HOTARARE   Nr. 1700 din 29 noiembrie 2006

pentru aprobarea Programului strategic privind monitorizarea, controlul si eradicarea pestei porcine clasice in Romania

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 991 din 12 decembrie 2006

In temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României   adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Prezenta hotărâre aprobă Programul strategic privind monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România, denumit în continuare Program, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Programul se aplică pe teritoriul României, conform legislaţiei naţionale care transpune legislaţia comunitară corespondentă, în relaţie cu evoluţia endemică a pestei porcine clasice la populaţia de porcine domestice şi sălbatice.

Art. 3. - Obiectivele Programului sunt următoarele:

a)   implementarea politicii de eradicare a bolii, cu utilizarea vaccinării de urgenţă;

b)  aplicarea rapidă a măsurilor adecvate şi eficiente de combatere şi eradicare;

c)  înregistrarea, monitorizarea, procesarea şi utilizarea datelor epidemiologice în relaţie cu pesta porcină clasică;

d)   monitorizarea corespunzătoare a efectivelor de porcine privind pesta porcină clasică.

Art. 4. - Fondurile necesare realizării acţiunilor din cadrul Programului, aferente Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, se alocă din bugetul de stat, prin bugetul acestei autorităţi.

Art. 5. - (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor este autoritatea competentă pentru  monitorizarea şi  implementarea Programului.

(2)   In scopul combaterii bolii, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va solicita, când este cazul, sprijinul Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

(3)   Atribuţiile autorităţilor responsabile pentru aplicarea Programului sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 6. - (1) Obligaţia asigurării şi respectării măsurilor de biosecuritate şi a cerinţelor tehnologice, prevăzute în anexa nr. 3, revine deţinătorilor de porcine din exploataţiile de animale.

(2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) are termen permanent şi condiţionează acordarea despăgubirilor pentru cazurile în care se înregistrează pagube datorate pestei porcine clasice pentru care se acordă despăgubiri în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.  1.415/2004 privind acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7. - (1) Vaccinarea de necesitate, denumită şi vaccinare de urgenţă, se aplică avându-se în vedere recomandarea Comisiei Europene, în baza solicitărilor formulate de România, zona în care se aplică fiind considerată zonă infectată.

(2) Vaccinarea de necesitate prevăzută la alin. (1) se aplică:

a)   mistreţilor din fondurile de vânătoare, din crescătorii şi din complexurile de vânătoare de pe teritoriul României, precum şi porcinelor semisălbatice din Delta Dunării;

b)   porcinelor domestice din exploataţiile profesionale şi nonprofesionale definite în anexa nr. 4.

Art. 8. - (1) Pentru vaccinarea de urgenţă se utilizează numai tipurile de vaccin antipestos porcin ce s-au dovedit a fi eficiente în combaterea bolii şi care au fost recomandate de Comisia Europeană.

(2)  Pentru vaccinarea de urgenţă orală a mistreţilor şi a porcinelor semisălbatice din Delta Dunării se utilizează momeli vaccinale cu vaccin convenţional viu atenuat.

(3)  Pentru vaccinarea de urgenţă a porcinelor domestice din exploataţiile nonprofesionale, precum şi a celor din exploataţiile cu profil de creştere destinate popularii exploataţiilor nonprofesionale se utilizează un vaccin convenţional viu atenuat.

(4)  Pentru vaccinarea de urgenţă a porcinelor domestice din exploataţiile profesionale comerciale se utilizează un vaccin marker.

(5)   Vaccinarea de urgenţă se realizează prin utilizarea de vaccinuri indigene sau din import. Pentru aceste vaccinuri trebuie să existe autorizaţie de comercializare a produselor importate şi autorizaţie de comercializare şi autorizaţie de fabricaţie a produselor indigene. Vaccinurile trebuie să fie condiţionate astfel încât să poată fi utilizate în mai multe campanii de vaccinare pe parcursul anului, indiferent de condiţiile de mediu.

Art. 9. - Programul de vaccinare de urgenţă se aprobă pe o perioadă de un an, respectiv 2006-2007. Campania de vaccinare a porcilor domestici începe la data de 20 decembrie 2006.

