lichizi, ceea ce
presupune:
- alinierea calitatii produselor petroliere la normele UE prin
fabricarea in rafinariile romanesti a benzinelor fara plumb si a celor
reformulate, a motorinelor si a uleiurilor de motor ecologic.
- reducerea poluarii si reconstructia ecologica prin modernizarea
tehnologiilor de fabricatie existenta si implementarea de noi tehnologii
specifice;
- alinierea la directivele de mediu vizand de exemplu limitarea
emisiilor compusilor organici volatili rezultati din depozitarea, transportul
si distributia benzinei de la terminale la statiile de benzina
- implementarea directivelor referitoare la stocurile de titei si
produse petroliere in vederea prevenirii dificultatilor in aprovizionarea cu
titei; dar acestea vor crea probleme majore de finantare. Rezolvarea lor se va
face odata cu promovarea unui act normativ de creare si de gestionare a
stocurilor de urgenta incepand cu anul 2002.
7.4.2. Industria chimica, a fibrelor si firelor sintetice si artificiale
- Industria chimica, a fibrelor si firelor a cunoscut o dezvoltare
importanta si beneficiaza in prezent de o piata interna relativ stabila in
diferite sectoare ale economiei: agricultura (pentru ingrasaminte si
pesticide); industria textila (pentru fire si fibre), a materialelor de
constructii s.a. (pentru vopsele, solventi, sode, acizi, lianti etc.); sanatate
(pentru medicamente, produse farmaceutice). Industria chimica utilizeaza
importante surse de materii prime indigene: gaze naturale, materii prime
petrochimice, sare etc.
- In cadrul subsectoarelor industriei chimice si a fibrelor si firelor
sintetice si artificiale functioneaza in prezent 1.953 societati comerciale din
care 79 sunt infiintate inainte de 1990, iar 1.774 in ultimii 10 ani.
Majoritatea intreprinderilor din cadrul acestor sectoare sunt privatizate: 53%
din intreprinderile existente inainte de 1990 (42 de intreprinderi) si toate
unitatile nou infiintate (1.774 societati). La cele 27 de intreprinderi la care
statul este actionar majoritar actiunea de privatizare continua.
- Valoarea productiei industriale din industria chimica si a fibrelor si
firelor sintetice si artificiale in anul 2000 reprezenta 6,7% din valoarea
totala a productiei industriale. Valoarea totala a exporturilor realizate in
anul 2000 in aceste subsectoare este de cca. 620 mil. USD, reprezentand 6,4%
din totalul exporturilor realizate de industrie. Pentru asigurarea cererii
interne s-a importat in anul 2000, un volum considerabil de produse specifice
sectorului in valoare de: 1.237 mil. USD, reprezentand cca. 10% din totalul
importurilor realizate in industrie.
- In momentul de fata se estimeaza ca in perioada urmatoare operatorii
economici din domeniul petrochimiei, (platforme integrate in general cu marile
rafinarii) isi vor relansa fabricatiile de produse aromatice. Aceasta relansare
este strans legata de obligatiile ce decurg din armonizarea cu legislatia
europeana in privinta calitatii benzinelor si motorinelor si care impun
adancirea gradului de rafinare. De asemenea prin relansarea fabricatiilor de
produse petrochimice se vor revigora si alte sectoare ale industriei chimice,
in special cel de fire si fibre sintetice.
- In domeniul ingrasamintelor chimice - domeniu privatizat in proportie de
80% - exista un mare potential de crestere a livrarilor atat pe piata interna
cat si pe cea externa. O problema a sectorului o constituie vulnerabilitatea la
pretul gazului metan, trebuind sa faca fata pe piata cu concurenti care dispun
de materie prima la preturi foarte mici sau subventionate.
- In domeniul produselor anorganice, care prin valoarea mare a exporturilor
este un factor important in balanta de import-export a sectorului, prin efortul
investitional pe care l-au realizat S.C. OLTCHIM S.A. Rm. Valcea si S.C.
CHIMCOMPLEX S.A. Borzesti, s-a ajuns la performante tehnologice de nivel
mondial in domeniul electrolizei saramurii de sodiu. Retehnologizarile facute
la instalatiile de electroliza saramurii de sodiu au redus consumul de energie electrica
cu 30%, determinand astfel scaderea preturilor de cost si cresterea
productivitatii muncii.
- In domeniul medicamentelor o singura societate comerciala a ramas
neprivatizata si existand o buna piata de desfacere, a rezultat un sector
viabil. Pentru ridicarea nivelului tehnologic si cresterea eficientei economice
in acest sector cu grad inalt de prelucrare operatorii economici continua sa
promoveze tehnologii noi, care pot fi realizate de investitori privati pe
platformele existente sau pe platforme noi. Industria farmaceutica romaneasca
acopera 50% din consumul intern si are un mare potential de dezvoltare.
Companiile au nevoie de investitii pentru a putea satisface normele GMP (good
manufacturing procedures) care sa le permita cresterea productiei si a
exporturilor, in special catre tarile UE. Exista mari oportunitati pentru
producerea de produse farmaceutice din plante, folosind traditia locala si
materiile prime existente.
- Restul domeniului de chimie fina cuprinzand lacuri, vopsele, coloranti,
pigmenti, detergenti, cosmetice este aproape in intregime privat. In afara
fostelor societati comerciale cu capital de stat s-au infiintat in ultimii ani
foarte multe intreprinderi private mici si mijlocii. Consumul de vopsea
industriala este scazut; potentialul pietei este de 5 - 10 ori mai mare. De
asemenea consumul intern de detergenti si cosmetice este inca scazut, sub media
pe tarile Uniunii Europene, de unde rezulta o piata cu bune perspective de
crestere. Exista in acest sector un numar mare de IMM cu un mare grad de
flexibilitate si adaptabilitate la cerintele pietei.
- In domeniul firelor si fibrelor sintetice procesul de privatizare este
foarte intarziat, acest fapt punandu-si amprenta asupra performantelor acestui
sector. Prin relansarea sectorului de petrochimie, furnizorul materiilor prime
de baza pentru firele si fibrele sintetice, se asteapta la o revigorare a
acestui sector dar numai in conditiile definitivarii procesului de privatizare.
7.4.3. Industria prelucrarii cauciucului si maselor plastice
- In industria de prelucrare a cauciucului si maselor plastice functioneaza
in prezent 2.742 societati comerciale, din care in prezent 32 sunt infiintate
inainte de 1990. Din cele 32 de intreprinderi existente inainte de 1990, au fost
privatizate 29 (90,6%) celelalte 3 neprivatizate avand peste 40% capital de
stat.
- Valoarea productiei industriale pentru industria de prelucrare a
cauciucului si maselor plastice in anul 2000 reprezinta 1,6% din valoarea
productiei industriale totale. Valoarea totala a exporturilor subsectorului in
anul 2000 este de 89,5 mil. USD, ceea ce reprezinta sub 1% din totalul
exporturilor pe industrie. Valoarea totala a importurilor pentru acelasi an
este de 409 mil. USD, reprezentand 3,3% din totalul importurilor pe industrie.
- Evolutia industriei de prelucrare a cauciucului si maselor plastice a
prezentat un trend descrescator, productia la principalele produse reprezentand
in anul 2000 fata de anul 1989: 37% la anvelope ATA; 68% la articole tehnice din
cauciuc; 34% la produse prelucrate din mase plastice.
- Perspectivele subsectorului sunt legate de situatiile specifice din
fiecare domeniu de activitate. Domeniul prelucrarii cauciucului este privatizat
in intregime. Avand in vedere piata interna limitata, fara posibilitati prea
mari de extindere datorita dependentei de alte sectoare ale industriei care
sunt si ele in stagnare sau chiar in regres, este necesara cresterea
exportului. Pentru ca produsele sa fie competitive pe piata interna, este necesara
asigurarea unei calitati ridicate si costuri reduse. Acestea se pot obtine prin
utilizarea de materii prime indigene si prin asigurarea de surse independente
de alimentare cu energie termica tehnologica care au randamente mai mari si
costuri mai scazute, fata de sursele de alimentare din conductele magistrale
ale termocentralelor sau ale centralelor termice de zona. In plus, prin
relansarea industriei petrochimice vor fi obtinute materiile prime necesare
productiei de prelucrate din cauciuc care in acest moment sunt deficitare si se
aprovizioneaza in principal din import (cauciucuri sintetice, negru de fum,
plastifianti).
- Domeniul prelucrarii maselor plastice este aproape integral privatizat.
Capacitatile existente in sector sunt subutilizate in proportie de 50% .
Relansarea industriei petrochimice va asigura furnizarea unui volum ridicat de
materii prime indigene. Sectorul are un mare potential de dezvoltare, vizand
cererea pietei interne de conducte pentru realizarea infrastructurii de
transport titei si gaze naturale, conducte de apa (trebuie inlocuite in foarte
multe zone), produse pentru impachetat, cat si articole din cauciuc si mase
plastice pentru industria de automobile.
7.5. Industria de textile-confectii si industria pielariei-incaltamintei
7.5.1 Sectorul textile-confectii
- Sectorul de textile-confectii este unul dintre sectoarele dinamice ale
industriei romanesti, cu prioritate cea de confectii, care a reusit sa-si
pastreze in mare masura un grad inalt de competitivitate, ceea ce a facut ca
produsele romanesti sa reprezinte 4,4% din importul Uniunii Europene (in
principal in Germania si Italia). Exportul sectorului a reprezentat in anul
2000 aproximativ 25% din exportul total realizat pe economie iar importul 16,9%
din total import, determinand o balanta pozitiva si deci posibilitatea
sectorului de a-si sustine importurile proprii. Productia ramurii
textile-confectii realizata in anul 2000 a reprezentat 5,9% din productia
industriei nationale. Numarului de angajati in acest sector reprezinta 17,5%
din total personal angajat in industrie. Din punctul de vedere al structurii
proprietatii, 86% din totalul societatilor comerciale din sector sunt
privatizate, din care 83% in subsectorul textile si 98,5% in subsectorul
confectii.
- In ceea ce priveste competitivitatea, exista diferente intre subsectoare.
