Hotărârea Nr.22 din 26.02.2018

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,în baza raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/17 din 31.01.2018,Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1Senatul României: 1. constată caracterul orientativ al documentului Comisiei Europene care, deşi prezintă opţiuni în cadrul a trei scenarii diferite pentru trecerea către o uniune a securităţii şi apărării, indică de o manieră clară că aceste scenarii nu se exclud reciproc şi se doresc a reflecta diferite niveluri de ambiţie ale UE în ceea ce priveşte desfăşurarea de activităţi în comun în materie de securitate şi apărare. Scenariile avansate de Comisia Europeană nu reprezintă deci soluţii prescriptive, care fixează de o manieră rigidă opţiunile disponibile statelor membre în poziţionarea faţă de proiectul apărării europene, ci indicatori de nivel ai gradului de integrare a eforturilor la nivelul UE pentru un răspuns cât mai eficient în abordarea ameninţărilor de securitate prezente şi viitoare. De asemenea, se constată faptul că scenariile sunt evolutive, iar modul în care se prefigurează la acest moment consolidarea Politicii de securitate şi apărare comună (PSAC) va presupune, cel mai probabil, o combinaţie de acţiuni cu aplicabilitate pe toate cele trei scenarii, cu premisele de a avansa diferit pe diverse paliere; 2. remarcă faptul că o apărare europeană tot mai integrată va presupune o integrare a pieţelor de apărare şi o transformare a sectorului industrial militar european în direcţia creşterii competitivităţii, optimizării capacităţii de producţie şi reducerii costurilor. Din această perspectivă, se apreciază că o dezvoltare a bazei industriale şi tehnologice în domeniul apărării va trebui realizată de o manieră echilibrată, cu oportunităţi pentru industria din toate statele membre. Totodată, se evidenţiază că dezvoltarea echilibrată a bazei industriale şi tehnologice va necesita luarea în considerare a specificităţilor şi nevoilor sectorului industrial central şi est-european, în special ale întreprinderilor mici şi mijlocii. În acest sens se subliniază că, printre mecanismele propuse de către Comisie, Fondul european de apărare va constitui un real sprijin atât pentru întărirea apărării comune, cât şi pentru consolidarea bazelor economice şi industriale europene. Din punctul de vedere al României a fost creată astfel o oportunitate reală de implicare a industriei naţionale de apărare în contextul finanţării din fonduri europene în ce priveşte crearea/dezvoltarea de capabilităţi comune; 3. reiterează angajamentul transpartinic asumat la nivel naţional privind alocarea a 2% din PIB sectorului apărării şi menţinerea acestui nivel de finanţare pentru următorii 10 ani. Se evidenţiază faptul că eforturile individuale ale statelor membre trebuie să fie dublate de o creştere a solidarităţii europene, precum şi de o amplificare a acţiunilor derulate în comun sau prin intermediul instituţiilor UE, obiectivul final fiind o Uniune ce contribuie mai mult la acest efort, fără a lua însă din prerogativele statelor membre sau ale altor organizaţii. În acest context, se consideră necesară o implicare pro-activă a tuturor statelor membre, atât în reflecţia strategică despre viitorul apărării europene, cât şi în toate formele de cooperare avansată asociate acestui sector; 4. apreciază eforturile în derulare la nivel european având ca obiectiv consolidarea rolului instituţiilor UE pe palierul securităţii şi apărării şi echilibrarea efortului transatlantic în materie de apărare. Se apreciază în particular alăturarea Comisiei Europene la acest efort şi propunerile concrete avansate până în prezent în domeniul cercetării, dezvoltării de capabilităţi şi optimizării proceselor de înzestrare; 5. susţine viziunea Comisiei Europene privind necesitatea coordonării politicilor de securitate şi apărare ale UE cu principalii parteneri cum ar fi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord sau Organizaţia Naţiunilor Unite. Se subliniază totodată progresele semnificative înregistrate până în prezent în implementarea Declaraţiei comune privind consolidarea cooperării NATO - UE, adoptate la Varşovia în 2016; 6. semnalează faptul că România a susţinut în mod constant consolidarea rolului UE de actor global pe scena internaţională de securitate, cu o implicare mai eficientă în gestionarea crizelor din vecinătatea imediată (estică şi sudică), concomitent cu asigurarea complementarităţii cu NATO, evitarea duplicărilor şi abordarea conjugată a celor două organizaţii, precum şi dezvoltarea unor capabilităţi de apărare credibile şi robuste care să susţină rolul major asumat de UE. Se evidenţiază faptul că pentru România principalul garant al securităţii este şi va rămâne NATO, iar o apărare europeană mai puternică nu poate fi decât benefică pentru NATO în general şi pentru relaţia transatlantică în particular, în măsura în care va contribui la consolidarea capabilităţilor militare ale statelor membre, conform principiului unui singur set de forţe. Se subliniază faptul că România este un susţinător constant al substanţierii dialogului şi cooperării NATO - UE în cât mai multe domenii de interes comun, cu respectarea specificităţii şi autonomiei de decizie a fiecăreia dintre cele două organizaţii. Articolul 2 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 26 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE SENATULUI, ADRIAN ŢUŢUIANU