Art. 10. - (1) Strategiile privind planurile de vaccinare de urgenţă, sistemul de marcare a cărnii de porc şi sistemul de identificare şi înregistrare a porcinelor se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

(2) Planurile de vaccinare de urgenţă recomandate de Comisia Europeană sunt:

a)   Planul de vaccinare de urgenţă împotriva pestei porcine clasice pentru imunizarea orală a mistreţilor;

b)   Planul de vaccinare de urgenţă împotriva pestei porcine clasice în exploataţiile nonprofesionale de porcine;

c)   Planul de vaccinare de urgenţă împotriva pestei porcine clasice în exploataţiile profesionale comerciale de porcine, autorizate sanitar-veterinar.

Art. 11. - In înţelesul prezentei hotărâri, sistemele de creştere a porcinelor şi termenii de specialitate sunt definiţi în anexa nr. 4.

Art. 12. - Achiziţionarea de vaccinuri şi aplicarea planurilor de vaccinare se realizează astfel:

a)   pentru implementarea Planului de vaccinare de urgenţă împotriva pestei porcine clasice, la porcinele din exploataţiile profesionale comerciale de porcine, autorizate sanitar-veterinar, Comisia Europeană pune la dispoziţie României pentru anul 2007, cu titlu gratuit, întreaga cantitate de vaccin marker necesară;

b)   pentru implementarea Planului de vaccinare de urgenţă împotriva pestei porcine clasice la porcinele din exploataţiile nonprofesionale de porcine, din necesarul de vaccin convenţional viu atenuat Comisia Europeană pune la dispoziţie României, cu titlu gratuit, o parte din cantitatea de doze din acest vaccin, care urmează a fi utilizată pentru demararea campaniei de vaccinare. Restul dozelor necesare derulării Programului urmează a fi achiziţionate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

c)   pentru implementarea Planului de vaccinare de urgenţă împotriva pestei porcine clasice prin imunizarea orală a mistreţilor şi a porcinelor semisălbatice din Delta Dunării se utilizează momeli vaccinale cu vaccin convenţional viu atenuat. Sunt necesare 3.840.000 de momeli vaccinale ce urmează a fi achiziţionate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

d)   Planul de vaccinare de urgenţă împotriva pestei porcine clasice pentru imunizarea orală a mistreţilor se întocmeşte pe baza planurilor alcătuite de direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiulului Bucureşti, împreună cu direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi cu gestionarii fondurilor de vânătoare şi se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;

e)   Programul naţional de vaccinare de necesitate a porcinelor domestice din exploataţiile profesionale comerciale se întocmeşte pe baza programelor alcătuite de direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, împreună cu societăţile comerciale beneficiare, şi se aprobă de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

f)   administrarea momelilor vaccinale mistreţilor din fondurile de vânătoare se face de către gestionarii acestora, iar în cazul mistreţilor din parcurile naţionale se face de către reprezentanţii administraţiilor parcurilor naţionale, acţiune controlată de direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti;

g)  eliberarea momelilor vaccinale, a vaccinului marker şi a vaccinului convenţional viu atenuat se face numai pe bază de reţetă cu timbru sec, eliberată de direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană şi a municipiului Bucureşti.

Art. 13. - (1) Se învesteşte Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, unitate de achiziţii centralizată la nivel naţional, în sensul prevederilor art. 22 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, pentru achiziţionarea specializată a produselor necesare implementării:

a)   Planului de vaccinare de urgenţă împotriva pestei porcine clasice în exploataţiile nonprofesionale de porcine;

b)   Planului de vaccinare de urgenţă împotriva pestei porcine clasice pentru imunizarea orală a mistreţilor şi a porcinelor semisălbatice din Delta Dunării.

(2)   Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în calitate de unitate de achiziţii centralizată, are dreptul de a atribui, în condiţiile legii, contracte de achiziţie publică necesare pentru implementarea planurilor de vaccinare prevăzute la alin. (1), în numele şi pentru direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti.

(3)   Direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti încheie şi derulează contractele de achiziţie publică cu operatorii economici ale căror oferte au fost stabilite ca fiind câştigătoare în urma procedurilor de atribuire aplicate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru acele produse şi la acele preţuri care au fost prevăzute în respectivele oferte.