Produsele din domeniile confectii textile si ciorapi sunt competitive pe piata
mondiala si agreate de UE, productia de tricotaje are cca. 75% din produse
competitive, mai ales cele din bumbac, lana si matase cu grad de complexitate
mare de prelucrare, iar productia de tesaturi din lana si tricotaje din matase
pentru imbracaminte are peste 80% din produse competitive. O competitivitate
mai redusa o prezinta productia de tesaturi din bumbac (peste 40%) si
tesaturile tip matase pentru imbracaminte (55%).
- Obiectivul principal al sectorului il constituie restructurarea si
dezvoltarea in vederea cresterii competitivitatii, cu costuri materiale si
sociale minime si eficienta maxima. Principalele actiuni care vor conduce la
realizarea acestui obiectiv sunt:
- Restructurarea, modernizarea si redimensionarea capacitatilor din
filaturile de bumbac, lana, in si canepa, a tesatoriilor si finisajelor textile
si a capacitatilor de tricotare. Investitiile necesare pentru realizarea
acestor obiective sunt importante si vor trebui sa fie directionate pentru a
asigura un lant optim de fabricatie pe orizontala (filaturi - tesatorii -
finisaje). Fondurile pentru investitii se vor obtine in proportie de minim 10%
din fonduri proprii, restul din surse atrase. Se va actiona de asemenea pentru
reducerea capacitatilor de productie actuale si concentrarea pe cele potential
viabile, determinand astfel cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de
productie de la 36% in anul 2000 la 80% in 2004 pentru filaturi, si de la 41%
in anul 2000 la 70% in 2004 pentru tesatorii si finisaje.
- Dezvoltarea capacitatilor de productie din confectii datorita
competitivitatii subsectorului. Aceasta se va realiza cu surse proprii ale
societatilor comerciale de profil, in majoritate private.
- Retehnologizarea fabricatiei si reducerea consumurilor materiale si
energetice.
- Continuarea privatizarii.
- Stimularea activitatii de cercetare - proiectare - creatie uzinala.
- Sprijinirea IMM-urilor prin crearea unui sistem de ofertare flexibil
si operational si a unui sistem de informare tehnica si legislativa.
- Sectorul de textile-confectii este o componenta a economiei nationale
generatoare de aport valutar, de dezvoltare regionala echilibrata, de
stabilitate sociala si un mediu propice afirmarii initiativei particulare.
Se poate afirma ca sectorul textile-confectii are capabilitatea de a se
dezvolta in continuare. Subsectoarele de fabricatie sunt potential profitabile,
existand o serie de avantaje competitive, din care se evidentiaza:
- un potential agricol ridicat care poate oferi o parte a materiei
prime (lana si fibre liberiene) si un sector industrial destul de dezvoltat
care ofera materii prime pentru industria textila (fire si fibre sintetice);
- existenta unor capacitati de productie insemnate care pot fi
modernizate cu un efort investitional redus;
- forta de munca bine instruita si care se poate adapta usor
schimbarilor tehnologice prin intermediul unor cursuri de instruire, la un cost
scazut;
- traditie indelungata ca producator si furnizor de produse textile pe
pietele externe, avand in vedere si apropierea de marile piete (Europa de vest
si CSI);
- existenta premiselor pentru o concurenta reala intrucat nu exista o
situatie de monopol pe piata textilelor.
- Dezvoltarea activitatii economice va fi diferentiata in perioada 2001 -
2004, pe subsectoarele componente ale sectorului astfel:
- subsectoarele producatoare de confectii, tricotaje si ciorapi vor
cunoaste ritmuri mai mari de crestere (8,1%);
- subsectoarele producatoare de fire si tesaturi vor cunoaste ritmuri
mai mici de crestere (3%) ca urmare a unor actiuni de restructurare si
redimensionare a capacitatilor la nivelul necesitatilor de consum.
- In ceea ce priveste armonizarea legislativa cu cea a UE aceasta este deja
realizata.
7.5.2 Sectorul pielarie-incaltaminte
- Sectorul pielarie - incaltaminte este un sector important al industriei
romanesti, care a reusit sa-si pastreze in mare masura un grad inalt de
competitivitate. Exportul sectorului a reprezentat in anul 2000 aproximativ 9%
din exportul total realizat pe economie si a fost indreptat cu precadere catre
tarile Uniunii Europene (88%), iar importul a reprezentat 5% din total import,
determinand o balanta pozitiva si deci posibilitatea sectorului de a-si sustine
importurile proprii. Productia sectorului realizata in anul 2000 a reprezentat
cca. 1% din productia industriei nationale. Numarul de angajati in acest sector
reprezinta 3,9% din total personal angajat in industrie. Din punctul de vedere
al structurii proprietatii, 94,2% din totalul societatilor comerciale din
sector sunt privatizate.
- In ceea ce priveste competitivitatea produselor realizate in sectorul
pielarie-incaltaminte (sub raport calitate-pret), exista diferente intre
diferitele subsectoare. Produsele din domeniul prelucrarii pieilor intre 40 si
70%, talpile din cauciuc, PVC si termoplastic au o gama redusa de sortimente si
culori si sunt relativ putin competitive (25%), dar incaltamintea cu fete din
piele naturala este competitiva pe piata mondiala si agreata de Uniunea
Europeana, iar cea cu fete de inlocuitori este competitiva ca executie dar
concurata puternic ca pret de produse similare din Asia de Sud-est. In ceea ce
priveste confectiile din piele, blana si inlocuitori 50% din productie este de
mare competitivitate si de buna calitate, la fel manusile din piele si
marochinaria din piele. Marochinaria din inlocuitori este competitiva in
proportie de 50% dar este puternic concurata ca pret, design si diversitate de
produsele similare din Asia de Sud-Est.
- Obiectivul principal al sectorului pielarie-incaltaminte il constituie
restructurarea si dezvoltarea in vederea cresterii competitivitatii, cu costuri
materiale si sociale minime si eficienta maxima. Principalele actiuni care vor
conduce la realizarea acestui obiectiv sunt asemanatoare cu cele care vor trebui
intreprinse in sectorul textil, existand insa si actiuni specifice:
- Restructurarea, retehnologizarea si redimensionarea capacitatilor din
subsectoarele primare, tabacarii, componente pentru incaltaminte, accesorii,
inlocuitori de piele;
- Restructurarea, modernizarea si redimensionarea tabacariilor pentru
cresterea competitivitatii pieilor finite si pentru reducerea poluarii solului,
apelor si aerului.
- Reducerea capacitatilor de productie in tabacarii determinand astfel
cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie de la 46,5% in
anul 2000 la 77% in 2004;
- Subsectoarele de fabricatie din acest sector sunt potential profitabile,
existand avantaje competitive similare celor din sectorul textile-confectii din
care cea mai importanta este existenta unui potential agricol ridicat, care
poate oferi o mare parte a pieilor necesare sectorului.
- Principalele directii pentru dezvoltarea sectorului sunt si ele similare
celor din industria textila, cu o atentie speciala acordata protectiei mediului
prin retehnologizarea tabacariilor si inchiderea acelora puternic poluante si
fara perspective de viabilitate. De asemenea este necesara reorientarea catre
obtinerea de piei prelucrate de o calitate superioara.
- Dezvoltarea activitatii economice in sector va fi diferentiata in
perioada 2001 - 2004, pe subsectoarele componente astfel:
- subsectoarele producatoare de incaltaminte, confectii piele si
marochinarie vor cunoaste ritmuri mari de crestere (9%);
- subsectorul primar producator de semifabricate si piei finite va
cunoaste, ca urmare a unor actiuni de restructurare si redimensionare a
capacitatilor la nivelul necesitatilor de consum, ritmuri de crestere de 10 -
18% .
7.6. Industria lemnului
7.6.1 Industria de exploatare si prelucrare a lemnului (exclusiv productia
de mobila)
- Bazata pe importantul fond forestier al tarii (6,3 milioane hectare de
padure), industria de exploatare si prelucrare a lemnului a cunoscut o
dezvoltare importanta. Dupa anul 1990, cand exploatarea padurilor din Romania
s-a inscris in metodologia europeana de calcul a volumului maxim anual permis
pentru recoltare, masa lemnoasa exploatata s-a redus determinand declinul
productiei industriale a sectorului.
- Totusi in ultimii ani, o evolutie ascendenta au avut-o productiile de
cherestea (108% in anul 2000 fata de 1989) si parchet (109% in anul 2000 fata
de 1989). Au crescut exporturile la: busteni; cherestea si panouri din lemn
masiv. Cresterea exportului de busteni si cherestea, produse cu valoare
adaugata scazuta, a contribuit la scaderea eficientei exportului
intreprinderilor din sector.
- In cadrul sectorului isi desfasoara activitatea cca. 4012 intreprinderi,
din care 70 infiintate inainte de anul 1989. Sectorul este privatizat in
proportie de 99,8% (numai 9 societati comerciale din cadrul sectorului mai
detin capital majoritar de stat). Numarul de salariati din cadrul sectorului, a
scazut la 67000 persoane in 2000, odata cu reducerea activitatilor de exploatare
si de prelucrare a lemnului. Industria de prelucrare a lemnului are o pondere
importanta in cadrul economiei nationale realizand in anul 2000 un nivel de
2,4% din volumul productiei industriale si 5,7% din volumul total al
exportului. In acest sector industrial lucreaza 3,4% in numarul salariatilor
din industrie.
- Tinand seama de importantele avantaje pe care le detin intreprinderile
din acest sector industrial (resurse indigene de materii prime regenerabile;
amplasarea pe intreg teritoriul tarii; forta de munca bine calificata etc.),
precum si de evolutia prognozata a cererii interne si externe, se estimeaza ca
industria de prelucrare a lemnului va continua sa se dezvolte.
- Sunt asteptate cresteri substantiale de productie si importante cresteri
ale exportului. (198,6% pentru placaj; 130% la panel; cca. 330% la PAL; 135% la
PFL + MDF; 121,4% la parchet; 117% la panouri din lemn masiv).
- Dezvoltarea viitoare a sectorului va fi realizata printr-o politica
sectoriala care sa puna in valoare avantajele competitive ale intreprinderilor.
Se va urmari cu prioritate valorificarea superioara a resurselor forestiere
corelata cu protejarea mediului inconjurator.
7.6.2 Industria mobilei si a altor produse din lemn
- Activitatile din acest sector sunt caracterizate prin ponderea de peste
90% care o reprezinta productia de mobila, si alte produse finite din lemn:
instrumente muzicale, articole de sport, jucarii din lemn, creioane,
chibrituri, s.a. s-au dezvoltat pe baza materiei prime indigene (diferite
esente de lemn) a fortei de munca calificate in acest domeniu si au fost
sustinute de cererea interna si externa.