Art. 14. - Direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti monitorizează şi gestionează circulaţia vaccinurilor antipestoase porcine pe teritoriul de competenţă şi asigură instruirea personalului responsabil cu vaccinarea privind respectarea condiţiilor de transport, depozitare şi aplicare a momelilor vaccinale şi a altor vaccinuri aprobate, utilizate conform recomandărilor producătorului.

Art. 15. - Mişcarea porcinelor domestice şi sălbatice vii, a cărnii, produselor, subproduselor şi deşeurilor provenite de la acestea se efectuează cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri, precum şi a strategiilor aprobate prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, prevăzute la art. 10 alin. (1).

Art. 16. - Deţinătorii de porcine domestice sau sălbatice au obligaţia să comunice autorităţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor locale modificările apărute în starea de sănătate a porcinelor proprii sau în exploataţiile limitrofe, numărul animalelor moarte şi să asigure prelevarea de probe pentru efectuarea examenelor de laborator.

Art. 17. - (1) In caz de suspiciune sau de confirmare a unui focar de pestă porcină clasică, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 67/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 şi 707 bis din 5 august 2005, ce transpune Directiva Consiliului Europei 2001/89/CEE, şi ale Planului de contingenţă pentru pesta porcină clasică care se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) se aplică în condiţiile delimitării de către autoritatea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor competentă a unităţii epidemiologice.

Art. 18. - (1) Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:

a)     comercializarea porcinelor din exploataţiile nonprofesionale pentru consum familial, cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei;

b)      comercializarea porcinelor din exploataţii nonprofesionale-microferme comerciale în afara pieţei locale, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

c)   comercializarea cărnii, produselor, subproduselor şi deşeurilor obţinute în exploataţiile din cadrul sistemului de creştere nonprofesional, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

d)   acceptarea introducerii în unităţile de abatorizare a porcinelor vii provenite din exploataţii nonprofesionale, cu amendă de la 5.000 lei  la  10.000  lei,  precum şi cu confiscarea întregii cantităţi de carne proaspătă;

e)   acceptarea introducerii în unităţile de procesare a cărnii proaspete, a produselor şi subproduselor, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, precum şi cu confiscarea întregii cantităţi de carne proaspătă, a produselor şi a subproduselor de origine animală, în cazul în care provin din exploataţii nonprofesionale;

f)   nerespectarea prevederilor legale privind obligaţiile medicilor veterinari de liberă practică sau ale medicilor veterinari împuterniciţi în aplicarea măsurilor de control a pestei porcine clasice, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

g)   nerespectarea prevederilor legale privind obligaţiile medicilor veterinari oficiali cu privire la evaluarea condiţiilor de funcţionare în vederea emiterii autorizaţiei sanitare-veterinare pentru exploataţiile profesionale comerciale, cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei.

(2)   Contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. d) se sancţionează, pe lângă amenda contravenţională, cu suspendarea autorizaţiei sanitare veterinare de funcţionare a unităţii de abatorizare, pentru o perioadă de la 3 la 6 luni, în condiţiile în care fapta a fost săvârşită a doua oară în decurs de 6 luni de la aplicarea sancţiunii contravenţionale.

(3)   Contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. e) se sancţionează, pe lângă amenda contravenţională, cu suspendarea autorizaţiei sanitare veterinare de funcţionare a unităţii de procesare, pentru o perioadă de la 3 la 6 luni, în condiţiile în care fapta a fost săvârşită a doua oară în decurs de 6 luni de la aplicarea sancţiunii contravenţionale.

(4)   Procedurile pentru uciderea şi distrugerea porcinelor vii, a cărnii, a produselor şi a subproduselor de origine animală confiscate se stabilesc prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

(5)   Toate cheltuielile ce derivă din aplicarea măsurilor prevăzute la alin. (4) sunt suportate de persoana fizică sau juridică ale cărei porcine vii, carne, produse şi subproduse au fost confiscate, ucise şi distruse.

Art. 19. - (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. d) şi e), sancţionate potrivit art. 18 alin. (2) şi (3), se face de către inspectorii autorităţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor competente, iar aplicarea sancţiunii se face de către directorul direcţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, prin rezoluţie scrisă pe procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

(2) Directorul direcţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, are obligaţia de a înştiinţa birourile unice din cadrul oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale sau, după caz, autorităţile administraţiei publice locale care au autorizat funcţionarea operatorului economic despre aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 18 alin. (2) şi (3).