- In anul 2000 productia de mobila a reprezentat 90% din cea a anului 1989.
Volumul exportului, in acelasi an a fost de 441 milioane USD, reprezentand cca.
95% din realizarile anului 1989. In cadrul sectorului isi desfasoara
activitatea un numar de 2679 intreprinderi din care 2565 sunt IMM, infiintate
in marea lor majoritate dupa anul 1990. Industria mobilei si a altor produse
finite din lemn a avut in anul 2000 o pondere importanta in cadrul economiei si
industriei: 2,1% din volumul productiei industriale; 4,4% din volumul total al
exportului; 4,9% din numarul salariatilor din industrie.
- In perspectiva anilor 2001 - 2004, pentru productia si exportul de
mobilier se preconizeaza cresteri anuale de 6 - 7% . De asemenea, se estimeaza
o crestere a numarului de personal din acest domeniu de la 97.000 in anul 2001,
la cca. 100.000 in anul 2004.
- In perspectiva se preconizeaza ca in industria lemnului activitatile de
productie se vor orienta spre cele competitive si eficiente. Se estimeaza
dezvoltarea urmatoarelor domenii:
- Industria de mobilier din lemn si in special de mobilier pentru
birotica, mobilier hotelier si pentru comert;
- Componente semifabricate pentru mobila;
- Produsele superior prelucrate (instrumente muzicale, articole de
sport, jucarii din lemn, articole de uz gospodaresc etc.);
- Activitatile care valorifica lemnul de mici dimensiuni;
- Articolele de feronerie pentru mobila.
Aceasta orientare este posibila avand in vedere ca: Romania dispune de
resurse lemnoase regenerabile diversificate, in cantitati mari, de calitate
buna; exista experienta si traditie in domeniu, prin produsele mai sus
prezentate se valorifica superior masa lemnoasa (cca. 1000 USD/mc), produsele
fiind competitive pe piata autohtona si internationala, au asigurata desfacerea
(peste 70% la export), produsele inglobeaza multa creatie si manopera pe care le
valorifica superior. Principala problema care trebuie rezolvata este
necesitatea dezvoltarii in tara a unei scoli de design pentru mobilier.
Trebuiesc imbunatatite tehnologiile care sa permita folosirea altor materiale
cum ar fi plasticul si vinilinul pentru acoperirea lemnului pentru mobilierul
de bucatarie si cel de birou.
Se estimeaza ca se va mentine nivelul actual al productiei la urmatoarele
produse: cherestea, placaje, panel, furnire, constructii din lemn. Mentinerea
nivelului de productie este sustinuta de urmatoarele argumente:
- produsele valorifica la nivel mediu materialul lemnos si nu se recomanda
dezvoltarea unor capacitati excedentare de productie;
- nivelul actual de productie trebuie mentinut in vederea asigurarii
strictului necesar de prefabricate pentru mobila;
7.6.3 Industria de celuloza si hartie
- Acest domeniu s-a dezvoltat in Romania pe baza materiilor prime
regenerabile (lemnul) si a celor reciclabile (maculatura) existente in tara.
Are o traditie de peste 100 de ani si cuprinde in prezent 28 de intreprinderi
mari si peste 100 de intreprinderi mici si mijlocii cu activitate in special in
domeniul realizarii de confectii din hartii si cartoane, iar gradul de
privatizare este de cca. 80% .
- In perioada 1989 - 2000 industria de celuloza si hartie a trecut prin
restructurari majore, fiind oprite definitiv o serie de capacitati de productie
neperformante, ce insumeaza cca. 46% din capacitatile de productie a
materialelor fibroase si cca. 17% din instalatiile de produs hartii si
cartoane.
- Numarul de personal s-a redus la cca. 46,5% fata de 1989 in anul 2000
(cca. 20000 salariati). Productia in anul 2000 fata de 1989 se situeaza la
nivelul de: 44,5% la material fibros; 47,6% la hartii si cartoane; 42,7% la
confectii din hartie si cartoane. Exportul de hartii si cartoane, in anul 2000
este mai mare cu cca. 38,5%, iar importul de hartii si cartoane a depasit in
anul 2000 de cca. 10 ori cantitatea importata in 1989. In prezent industria de
celuloza si hartie are o pondere de 1,2% in productia industriala totala si
0,7% in exportul total.
- Pentru viitor, evolutia industriei de celuloza si hartie va depinde de
modul in care vor fi puse in valoare avantajele competitive pe care le detine
(surse de materii prime, forta de munca calificata, traditie). Exista un mare
potential de piata interna, datorita nivelului relativ scazut al consumului de
hartie de 15 kg/locuitor fata de 48 kg/locuitor in UE. Problemele ce trebuiesc
rezolvate tin de necesitatea modernizarii echipamentelor si tehnologiilor si de
reducerea poluarii solului, apei si aerului.
- Luand in consideratie competitivitatea unor produse, experienta si
abilitatile tehnice, piata reala in special in regiunea Balcanilor, se
estimeaza ca au perspective de dezvoltare fabricatiile de: hartie de scris
tipar; hartii si cartoane speciale (calandrate si cretate); carton duplex si
ondulat; articole higienico-sanitare; confectii papetare; celuloza papetara;
semiceluloza si pasta mecanica la strictul necesar pentru realizarea produselor
amintite, pentru ca:
- produsele sunt competitive si nu acopera necesarul economiei
nationale;
- exista experienta si abilitati tehnice in domeniu;
- exista perspective reale de export in regiunea Balcanica.
Isi mentin nivelul productiei fabricatiile de hartie de ziar si de ambalaj.
Aceasta evolutie este determinata de: insuficienta resurselor de masa lemnoasa
pentru celuloza si gradul redus de valorificare al lemnului (100 USD/mc).
Pentru realizarea unor salturi tehnologice importante este necesar importul
unor tehnologii sau crearea unor societati mixte cu aport de capital strain in
natura sub forma de dotari tehnice.
7.7. Industria materialelor de constructii, a sticlei si a ceramicii de uz
gospodaresc
7.7.1 Industria materialelor de constructii
- Industria materialelor de constructii a cunoscut, inainte de 1989, o
dezvoltare importanta bazata pe resursele de materii prime indigene si pentru
sustinerea activitatilor din constructii. In prezent, sectorul detine o pondere
in productia industriala de 2,1% . La inceputul anului 2000 in cadrul
sectorului isi desfasurau activitatea peste 900 intreprinderi, din care 106
mijlocii si mari, restul, intreprinderi mici. Peste 90% din capitalul social al
societatilor din sector erau privatizate la sfarsitul anului 2000.
- Datorita declinului economic din domeniul constructiilor in special,
industria materialelor de constructii a avut o evolutie descendenta. A scazut
in mod drastic productia la principalele produse. Indicii productiilor
inregistrate in anul 2000 fata de 1989 au fost: 53% la ciment; 45% la var; 69%
la ipsos; 61% la caramizi ceramice. Numarul de personal din cadrul sectorului
s-a redus de la cca. 89000 salariati in anul 1989, la 41000 salariati in anul
2000 (46%).
- Bazat pe avantajele competitive ce le detine: materii prime indigene,
personal calificat, traditie in domeniu s.a., sectorul a cunoscut un anumit
reviriment, in anul 2000 cand nivelul productiei la unele produse a depasit
nivelul anului 1989: 160% la obiecte sanitare, 166% la placi pentru pereti si
pardoseli.
- Industria de ciment este practic total privatizata si s-au facut
importante investitii in sector, ceea ce a condus la cresterea productivitatii
muncii si a exportului. In viitor industria materialelor de constructii are
bune perspective de dezvoltare pentru a sustine cererea prognozata a altor
sectoare (constructii, infrastructura), si pentru a satisface piata interna si
cererile la export.
7.7.2 Industria sticlei si a ceramicii de uz gospodaresc
- Acest sector industrial cuprinde fabricarea, prelucrarea si fasonarea
sticlei plane, fabricarea articolelor din sticla, a fibrelor de sticla, a
sticlei tehnice, precum si fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodaresc
si ornamental.
- Aceste subsectoare, desi sunt energointensive, s-au dezvoltat pe baza
resurselor de materii prime existente in tara, a fortei de munca calificate si
a traditiei in acest domeniu. In ultimii ani, capacitatile de productie mai putin
performante au fost oprite, fiind mentinute in functiune cele viabile si care
realizeaza produse care sunt cerute pe piata interna si la export.
- Datorita scaderii cererii pe piata interna, schimbarii volumului si
structurii cererii pentru export, acest sector industrial s-a restructurat, iar
productiile s-au redus la majoritatea produselor. Cu toate acestea s-au
inregistrat si evolutii favorabile, astfel la unele grupe de produse indicii
productiei au prezentat valori crescatoare cum sunt la fire de sticla si
ceramica de uz gospodaresc. Exportul a crescut in anul 2000 cu cca. 36% fata de
anul 1989 iar numarul de personal a inregistrat o reducere de 28% (37 mii
pers.).
- In prezent, in cadrul sectorului isi desfasoara activitatea cca. 310 intreprinderi,
din care 44 provin din fostele intreprinderi de stat, iar 266 sunt infiintate
dupa 1990 si sunt IMM-uri.
- In industria de sticlarie si ceramica se produc in prezent peste 45000
produse (modele si decorari) pe an, gradul de satisfacere a pietei interne
fiind de 80% la produsele din sticla si 90% la produsele din ceramica fina.
- Tinand seama de avantajele competitive ale majoritatii intreprinderilor
din cadrul sectorului si de competitivitatea unor produse la intern si la
export, se estimeaza pentru perioada 2001 - 2004 cresterea productiei la unele
grupe de produse (in special cele cu valoare adaugata mare) si marirea
vanzarilor la export.
Pentru intregul sector al industriei materialelor de constructii, a sticlei
si ceramicii de uz gospodaresc se estimeaza dezvoltarea subsectoarelor:
sticlarie si ceramica de uz gospodaresc si decorativa; sticlarie de ambalaj
superusoara, sticla plana (geam float) si prelucrarea acesteia, obiecte
sanitare din portelan, produsele din gips-carton, cimenturi superioare, placi
ceramice pentru pereti si pardoseli. Cresterea este posibila avand in vedere:
existenta abilitatilor tehnice si de indemanare; produsele fiind competitive au
desfacerea asigurata cu perspective de crestere a cererii pe piata externa, desi
energointensive, procesele de productie sunt eficiente economic (rata anuala a
rentabilitatii variaza intre 10 si 35%), iar accesul la resursele de materii
prime este facil. Mentinerea actualului nivel de productie este de asteptat in
urmatoarele subsectoare: ceramica bruta de constructii (caramizi si tigle);
materii hidro si termoizolatoare; productia de BCA; productia de cimenturi
inferioare, productia de prefabricate din beton. Aceasta previziune este
sustinuta de faptul ca unele produse sunt competitive numai pe piata interna,
altele sunt inlocuite cu produse noi, iar cele mai multe se produc la limita
inferioara a rentabilitatii.
7.8 Industria de aparare
- Industria de aparare are un caracter strategic determinat de contributia
la securitatea tarii si de deosebita importanta pentru intrarea Romaniei in
NATO si pentru economie (cu rol in export si ca stimulent pentru inovare
tehnologica) precum si ca suport pentru cresterea credibilitatii politicii
externe.
- Agentii economici din industria de aparare au o structura de productie
mixta, respectiv militara si civila. Aceasta este justificata din rationamente
de sustinere reciproca a sectoarelor de productie.
- Ponderea productiei militare in total productie realizata in industria de
aparare a scazut de la 45%, in anul 1989, la aproximativ 4,1%, in anul 2000.
- Structura agentilor economici cu capacitati de productie de aparare in
anul 2000 se prezinta astfel:
- Dupa natura capitalului: 71,9% apartine sectorului mixt (stat si privat)
si 28,1% sectorului de stat;
- Dupa forma juridica: 82,8% cu personalitate juridica, iar 17,2%
sucursale orientate pe componente exclusiv militare, fara personalitate
juridica.
- Politica industriei de aparare vizeaza realizarea urmatoarelor obiective
strategice:
- stabilirea capacitatilor militare de care sa dispuna industria de
aparare;
- profilarea rationala a fabricatiei, pe categorii si tipuri de produse
militare, in functie de cererile beneficiarilor interni si externi;
- modernizarea capacitatilor de productie prin implementarea unui
program investitional agresiv care sa vizeze:
- inlocuirea vechilor linii de fabricatie, uzate tehnic si moral,
cu altele performante, caracterizate prin inalta productivitate si consumuri de
materiale reduse;
- redimensionarea spatiilor de productie si concentrarea
activitatilor in spatiile necesare asigurarii continuitatii fluxurilor
tehnologice;
- achizitionarea, in sistem offset, a unor utilaje multifunctionale
care sa permita largirea gamei de produse cu desfacere asigurata;
- informatizarea proceselor de productie, desfacere, decizie.
- diversificarea portofoliului de clienti externi prin practicarea unei
politici active de marketing, constand in:
- informarea larga a potentialilor cumparatori asupra produselor
realizate de agentii economici;
- deschiderea de noi piete de desfacere a produselor militare;
- participarea la crearea unei piete europene de armament.
- privatizarea etapizata a infrastructurii productiei de aparare.
- stabilirea de parteneriate economice cu firmele cele mai performante
din tarile membre NATO;
- crearea unui cadru juridic care sa permita guvernului o mai buna
utilizare a directiilor strategiei de actiune in domeniu;
- stabilizarea productiei (de aparare si civile) si folosirea eficienta
a fortei de munca;
- crearea unui context favorabil ajustarii structurale a productiei de
aparare;
- cresterea exporturilor prin participarea la licitatii internationale,
in conditii de competitivitate cu firmele din alte tari.
7.9. Industria alimentara
- In prezent, in industria alimentara isi desfasoara activitatea peste 35200
de agenti economici, ponderea detinand-o sectorul privat, care reprezinta cca.
99% din total, iar pe subsectoare industriale, cea mai mare pondere, in ordine
descrescatoare, se regaseste in domeniul de morarit si panificatie, carne si
produse din carne, bauturi alcoolice, lapte si produse lactate, prestari de
servicii, ape carbogazoase si alte bauturi, conserve din legume si fructe si
bauturi racoritoare, uleiuri si grasimi vegetale, zahar si produse zaharoase,
peste si produse piscicole.
- Capacitatile de productie in domeniul industriei alimentare au crescut,
odata cu marirea numarului agentilor economici, astfel incat pe subsectoare
acestea sunt in masura sa asigure atat necesarul de consum intern, cat si
disponibilitati pentru export. Peste 60% din capacitatile de productie sunt
modernizate, iar din acestea 80% sunt unitati care pot realiza produse
competitive pentru export. Din cele 440 de unitati de industrie alimentara cu
capital majoritar de stat existente la nivelul anului 1993, au fost privatizate
pana la finele anului 2000 un numar de 287, iar 48 se afla in reorganizare
juridica si faliment.
- Se remarca o specializare a acestor capacitati pe un singur produs sau pe
o grupa de produse, ceea ce conduce la cresterea nivelului de competitivitate.
Aceasta se manifesta mai pregnant in domeniul de morarit si panificatie, ulei,
zahar, bere si vin, lapte si produse lactate. Productiile realizate in
industria alimentara reprezinta cca 12,7% din volumul total al productiei
industriale.
- Pentru toate produsele sau grupele de produse din industria alimentara au
fost elaborate si aprobate standarde profesionale. De asemenea au fost adoptate
ca standarde romane 33 de standarde europene si 77 standarde internationale,
pentru metode de analiza si parametri de calitate ai produselor alimentare si
au fost revizuite alte numeroase standarde romane in domeniu.
- Pe termen mediu obiectivul principal este cresterea in continuare a
competitivitatii industriei alimentare si alinierea in totalitate la reglementarile
in domeniu ale Uniunii Europene.
8. IMPLEMENTAREA PREVEDERILOR POLITICII INDUSTRIALE
- Complexitatea procesului de implementare a politicii industriale necesita
din partea Ministerului Industriei si Resurselor, o abordare perseverenta si
responsabila care sa vizeze in principal trei planuri:
- Perfectionarea cadrului institutional de gestionare/monitorizare.
- elaborarea unui calendar de masuri si actiuni, care sa puna in
practica prevederile politicii industriale.
- etapizarea pe termen mediu a acestor masuri si actiuni.
- Implementarea etapizata a politicii industriale va fi coordonata de
GRUPUL INTERMINISTERIAL constituit in acest scop prin Hotarare de Guvern si
care va fi realizata conform Planului de Actiune aferent, cu posibilitatea
derularii simultane a unor actiuni din etape diferite, care trebuie sa inceapa
cu masurile care sa contribuie la realizarea stabilitatii macroeconomice
necesara dezvoltarii economice durabile si care se refera in principal la
restructurare si privatizare si la mediul economic.
- Pornind de la stadiul actual al dezvoltarii economiei si de la
performantele recente ale industriei romanesti, in scopul realizarii
obiectivului principal al politicii industriale si anume cresterea
competitivitatii industriale, se impune o etapizare a actiunilor, fara a
exclude posibilitatea derularii simultane a unor actiuni din etape diferite:
Etapa I (2001 - 2002)
- Accelerarea ajustarii structurale, ceea ce presupune continuarea si intarirea
procesului de restructurare si privatizare, inclusiv de inchidere de capacitati
neviabile, si crearea conditiilor de relansare economica si de dezvoltare
durabila
- Ameliorarea mediului de afaceri astfel incat sa devina prielnic si
predictibil si asigurarea unui mediu economic deschis si viabil, bazat pe un
sistem legislativ simplu, stabil si stimulativ si pe un cadru institutional
corespunzator si eficient.
Etapa II (2003 - 2004)
- Asigurarea cresterii competitivitatii pentru produsele si serviciile
industriale prin implementarea celorlalte masuri si actiuni necesare, astfel
incat acestea sa poata face fata presiunii fortelor concurentiale existente pe
piata internationala, in conditiile globalizarii economiei.
- In acest scop Guvernul Romaniei va accelera restructurarea in industrie
abordand acest proces simultan pe mai multe planuri:
- modificarea formei de proprietate (accelerarea privatizarii);
- dimensionarea capacitatilor de productie in raport cu cererea solvabila
a pietei (restrangeri sau inchideri de capacitati neviabile);
- gradul de participare la cresterea PIB (cresterea valorii adaugate a
produsului).
- Guvernul Romaniei va accentua in anul 2001 procesul de restructurare a
intreprinderilor cu capital majoritar de stat, prin diminuarea si/sau oprirea
activitatilor industriale neperformante, in corelare cu cererea solvabila a
pietei, astfel incat sa rezulte capacitati de productie capabile sa genereze
profit in conditii economico-financiare favorabile.
- De asemenea Guvernul Romaniei va accelera in anul 2001 procesul de
privatizare a intreprinderilor cu capital majoritar de stat, astfel incat sa se
mareasca ponderea sectorului privat, inclusiv in industrie, pentru a avea
garantia cresterii eficientei activitatii si asigurarii conditiilor de
dezvoltare mai rapida a sectorului tertiar.
- Politica Industriala a Romaniei va fi actualizata in corelare cu evolutia
mediului economic si pe baza consultarilor cu autoritatile publice cu
competente in domeniu, cu partenerii de dialog social (sindicate, patronate,
asociatii profesionale) si cu alti factori de influenta asupra activitatilor
industriale.
PLAN DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA POLITICII INDUSTRIALE A ROMANIEI
INTRODUCERE
Tinta finala a actiunilor guvernamentale in domeniul politicii industriale
o constituie cresterea competitivitatii si a performantelor industriei
romanesti. Guvernul Romaniei este constient ca atingerea acestui obiectiv este
conditionata in principal de asigurarea unui mediu de afaceri deschis, viabil
si stabil concomitent cu masuri de accelerare a ajustarii structurale, precum
si de promovarea investitiilor intangibile (promovarea C&D si inovarii,
investitii in capitalul uman si flexibilizarea fortei de munca, politici active
in domeniul calitatii, armonizarea standardelor, etc.), de asigurarea
compatibilitatii cu mediul inconjurator si pentru sustinerea dezvoltarii
cooperarii industriale si a IMM.