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 18 alin. (1) se fac prin proces-verbal încheiat de către inspectori ai autorităţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, potrivit competenţelor legale.

Art. 20. - Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute în prezenta hotărâre, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Art. 21. - Sancţiunile contravenţionale prevăzute de prezenta hotărâre se aplică şi persoanelor juridice.

Art. 22. - Prevederile art. 18 referitoare la contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 23. - Exploataţiile nonprofesionale-microferme comerciale, care funcţionează la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, au obligaţia ca până la data de 1 iulie 2007 să îndeplinească cerinţele prevăzute în anexa nr. 3 lit. B.

Art. 24. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 89/2006 pentru aprobarea Programului strategic privind monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 15 februarie 2006.

(2) Dispoziţiile prevăzute la art. 18 vor intra în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării.

Art. 25. - Anexele nr. 1 -4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale,

Nicolae Flaviu Lazin,

secretar de stat

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Marian Avram

Ministrul apărării,

Sorin Frunzăverde

p. Ministrul administraţiei şi internelor,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

ANEXA Nr. 1

PROGRAMUL   STRATEGIC

privind monitorizarea, controlul si eradicarea pestei porcine clasice în România

CAPITOLUL I

Descrierea programului

Programul este implementat pe teritoriul României, definit ca zonă infectată, în conformitate cu Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 67/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, ce transpune Directiva Consiliului 2001/89/CEE, şi luând în considerare următoarele:

a)  pesta porcină clasică trebuie considerată endemică la porcii domestici din anumite zone din România;

b)   legislaţia Uniunii Europene ce reglementează „pesta porcină clasică endemică" este prevăzută în anexa la Decizia Consiliului 90/424/CEE;

c)   în anumite zone din România există populaţie de mistreţi;

d)   Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 67/2005, ce transpune Directiva Consiliului 2001/89/CEE, şi Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 66/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care aprobă un manual de diagnostic stabilind proceduri de diagnostic, metode de prelevare a probelor şi criterii pentru evaluarea testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 şi 707 bis din 5 august 2005, ce transpune Decizia Comisiei 2002/106/CEE, conţin principalele măsuri privind controlul şi eradicarea pestei porcine clasice.

CAPITOLUL II

Obiectivele Programului

1.  Obiectivele Programului sunt următoarele:

a)   monitorizarea privind pesta porcină clasică la porcinele domestice şi la mistreţi;

b)   aplicarea vaccinării de urgenţă a porcilor domestici din exploataţiile profesionale şi neprofesionale;

c)  aplicarea rapidă şi eficientă a măsurilor de control şi eradicare a bolii;

d)   înregistrarea, monitorizarea, procesarea şi utilizarea datelor epidemiologice în relaţie cu pesta porcină clasică;

e)   stabilirea măsurilor de control şi eradicare a bolii;

f)   stabilirea fondurilor necesare realizării acţiunilor din cadrul Programului;

g)   aplicarea vaccinării de urgenţă pentru imunizarea orală a mistreţilor.

2.   Pe parcursul implementării Programului, autoritatea competentă urmăreşte în principal:

a)   rezultatele investigaţiilor epidemiologice efectuate cu privire la transmiterea pestei porcine clasice şi la distribuţia geografică a bolii;

b)   existenţa celor două sisteme diferite de creştere a porcinelor:

(i) sistemul de creştere de tip nonprofesional, care cuprinde exploataţia nonprofesională pentru consum familial, exploataţia nonprofesională-microfermă comercială şi exploataţia nonprofesională de porcine de pe păşune;

(ii) sistemul de creştere de tip profesional, în care se încadrează exploataţia profesională comercială de porcine autorizată sanitar-veterinar;

c)   prezenţa populaţiei de mistreţi şi de porcine semisălbatice;

d)  existenţa obstacolelor majore, naturale sau artificiale, ce pot limita mişcarea mistreţilor;

e)  controlul mişcării porcinelor, al pieţelor agroalimentare şi al târgurilor de animale vii.

3.  Monitorizarea pestei porcine clasice

Monitorizarea pestei porcine clasice la porcine domestice şi la mistreţi trebuie să se realizeze pe toată durata implementării Programului pe teritoriul României.