Principala initiativa in acest scop o constituie ajustarea structurala,
pentru care responsabilitatea apartine operatorilor economici, autoritatilor
publice revenindu-le rolul de a sprijini si facilita desfasurarea proceselor.
De aceea Guvernul are in vedere intarirea capacitatii agentilor economici de a
face fata fortelor pietei si competitiei pe piata interna si internationala.
Acest document are rolul unui program de lucru, astfel incat periodic, pe
baza monitorizarii sale, sa se poata face o evaluare a situatiei si sa se aduca
ajustarile necesare.
La stabilirea masurilor s-a avut in vedere actiunea conjugata a factorilor
de influenta din intreaga economie in scopul de a atinge eficienta dorita a
actiunilor. In acelasi context actiunile prevazute in Planul de Actiune sunt in
concordanta cu prevederile Strategiei de Dezvoltare Economica pe Termen Mediu a
Romaniei transmisa in martie 2000 la CE/UE si cu Programul de guvernare aprobat
de Parlamentul Romaniei.
Planul de actiune insumeaza o serie de masuri si actiuni cu aplicare
imediata si in perspectiva, este structurat si urmareste liniile directoare ale
politicii guvernamentale in domeniul industriei, referindu-se la obiectivele
care conduc la cresterea performantelor si la imbunatatirea competitivitatii
industriei romanesti.
Implementarea prevederilor Politicii Industriale urmeaza sa fie realizata
in doua etape (2001 - 2002 si 2003 - 2004), cu posibilitatea derularii
simultane a unor actiuni din etape diferite, incepand cu masurile care
contribuie rapid si semnificativ la realizarea stabilitatii macroeconomice, cu
referire in principal la continuarea si accelerarea ajustarii structurale
precum si la imbunatatirea mediului de afaceri.
In acelasi timp pentru unele masuri si actiuni este avuta in vedere
derularea implementarii pe termen mai lung, respectiv pana in anul 2006, care
desi depaseste termenul mediu pentru care a fost elaborata Politica industriala
a Romaniei (2001 - 2004) contribuie la construirea economiei de piata viabila
si functionala, precum si la intarirea capacitatii de a face fata presiunii
concurentiale si fortelor pietei unice a Uniunii Europene, conditii care
trebuie asigurate pana in momentul aderarii Romaniei.
1. SUSTINEREA DEZVOLTARII UNUI MEDIU DE AFACERI VIABIL, DESCHIS SI
PREDICTIBIL
O conditie esentiala pentru realizarea unei economii de piata viabila si
functionala, precum si a unei industrii competitive, este crearea unui mediu de
afaceri deschis, viabil si stabil care sa permita accesul liber al operatorilor
economici la competitie si dezvoltare. In acest scop, Guvernul Romaniei are in
vedere un pachet de masuri si actiuni care sa asigure conditiile necesare
dezvoltarii activitatilor economico-productive pe baza unei competitii libere
si loiale pe piata. Aceste masuri fac parte din prioritatile Guvernului Romaniei
vizand prima etapa (2001 - 2002) a implementarii prevederilor politicii
industriale, alaturi de accelerarea si adancirea ajustarii structurale.
1.1 Eliminarea barierelor administrative si birocratice
Pentru simplificarea procedurilor legislative si administrative aferente
initierii de noi afaceri sunt avute in vedere unele masuri care sa sprijine
dezvoltarea spiritului antreprenorial.
- integrarea sistemelor de inregistrare Camera de Comert si Industrie
a
apartinand registrului comertului cu Romaniei (CCIR) + Registrul
cel fiscal; Comertului + Ministerul
Finantelor Publice (MFP)
2001
- intocmirea unui plan de actiune pentru CCIR + Registrul Comertului +
continuarea integrarii modalitatilor de (MFP) + Ministerul pentru IMM
identificare a operatorilor economici cu si Cooperatie (MIMMC)
activitate de import, export, protectia 2001
muncii, in domeniul fiscal si comercial;
- pregatirea si aprobarea unui plan de MIMMC + MFP
eliminare a barierelor administrative; 2001
- aplicarea planului de eliminare a MIMMC + MFP
barierelor administrative. 2001 - 2003
- propuneri de modificare a legislatiei in MIMMC + Ministerul Muncii si
vigoare in vederea reducerii numarului si Solidaritatii Sociale (MMSS)
simplificarea procedurilor de emitere a 2001 - 2002
avizelor sau acordurilor care sa permita
functionarea operatorilor economici,
inclusiv pentru diminuarea taxelor
aferente
1.2 Asigurarea unui cadru legislativ stabil, simplu si coerent
- revizuirea si imbunatatirea cadrului Ministerul Industriei si
legislativ astfel incat sa devina stabil, Resurselor (MIR) + Ministerele
stimulativ si mai transparent. economice
sem. II 2001 - 2002
- imbunatatirea cadrului juridic si de
reglementare prin adoptarea acquis-ului
comunitar, in domeniul produselor
industriale, in principal vizand libera MIR
circulatie a marfurilor 2001 - 2003
1.3 Eliminarea barierelor la iesirea de pe piata prin imbunatatirea
procedurilor de faliment
- cresterea numarului de judecatori sindici Ministerul Justitiei (MJ)
in tribunalele romanesti Sem. II 2001 - 2002
- analiza modului in care se aplica MJ + Ministerele economice
prevederile legii falimentului, Sem. II 2001
dezbaterea concluziilor raportului cu
comunitatea de afaceri si aplicarea
masurilor corective identificate ca
fiind necesare
1.4. Imbunatatirea sistemului contabil si de audit
- introducerea cerintelor pentru Camera Auditorilor din
societatile cotate la Bursa de Valori Romania + MFP
Bucuresti si tranzactionate pe piata 2001 - 2003
RASDAQ de a avea situatii financiare
auditate potrivit Standardelor
Internationale de Audit
- introducerea Standardelor Internationale
de Contabilitate (IAS), respectiv a
Sistemului de Contabilitate armonizat cu
Directivele Europene si Standardele
Internationale de Contabilitate pentru
societatile care indeplinesc criteriile MFP
prevazute de Directiva a IV-a a CEE 2001 - 2004
1.5 Crearea de conditii favorabile activitatilor industriale
- disciplinarea agentilor economici din MJ + MFP
punct de vedere al obligatiilor reciproce + Ministerele economice
rezultate din raportul 2002
furnizor-beneficiar;
- revizuirea regimului fiscal in ceea ce
priveste amortizarea, rezervele,
recunoasterea cheltuielilor de afaceri si MFP
impozitarea profitului investit; 2002
- intarirea disciplinei financiare MFP
2001 - 2004
- fundamentarea si elaborarea unui proiect
pentru introducerea in Romania a Ministerul Comunicatiilor si
sistemului de achizitionare "pe cale Tehnologiei Informatiei
(MCTI)
electronica" 2003 - 2004
- proiectarea de instrumente de politica
comerciala care sa aiba drept scop
imbunatatirea structurii productiei in
vederea realizarii de produse cu cerere
la export si cu valoare adaugata mare, cu Ministerul Afacerilor Externe
un inalt grad de inteligenta incorporata (MAE) + MIR
in conditiile globalizarii economice 2001 - 2006
- elaborarea si implementarea de intelegeri
bilaterale, intre Romania si alte tari,
care sa aiba ca obiectiv eliminarea
eventualelor discriminari MAE + MIR 2001 - 2006
- revizuirea politicii fiscale pentru a
deveni mai flexibila, relaxata si MFP
stimulativa 2002
- initierea unor reglementari pentru
sustinerea exporturilor de produse MFP + MIR
superior prelucrate martie 2002
1.6 Stimularea dezvoltarii investitiilor
- stabilirea unui portofoliu anual de
proiecte de investitii prioritare pentru
care se va urmari atragerea de MIR
investitori straini semnificativi 2001 - 2004
- simplificarea procedurilor pentru Ministerul Dezvoltarii si
avizarea investitiilor Prognozei (MDP)
2001
- realizarea de materiale si actiuni
promotionale, la nivelul practicilor
internationale, pentru atragerea de MDP + MIR + MAE
investitii straine 2002 - 2004
- promovarea comenzilor publice Autoritati publice centrale si
locale
2001 - 2004
- imbunatatirea cadrului legislativ in
domeniu, vizand investitiile directe cu MDP
impact economic major 2001
2. DEZVOLTAREA PIETEI LIBERE SI CONCURENTIALE
Unul din obiectivele Tratatului Uniunii Europene este deschiderea pietelor
catre libera concurenta. Regulile concurentei trebuie sa fie acceptate de catre
toate statele si sa fie puse in practica in mod efectiv si generalizat de catre
toti participantii la actiunile de comert, in scopul preintampinarii aparitiei
distorsiunilor pe piata.
Pentru crearea unui mediu care sa asigure o piata libera si concurentiala
in Romania a fost creat cadrul legislativ prin adoptarea legilor nr. 21/1996 -
Legea Concurentei si nr. 143/1999 - Legea Ajutorului de Stat.
2.1 Prevenirea practicilor anticoncurentiale
- concentrarea eforturilor pentru
prevenirea practicilor anticoncurentiale Consiliul Concurentei +
prin: Oficiul Concurentei
- asigurarea transparentei acordurilor
incheiate intre companii, care
trebuie sa se supuna prevederilor
Legii Concurentei 2001 - 2006
- eliminarea barierelor de intrare pe
diferite piete, prin: 2001 - 2006
- controlul concentrarii economice;
- reanalizarea prevederilor care
permit acordarea fara concurenta a
licentelor de concesionare catre
operatorii de stat
2.2 Aplicarea regulilor privind acordarea sprijinului de stat stabilit prin
Legea nr. 143/1999 (legea ajutorului de stat)
- controlul riguros al ajutoarelor de stat
prin aplicarea prevederilor stabilite de
reglementarea specifica (Legea Consiliul Concurentei +
nr. 143/1999) si actiuni vizand: Oficiul Concurentei
- informarea tuturor institutiilor care
ofera ajutoare de stat in ceea ce
priveste sfera de acoperire a notiunii
de ajutor de stat si necesitatea
anuntarii prealabile a intentiei de a
oferi sprijinul. dec. 2001
- descurajarea demersurilor institutiilor
publice de a introduce noi scheme de
ajutoare de stat fara a obtine in
prealabil autorizarea Consiliului
Concurentei 2001 - 2006
- indeplinirea atributiilor ce revin
Oficiului Concurentei in domeniul
inventarierii si monitorizarii
ajutoarelor de stat 2001 - 2006
- promovarea regulilor de concurenta si a dec. 2001
ajutorului de stat, mediatizarea
prevederilor legilor respective prin
publicatii si seminarii
- pregatirea profesionala a personalului pe
probleme de concurenta si ajutor de stat 2001 - 2006
2.3 Clarificarea obiectivului si limitelor reglementarii de catre stat a
activitatilor in diferite sectoare economice
- restrangerea domeniilor supuse
reglementarii statului (de preferinta
reglementarea de catre stat a
activitatilor economice se va limita la MDP + Ministerele economice
monopolurile naturale) 2001 - 2002
2.4 Asigurarea competitiei libere in obtinerea de contracte privind
achizitiile publice
- elaborarea si aplicarea unui program
national de instruire privind achizitiile
publice prin organizarea de seminarii si
prin punerea la dispozitia celor
interesati a materialului didactic sub
forma de CD-ROM si realizarea totodata a
unui sistem de atestare a instructorilor
care au urmat si absolvit cursurile de
instruire. Programul va realiza
instruirea personalului de specialitate
al altor autoritati contractante, precum
si a unor entitati sau grupuri implicate,
inclusiv ofertanti, urmarindu-se
asigurarea capacitatii personalului de
specialitate al autoritatilor
contractante de a duce la bun sfarsit
procedurile pentru atribuirea
contractelor de achizitie publica, de a
elabora documentatia achizitiei si
anunturile informative, de a evalua
ofertele si de a conduce indeplinirea
contractului; de asemenea, se urmareste
imbunatatirea reactiei prin care sectorul MFP + Agentia Nationala a
privat raspunde la actiunile Functionarilor Publici
administratiei publice. 2002 - 2006
3. ACCELERAREA RESTRUCTURARII SI PRIVATIZARII
Guvernul Romaniei recunoscand rolul important al sectorului privat in
economie are in vedere masuri si actiuni care sa contribuie la diminuarea
ponderii sectorului de stat dar si la eficientizarea activitatii acestuia.
3.1 Continuarea realizarii prevederilor programului PSAL I cu Banca
Mondiala
- oferirea la privatizare a societatilor Autoritatea pentru Privatizarea
S.C. ALRO S.A., S.C. ALPROM S.A., si Administrarea
S.C. SIDEX S.A. Participatiunilor Statului
(APAPS)
Sem. II 2001 - 2002
- continuarea procesului de privatizare
pentru 4 din cele 5 societati comerciale
din componenta de privatizare "caz cu
caz" (S.C. Hidromecanica S.A.,
S.C. Electroputere S.A., S.C. Romvag S.A., APAPS
S.C. Antibiotice S.A.) Sem. II 2001 -2002
- initierea procedurii de privatizare APAPS
pentru societatea Tractorul Brasov Sem. II 2001 - 2002
- oferirea la privatizare a cel putin 30
societati comerciale din cele 50 de
societati grupate in 5 pachete de cate
10 societati fiecare si realizarea APAPS
procesului de vanzare pentru acestea. 2001 - 2002
- lansarea planurilor de restructurare
pentru cele 5 societati comerciale din
componenta PSAL de privatizare/
restructurare/lichidare
(S.C. IUG S.A. Craiova, S.C. Clujana
S.A. Cluj-Napoca, S.C. Roman S.A. Brasov,
S.C. Siderurgica S.A. Hunedoara, APAPS
S.C. Nitramonia S.A. Fagaras) 2001 - 2002
3.2 Accelerarea procesului de privatizare in industrie
- cuprinderea in cadrul negocierilor
programului PSAL II a unui lot de 20
societati comerciale in doua componente:
de privatizare si restructurare, cu
asistenta bancilor de investitii si a
firmelor de consultanta internationale:
- 10 societati grupate in trei pachete
pentru componenta de privatizare
- 10 societati grupate in patru pachete
pentru componenta de restructurare
si oferirea la privatizare si
privatizarea/restructurarea a 7 societati
comerciale din fiecare componenta, pana APAPS
la sfarsitul anului 2002 2001 - 2002
- continuarea procesului de privatizare a
societatilor comerciale la care APAPS
este actionar majoritar, prin atragerea
de investitori romani si straini pana la
sfarsitul anului 2002, pentru: cel putin
10 societati mari cu capital de stat;
300 societati mici si mijlocii si 100
societati in care statul detine actiuni
reziduale
- continuarea activitatilor pentru
pregatirea procesului de privatizare a
SNP PETROM, stabilirea celor mai adecvate
momente si cai pentru aceasta actiune
precum si oferirea spre vanzare pe piata
internationala de capital a unui pachet MIR
de actiuni 2001 - 2002
3.3 Adancirea restructurarii societatilor comerciale din industrie
- restructurarea organizatorica a
intreprinderilor cu capital majoritar de
stat si continuarea privatizarii
societatilor comerciale fara caracter MIR
strategic din industria de aparare 2001 - 2004
- modernizarea capacitatilor de productie MIR
din industria de aparare 2001 - 2004
- marirea gradului de integrare, a
fabricatiei autoturismelor DACIA si
DAEWOO prin cresterea numarului de
componente asigurate de industria MIR + APAPS
orizontala 2001 - 2006
- separarea infrastructurii unitatilor din
metalurgie si din industria
constructiilor de masini de
infrastructura edilitara a oraselor APAPS + MIR
monoindustriale 2001 - 2004
- adoptarea unei strategii (program) pentru MIR + APAPS
restructurarea industriei siderurgice 2001
- implementarea prevederilor strategiei
(programului) de restructurare a MIR + APAPS
sectorului siderurgic 2002 - 2005
4. PROMOVAREA INVESTITIILOR INTANGIBILE
Intensificarea participarii la schimburile economice internationale si
dezvoltarea economica durabila a tarii nu pot avea loc decat daca in economia
romaneasca functioneaza intreprinderi competitive. Un avantaj competitiv
decisiv pentru o intreprindere ca si conditie pentru succesul pe termen lung al
activitatii industriale o reprezinta investitia in capitalul uman. Un alt
element important in acelasi scop este diseminarea si utilizarea rezultatelor
cercetarii.
Inovatia este, la randul ei, un factor cheie intr-o economie moderna,
bazata pe cunoastere. Fortele care determina inovarea sunt competitia,
tehnologia si cercetarea, dar succesul inovarii depinde de abilitatea oamenilor
de afaceri de a folosi capitalul uman si intelectual precum si de a exploata
rezultatele C&D si inovarii si oportunitatile pietii. In acest scop este
necesara crearea unui mediu propice inovarii si realizarii unei legaturi
directe intre industrie si cercetare-dezvoltare, tehnologie si inovare.
Cercetarea fundamentala este mai putin accesibila unei tari cu resurse
financiare reduse, situatie in care prioritara devine cultivarea bazei
tehnologice existente care poate fi folosita pentru noi combinatii tehnologice
si utilizarea ei ca parte a procesului de dezvoltare a produsului.
De asemenea este deosebit de important sa se acorde o atentie sporita
extinderii sistemului calitatii in intreaga industrie, sa creasca grija fata de
mediul inconjurator si interesul pentru promovarea de tehnologii
"curate", precum si a utilajelor si instalatiilor pentru realizarea
acestora, care pot deveni un avantaj comparativ.
Dezvoltarea investitiilor intangibile este privita ca instrument de
dezvoltare a competitivitatii si a cresterii avantajelor competitive ale tarii.
4.1 Utilizarea eficienta a resurselor umane si dezvoltarea instruirii
vocationale
- elaborarea unei politici coerente privind
ocuparea fortei de munca; aplicarea Legii
privind stimularea ocuparii si formarii Ministerul Muncii si
profesionale a persoanelor aflate in Solidaritatii Sociale (MMSS)
cautarea unui loc de munca 2001
- cresterea mobilitatii, flexibilitatii,
adaptabilitatii fortei de munca prin
promovarea conceptului de pregatire
continua; amendarea Legii privind
formarea continua a adultilor si a Legii
privind Consiliul National de Formare MMSS
Profesionala a Adultilor 2001
4.2 Stimularea initiativelor de C&D si inovare si a implementarii
acestora
- realizarea unui studiu care sa
inventarieze proiectele de cercetare si
inovatiile inregistrate oficial si care
sa identifice pe cele care pot rezolva
problemele actuale si stringente ale
pietii si ale operatorilor economici si Ministerul Educatiei si
care pot fi aplicate imediat cu costuri Cercetarii (MEC)
minime in domeniul industriei. 2002
- crearea unui site pe Internet care sa MIR (Oficiul pentru Investitii
prezinte cele mai noi cercetari si si Marci) + MEC
inovatii, pe domenii de activitate; 2002
- promovarea unor acte normative privind
realizarea de centre de implementare a MEC
rezultatelor C&D pe baza acestora; 2001 - 2006
- sustinerea dezvoltarii de strategii de
firma pentru marirea capacitatii de
adaptabilitate la schimbarile de MEC + MIR
tehnologii si de produse pe piata. 2001 - 2004
- stimularea intreprinderilor cu obiect
apropiat de activitate pentru a realiza
programe de cercetare comune, prin
intermediul institutelor de cercetare si
asociatiilor profesionale (eventual cu
cofinantare din partea statului din
bugetul pentru cercetare-dezvoltare, sau MEC + MIR
cu cofinantare externa); 2001 - 2006
- stimularea intreprinderilor care introduc
in productie rezultatele cercetarii,
dezvoltarii in ceea ce priveste
asimilarea de noi tehnologii, noi
materiale sau produse, in vederea
reducerii riscului financiar (prin
scheme de reducere a fiscalitatii) pentru MFP + MIR + MEC
implementarea realizarilor C&D 2001 - 2006
- sprijinirea firmelor de C&D si realizarea
unei cooperari stranse a industriei cu
institutele de invatamant superior;
sustinerea conlucrarii dintre
cercetatori, specialisti si studenti din
institute si universitati cu firmele MEC + MIR
interesate din domeniul industriei 2001 - 2006
- alocarea de resurse bugetare cu
prioritate, numai pe proiecte de C&D,
fezabile, care conduc la efecte economice
sau de alta natura favorabile si
cuantificabile si care rezolva probleme
imediate ale operatorilor economici si MEC
ale pietii 2001 - 2006
- continuarea actiunilor de integrare a
comunitatii stiintifice si tehnice
romanesti in sistemul de stiinta si
tehnologie european in principal prin
participarea la cel de al cincilea
Program Cadru de cercetare, dezvoltare si MEC
demonstratii al Uniunii Europene 2001 - 2006
- asigurarea suportului legislativ,
administrativ si financiar care sa
permita indeplinirea obligatiilor
asumate prin asocierea Romaniei la cel
de al cincilea Program Cadru si,
ulterior, participarea la cel de al
saselea Program Cadru
- extinderea retelei nationale de puncte
de contact;
- formarea unei structuri dedicate
realizarii activitatilor promotionale,
de diseminare a informatiilor privind
Programul Cadru V, precum si pentru
cele de consultanta si training in
vederea participarii la aceste
activitati;
- asigurarea conditiilor pentru
informarea, stimularea si pregatirea
cercetatorilor
- constituirea unui Oficiu de legatura
la Bruxelles.