4.    Vaccinarea de urgenţă pentru imunizarea orală a mistreţilor

Zona identificată pentru vaccinarea de urgenţă a mistreţilor este, din motive epidemiologice, considerată zonă infectată. In acest sens, în această zonă trebuie să fie prelevate probe de la mistreţii împuşcaţi sau găsiţi morţi, acestea urmând să fie examinate prin examene de laborator pentru pesta porcină clasică.

In baza art. 20 din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 67/2005, ce transpune Directiva Consiliului 2001/89/CEE, în cazul vaccinării de urgenţă a mistreţilor împotriva pestei porcine clasice Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să transmită Comisiei Europene un plan care să descrie situaţia epidemiologică în legătură cu această boală şi să indice metodele de imunizare orală utilizate.

5.   Vaccinarea de urgenţă a porcinelor domestice din exploataţiile profesionale şi nonprofesionale

Pentru exploataţiile profesionale comerciale, vaccinul utilizat trebuie să fie un vaccin marker, în conformitate cu art. 19 alin. (11) din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 67/2005, ce transpune Directiva Consiliului 2001/89/CEE. Costurile manoperei de vaccinare sunt suportate de proprietarii exploataţiilor profesionale comerciale de porcine. Utilizarea acestui tip de vaccin permite comercializarea cărnii proaspete provenite de la porcinele astfel vaccinate numai pe teritoriul României, în conformitate cu măsurile de protecţie adecvate.

In conformitate cu Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 67/2005, ce transpune Decizia Consiliului 2001/89/CEE, toţi porcii vaccinaţi cu un vaccin marker trebuie să fie marcaţi şi înregistraţi în exploataţiile profesionale comerciale autorizate sanitar-veterinar unde se efectuează vaccinarea.

Pentru exploataţiile nonprofesionale vaccinul utilizat trebuie să fie un vaccin convenţional viu atenuat.

Porcinele astfel vaccinate trebuie să fie marcate diferit de porcinele vaccinate cu vaccin marker şi înregistrate corespunzător.

6.   Aplicarea procedurii de stamping-out efectivelor de porcine infectate

Confirmarea pestei porcine clasice la porcinele domestice impune uciderea porcinelor din exploataţiile infectate şi a porcinelor din exploataţiile de contact. Măsurile ce trebuie aplicate în acest caz sunt precizate de legislaţia specifică în vigoare şi de planul de contingenţă pentru pesta porcină clasică, ce urmează a fi aprobat prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

7.  Populaţia-ţintă

7.1.  Porcinele ţinute în exploataţii

România are aproximativ 5,3 milioane de porcine domestice şi 1,9 milioane de deţinători de porcine domestice.

Aproximativ 1,1 milioane de porcine domestice se regăsesc în 278 de exploataţii profesionale comerciale autorizate, cu următoarea structură:

a)  117.493 de scroafe;

b)  2.444 de vieri;

c)  174.849 de purcei sugari;

d)  370.985 de porcine tineret;

e)  421.845 de porcine la îngrăşare.

Aproximativ 4,6 milioane de porcine domestice sunt crescute în aproximativ 1,9 milioane exploataţii nonprofesionale sau în libertate, în scopul consumului familial sau pentru comercializare pe piaţa locală.

7.2.  Mistreţi

Populaţia de mistreţi din România este estimată la aproximativ 57.000 de animale, iar plafonul de vânătoare pentru anul 2007 urmează a fi stabilit prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, în baza unei medii anuale de 16.000 de animale.

7.3.  In Delta Dunării

In Delta Dunării există o populaţie de porcine semisălbatice ce trebuie să fie supusă vaccinării orale.

8.  Programul de vaccinare se aplică în perioada 1 decembrie 2006 - 31 decembrie 2007.

Scopul tuturor măsurilor aplicate şi, implicit, al programului de vaccinare este de a eradica pesta porcină clasică înainte de anul 2010.

In funcţie de rezultatele Programului, urmează să se stabilească, în anul 2007, măsurile suplimentare ce trebuie implementate pentru continuarea politicii de eradicare.