- realizarea unei noi legaturi intre
industrie si universitati, scoli
profesionale si institute de C&D.
4.3.Promovarea unei politici active de dezvoltare a infrastructurii
calitatii
- stimularea si sprijinirea implementarii
sistemului de management al calitatii
(ISO 9000) de catre agentii economici din MIR
industrie 2002 - 2006
- adoptarea standardelor europene ca
standarde nationale in procesul de
armonizare ca factor de promovare a MIR + MEC
competitivitatii industriale 2001 - 2004
- imbunatatirea activitatii organismului
national de acreditare si a
laboratoarelor si organismelor acreditate
pentru asigurarea conditiilor de semnare
a Protocolului European de Evaluare a MIR + MEC
Conformitatii 2001 - 2003
- dezvoltarea de programe de finantare
destinate IMM pentru introducerea
standardelor de calitate (ISO 9000, MIMMC
ISO 14000) 2002 - 2004
4.4 Realizarea compatibilitatii institutionale si legislative cu UE privind
infrastructura calitatii si evaluarea conformitatii
- sustinerea dezvoltarii capacitatii
institutionale a organismelor din cadrul
infrastructurii calitatii prin programele
de asistenta tehnica PHARE 1999 si 2000
si prin subprogramele Planului national
pentru cercetare-dezvoltare si inovare MIR + MEC
INFRAS 2001 - 2003
4.5. Mediatizarea exemplelor de succes in promovarea investitiilor
intangibile
- realizarea de mese rotunde, emisiuni
radio-TV, si alte actiuni de mediatizare,
publicarea de articole pentru prezentarea
performantelor si modalitatilor aplicate
de cei care au crescut competitivitatea MIR + MEC + MIMMC
produselor prin: 2001 - 2006
- flexibilizarea si utilizarea eficienta
a resurselor umane;
- promovarea C&D si inovatiei
- cresterea calitatii si productivitatii
4.6 Utilizarea eficienta a datelor prelucrate si gestionate de sistemele
informationale nationale si internationale si diseminarea acestora catre
operatorii economici
- realizarea de informari si colaborari cu
asociatiile profesionale si cu camerele
de comert si industrie asupra bazelor de
date nationale si internationale
disponibile si asupra posibilitatilor de
utilizare, in vederea diseminarii catre MIR
operatorii economici interesati 2001 - 2006
4.7. Intarirea capacitatii institutionale si administrative si cresterea
eficientei aplicarii legislatiei in domeniul dreptului de autor si a
proprietatii intelectuale si industriale
- elaborarea legislatiei necesare pentru
intarirea capacitatii institutionale si
administrative in vederea apararii
drepturilor de autor si a celor conexe MIR (Oficiul de Stat pentru
pentru a incuraja astfel C&D si Inventii si Marci)
investitiile straine 2002 - 2004
- explorarea si dezvoltarea, in colaborare
cu Organizatia Mondiala a Proprietatii
Intelectuale, a unor proiecte care sa
asigure pentru IMM protectia drepturilor
de proprietate, informarea si
training-ul necesar privind sistemul
proprietatii intelectuale, precum si
derularea unor programe specifice pentru
stimularea inovarii si cresterii MIMMC + MCTI
competitivitatii IMM 2001 - 2004
4.8 Sustinerea extinderii aplicarii in activitatea industriala a
tehnologiei informatiei
- stimularea dezvoltarii productiei MCTI
romanesti de software 2001 - 2006
5. DEZVOLTAREA COOPERARII INDUSTRIALE
Cooperarea industriala tine in primul rand de competenta, interesul si
responsabilitatea firmelor si a oamenilor de afaceri insisi. Autoritatilor
publice le revine rolul de a intari si perfectiona cadrul legal care sa tina
cont de interesul mutual al operatorilor economici si de a impulsiona
realizarea de intalniri care sa-i aduca pe cei interesati impreuna pentru incurajarea
cooperarii industriale, ca instrument important de sprijin in cresterea
competitivitatii industriei si dezvoltarii economice.
5.1. Asigurarea unui cadru legislativ favorabil cooperarii industriale
- analizarea si imbunatatirea
reglementarilor legate de cooperarea
industriala, vizand continuarea
armonizarii legislative cu cea a Uniunii
Europene, ca element esential pentru
realizarea cooperarii industriale cu MIR + MIE
tarile UE 2001 - 2004
5.2. Dezvoltarea instrumentelor de cooperare industriala
- prezentarea prin mijloacele mass-media a
oportunitatilor de cooperare si
realizarea de scheme de cooperare,
gasirea de parteneri, diseminarea de
informatii privind piata si potentialii MIR + CCIR
parteneri 2001 - 2004
- identificarea si implementarea unor
sisteme privind facilitarea transferului MIR + CCIR
de experienta (management si know-how) 2001 - 2004
5.3. Facilitarea informarii asupra posibilitatilor de cooperare
- realizarea unei pagini pe site-ul
autoritatii publice in domeniul
industriei care sa informeze asupra
forumurilor internationale de
subantrepriza si a "saloanelor
inversate" in care asamblorii se
intalnesc cu furnizorii potentiali, si
asupra meselor rotunde pe teme specifice,
pentru a oferi posibilitatea de
participare intreprinderilor sau MIR + CCIR
asociatiilor profesionale interesate 2001 - 2006
- organizarea de mese rotunde si
conferinte care sa stimuleze cooperarea MIR
intre societatile comerciale 2001 - 2006
5.4. Elaborarea de noi solutii de cooperare
- stimularea dezvoltarii expertizei in
engineering financiar si aranjamentelor
de offset prin informari si cursuri de MFP + MIR + CCIR
instruire 2001 -2004
5.5. Sprijinirea extinderii ofertei de servicii specializate de consultanta
si de instruire in domeniul comertului exterior
- sprijinirea infiintarii de servicii de
consultanta in vederea reducerii
impactului insuficientei cunoasteri a
procedurilor de marketing, a
oportunitatilor sau dificultatilor
existente pe diferite piete si a
insuficientei cunoasteri a unei limbi MAE + MIR + CCIR
straine. 2001 - 2006
5.6. Sprijinirea cunoasterii instrumentelor moderne de marketing
- mediatizarea instrumentelor moderne de
marketing prin intermediul mass-media si
a camerelor de comert si industrie,
descrierea avantajelor acestor
instrumente si a posibilitatii utilizarii
lor, prezentarea realizarilor de succes a
acelor oameni de afaceri care le MIR + CCIR
utilizeaza 2001 - 2006
5.7 Stimularea dezvoltarii cooperarii
tehnologice intre industrie, centrele
de cercetare si universitati prin mese MEC + MIR
rotunde si conferinte 2001 - 2006
5.8. Extinderea intelegerilor bilaterale cu
alte tari privind protectia MAE
investitiilor 2001 - 2006
5.9. Cresterea eficientei activitatii
compartimentelor comerciale ale
ambasadelor in vederea extinderii
comertului, vizand cu prioritate MAE
cooperarea industriala 2001 - 2006
6. SUSTINEREA DEZVOLTARII IMM
In contextul globalizarii economiilor si pietelor, una dintre cheile
cresterii economice si competitivitatii este adaptabilitatea, care confera
rezistenta la socurile economice. Cele mai adaptabile intreprinderi sunt cele
mici si mijlocii, deoarece prin flexibilitatea lor pot genera alternative
economice si sociale eficace.
Dezvoltarea sectorului IMM, in cadrul sectorului privat, constituie o
componenta semnificativa a politicii industriale si economice romanesti, care
influenteaza pozitiv ritmul cresterii economice durabile, prin sporirea
contributiei IMM in realizarea PIB, intr-un procent apropiat cu cel din Uniunea
Europeana.
Accesul dificil la sursele de finantare, lipsa serviciilor suport specifice,
dificultati in cooperarea cu marile firme si in general pentru patrunderea pe
piete constituie punctele slabe ale procesului de dezvoltare a IMM si pe care
autoritatile romane doresc sa le elimine cat mai curand.
6.1. Asigurarea unui mediu de afaceri favorabil si stimulativ pentru
investitii in sectorul IMM
a) perfectionarea cadrului legislativ, astfel incat sa favorizeze
dezvoltarea IMM
- analiza cadrului legal cu impact direct
sau indirect asupra dezvoltarii
sectorului IMM, in scopul simplificarii,
sporirii coerentei, eliminarii
ambiguitatilor si alinierii la MIMMC
legislatia UE; 2001 - 2004
- organizarea de reuniuni si conferinte
regionale si/sau nationale pentru
identificarea si gasirea solutiilor la
problemele majore ale dezvoltarii MIMMC
sectorului IMM 2001 - 2004
b) asigurarea unui mediu fiscal propice pentru IMM
- analizarea sistemului de taxe si impozite
in vederea simplificarii acestuia si a
incurajarii investitiilor in cadrul unei
legislatii specifice in concordanta cu MIMMC + MFP + MDP
legislatia investitiilor; 2001 - 2002
c) realizarea unei politici active si dinamice in scopul cresterii
accesului pe piata
- crearea si mentinerea unei baze de date
comprehensive privind sectorul IMM, MIMMC + CCIR + CNIPMM
disponibile pe INTERNET 2001 - 2006
- constituirea retelei nationale de centre
de consultanta si management al
informatiilor pentru IMM-uri, conform MIMMC
Legii nr. 133/1999 2001 - 2004
6.2. Satisfacerea unor nevoi specifice ale IMM pentru imbunatatirea
capacitatii de participare pe piata
a) Acces la finantare:
- elaborarea de programe de finantare
pentru IMM-uri cu sprijin financiar
extern si/sau de la bugetul de stat:
microcredite, scheme de creditare,
acordarea de asistenta pentru dezvoltarea
sistemelor moderne de finantare, granturi
pentru promovarea antreprenoriatului si
infiintarea de intreprinderi si pentru
proiecte/activitati specifice (CDI,
transfer de tehnologie, MIMMC
subcontractare, etc.); 2001 - 2004
- constituirea Fondului national de
garantare a creditelor pentru IMM-uri, MIMMC
conform Legii nr. 133/1999. 2001
- constituirea Fondului national de MIMMC
cogarantare a creditelor pentru IMM-uri; 2002
- asigurarea participarii IMM la programe
comunitare - al IV-lea Program multianual MIMMC
pentru IMM (2001 - 2005); 2001 - 2005
- finantarea IMM-urilor prin programe PHARE
si mobilizarea de alte surse MIMMC
internationale de finantare 2002 - 2006
- elaborarea si implementarea de programe
pentru incurajarea activitatilor care
contribuie la largirea pietelor
intreprinderilor si, cu prioritate, la
dezvoltarea exporturilor, prin sprijin
financiar si asigurari de risc pentru
operatiuni de comert exterior, accesul la
informatii privind pietele interne si
externe, pentru operatiuni de comert
exterior, accesul la informatii privind
pietele interne si externe, pentru
realizarea de actiuni promotionale, MIMMC
expozitii in tara si in strainatate 2001 - 2004
b) Spatii de lucru si infrastructura fizica
- facilitarea accesului IMM la spatiile de
productie disponibile ale societatilor cu MIMMC + Ministerele economice
capital majoritar de stat: 2001 - 2006
- oferirea de spatii si utilitati de
productie, prin intermediul unor
incubatoare de afaceri, centre de MIMMC + Ministerele economice
inovare, parcuri de afaceri. 2001 - 2006
c) imbunatatirea ofertei de servicii pentru IMM-uri
- elaborarea de programe de pregatire
profesionala destinate managerilor si
angajatilor IMM-urilor, conform Legii MIMMC
nr. 133/1999 2001 - 2004
- elaborarea unui program de informare MIMMC
pentru intreprinzatori 2001 - 2004
- sprijinirea initiativelor de dezvoltare
de incubatoare de afaceri, centre de MIMMC
inovare 2003 - 2006
d) Sprijinirea realizarii de asocieri ale IMM
- realizarea unui sistem de consultare cu MIMMC
asociatiile IMM; 2002 - 2003
- promovarea cresterii reprezentativitatii MIMMC
asociatiilor IMM 2002 - 2006
- sustinerea organizarii unei intalniri
anuale a IMM si a asociatiilor care-i
reprezinta, pentru a putea trece in
revista problemele care au aparut,
modalitatile de rezolvare si pentru a se
supune rezolvarii alte probleme care au MIMMC
aparut pe parcurs 2001 - 2006
6.3. Promovarea IMM in zonele defavorizate
- sustinerea efectuarii de studii de
marketing si de oportunitati
- efectuarea de studii regionale pentru a MIMMC + Ministerul
scoate in evidenta oportunitatile din Administratiei Publice
zona, resursele, posibilitatile de (MAP) + MDP
integrare in mediul economic interzonal 2001 - 2004
- sprijin pentru infiintarea de incubatoare
de afaceri si parcuri industriale in
zonele aflate in criza
- oferirea de servicii de consultanta
- sprijin pentru infiintarea de noi
afaceri
- oferire de informatii asupra
legislatiei si a procedurilor de a fi
acceptati in parcurile industriale sau MIMMC + MAP + MDP
in incubatoarele de afaceri. 2001 - 2004
6.4 Sprijinirea extinderii folosirii
tehnologiei informatiei in activitatea
industriala a IMM si in serviciile
suport pentru acestea si a
transferului de tehnologie catre MIMMC + MCTI
IMM-uri 2001 - 2006
7. CORELAREA CU PROGRAMUL DE DEZVOLTARE REGIONALA A ROMANIEI
7.1 Reducerea discrepantelor intre nivelurile de dezvoltare in interiorul
regiunilor, intre judete, orase si comune, conform Programului de dezvoltare
regionala a Romaniei
- modernizarea sistemului de comunicatii si Ministerul Lucrarilor Publice,
transport, care sa determine revigorarea Transporturilor si Locuintei
intreprinderilor industriale (MLPTL) + MCTI
2001 - 2006
- sustinerea realizarii unui sistem de
instruire a fortei de munca in vederea
dezvoltarii capacitatii acesteia de a se
adapta rapid noilor sectoare industriale MMSS
ce vor aparea in zona 2002 - 2003
- stimularea spiritului anteprenorial prin
intermediul diverselor cursuri, inclusiv MEC
in licee cat si in facultatile interesate 2001 - 2006
- sprijinirea administratiilor publice
locale in vederea acordarii de facilitati
eventualilor investitori (posibilitatea
de a inchiria cladiri si utilaje MAP + Ministerele economice
nefolosite in intreprinderile de stat) 2001 - 2006
- externalizarea unor activitati secundare
ale intreprinderilor din zona si
constituirea de societati comerciale
profitabile prin extinderea ariei de APAPS + Ministerele economice
deservire a acestora; 2001 - 2006
- elaborarea de programe specifice vizand
crearea de locuri de munca in zonele
supuse procesului de restructurare si cu APAPS + Ministerele economice
impact social major Sem. II 2001 - 2006
8. PROMOVAREA COEZIUNII SOCIALE
Coeziunea sociala este un factor determinant pentru succesul ajustarii
structurale si pentru elaborarea si implementarea politicilor industriale. In
acest scop vor fi realizate actiuni vizand:
8.1. Atragerea partenerilor sociali si a altor factori implicati in
activitatea industriala in procesul de elaborare a politicilor si in
participarea la decizie.
- realizarea de consultari si intalniri
periodice, cu factorii implicati in
activitatea industriala (sindicate,
patronate, asociatii profesionale, etc.)
privind ajustarea structurala si
elaborarea si punerea in practica a MIR
politicilor industriale. 2001 - 2006
8.2. Sustinerea intreprinderilor in realizarea cresterii coeziunii sociale
- consultanta permanenta, activa si
eficienta oferita intreprinderilor in
domeniul cresterii coeziunii sociale,
inclusiv popularizarea exemplelor de
succes, pentru stimularea implicarii
fortei de munca in activitatea de luare
de decizii, introducerii noilor metode de
lucru si cresterii mobilitatii fortei de MIR
munca, din industrie. 2001 - 2006
9. DEZVOLTAREA CAPACITATII DE PROTECTIE A MEDIULUI INCONJURATOR
9.1. Intarirea capacitatii institutionale pentru protectia mediului
inconjurator
- incurajarea si stimularea introducerii Ministerul Apelor si
Protectiei
sistemului de management de mediu Mediului (MAPM) + Ministerele
(ISO 14001) la nivelul operatorilor economice + APAPS
economici, 2001 - 2006
- continuarea organizarii in fiecare
minister, organism central si local a
unui compartiment de gestionare a
problemelor de mediu in scopul
descentralizarii sistemului institutional
prin stabilirea competentelor de
protectie a mediului la nivelul
comunitatilor locale, cu accent pe MAPM
actiunile preventive; 2001 - 2002
- crearea unor organisme de certificare a
sistemelor de management de mediu si a
unor organisme de inspectie si acreditare
a acestora, precum si a laboratoarelor de
incercari pentru domeniul mediului MAPM
inconjurator. 2001 - 2002
9.2. Consolidarea cadrului legislativ
- elaborarea strategiilor de armonizare cu
legislatia UE pe domeniile definite in MAPM + MIR
acquis-ul comunitar pentru mediu: dec. 2001
- gestionarea deseurilor;
- controlul poluarii industriale si
managementul mediului
- completarea legislatiei privind mediul
inconjurator cu: Legea pentru prevenirea
si reducerea poluarii industriale si cu
reglementari privind calitatea
combustibililor si gestionarea deseurilor MAPM + MIR
industriale 2001 - 2003
9.3. Prevenirea si reducerea poluarii industriale
- realizarea mecanismelor financiare pentru
promovarea retehnologizarii agentilor
economici din industrie in vederea MAPM
diminuarii poluarii 2001 - 2003
- realizarea sistemului institutional si
eficientizarea mecanismelor financiare MAPM
pentru sustinerea tehnologiilor curate 2001 - 2004
9.4. Distrugerea deseurilor nereciclabile
- realizarea si dezvoltarea infrastructurii
pentru eliminarea deseurilor industriale MAPM + MAP
nereciclabile 2001 - 2004
10. MODERNIZAREA ROLULUI AUTORITATII PUBLICE CENTRALE IN DOMENIUL
INDUSTRIEI
Autoritatea publica centrala in domeniul industriei este Ministerul Industriei
si Resurselor care are ca atributie principala elaborarea si implementarea
politicii industriale. Modernizarea rolului Ministerului Industriei si
Resurselor se bazeaza in principal pe:
- cresterea capacitatii Ministerului
Industriei si Resurselor privind
elaborarea si implementarea politicii
industriale prin perfectionarea cadrului MIR
organizatoric si a personalului; 2001 - 2003
- intarirea capacitatii Ministerului
Industriei si Resurselor pentru
gestionarea restructurarii si
privatizarii operatorilor economici din
subordinea si coordonarea sa, prin
intarirea rolului CA si AGA precum si
prin infiintarea unui oficiu cu atributii MIR
de privatizare; 2001 - 2004
- intarirea componentei activitatii de
asigurare a compatibilitatii
activitatilor industriale cu cerintele MIR
de protectie a mediului inconjurator; 2001 - 2004
- extinderea consultarilor cu partenerii
sociali si cu alti factori implicati in
derularea activitatii industriale, in
problemele legate de ajustarea
structurala, elaborarea si implementarea
politicii industriale, restructurare,
privatizare, perfectionarea cadrului
legislativ si institutional, probleme
sociale, etc. prin realizarea unor
intalniri periodice, precum si in scopul
participarii directe a acestora la MIR
luarea deciziilor majore in domeniu. 2001 2006