9.  Beneficiile Programului

Beneficiile Programului sunt următoarele:

a)   programele de supraveghere ce urmează a fi aplicate în abatoare şi în exploataţiile de animale previn răspândirea virusului prin mişcarea porcinelor vii şi comercializarea produselor, subproduselor şi deşeurilor provenite de la acestea;

b)   facilitează obţinerea datelor epidemiologice ce sunt utilizate pentru perfectarea planurilor de vaccinare şi punerea în aplicare a măsurilor de prevenire a transmiterii virusului de la mistreţi la porcinele ţinute în exploataţii;

c)   eradicarea pestei porcine clasice la porcinele ţinute în exploataţii reduce costurile de producţie şi face posibil accesul la comerţul internaţional cu porcine vii, produse şi subproduse obţinute din acestea.

CAPITOLUL III

Prevederi specifice ale Programului

1.  Durata măsurilor din program

Durata programului de eradicare: 4 ani şi o lună Durata planului de vaccinare de urgenţă: un an şi o lună.

2.  Desemnarea autorităţilor responsabile pentru implementarea Programului

Autoritatea centrală responsabilă de elaborarea, monitorizarea şi controlul implementării Programului este Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Autorităţile responsabile pentru implementarea Programului sunt direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Alte autorităţi implicate în implementarea Programului sunt:

1.   Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;

2.   Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare;

3.   Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală din subordinea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;

4.  Ministerul Finanţelor Publice;

5.  Ministerul Administraţiei şi Internelor;

6.  Ministerul Apărării Naţionale;

7.  Ministerul Afacerilor Externe;

8.   Ministerul Justiţiei, prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

9.   Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei;

10.  Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

3.   Delimitarea zonelor în care se implementează Programul

Pentru porcinele domestice Programul se aplică în exploataţiile profesionale şi nonprofesionale existente pe teritoriul României.

Pentru mistreţi, Programul se aplică în cadrul celor 2.151 de fonduri de vânătoare, zona de vaccinare delimitându-se pe o suprafaţă de 63.000 km2.

4.  Descrierea generală a costurilor Programului

Finanţarea Programului urmează a fi suportată din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Fondurile necesare pentru acordarea de despăgubiri proprietarilor de animale moarte, tăiate sau ucise sunt suportate din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

5.  Supravegherea privind pesta porcină clasică

Supravegherea privind pesta porcină clasică se realizează în baza Programului, a acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor transmisibile ale animalelor, al celor transmisibile de la animale la om, pentru protecţia animalelor şi protecţia mediului.

Supravegherea privind pesta porcină clasică prin examene de laborator se realizează conform manualului de diagnostic din structura Planului de contingenţă pentru pesta porcină clasică.

6.  Estimarea populaţiei de mistreţi ce urmează a fi vaccinată

Estimarea  populaţiei  de  mistreţi  ce  urmează  a fi vaccinată se efectuează ţinându-se cont de numărul şi suprafeţele fondurilor de vânătoare şi de numărul de mistreţi existent în aceste fonduri. In baza acestei estimări se calculează necesarul de momeli vaccinale ce urmează a fi achiziţionate şi livrate fiecărui judeţ pentru imunizarea orală de urgenţă a mistreţilor.

La baza evaluării a fost luată în calcul ultima catagrafie a mistreţilor existenţi pe teritoriul României.

7.   Monitorizarea efectivelor de porcine supuse vaccinării de urgenţă

7.1. Monitorizarea efectivelor de porcine din exploataţiile profesionale comerciale autorizate sanitar-veterinar

Monitorizarea efectivelor de porcine în exploataţiile profesionale comerciale autorizate sanitar-veterinar se realizează prin examene clinice şi de laborator.

In acest sens, se realizează examinarea clinică a tuturor porcinelor din exploataţiile profesionale comerciale autorizate sanitar-veterinar, de două ori pe an, la interval de 6 luni. Numărul minim de porcine ce urmează să fie examinat trebuie să asigure o prevalentă de 10% şi 95% confidenţă, conform normelor metodologice aprobate prin ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;

Procedura pentru realizarea testărilor prin examene de laborator urmează a fi elaborată de către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Diagnostic şi Sănătate Animală din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală şi aprobată prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Obiective pentru testarea porcinelor în ferme comerciale:

Numărul de exploataţii supuse testărilor menţionate anterior, precum şi numărul testelor ce urmează a fi realizate pentru diferite categorii de porcine din exploataţiile profesionale comerciale autorizate sanitar-veterinar se stabilesc pe baza datelor existente.

7.2. Monitorizarea efectivelor de porcine din exploataţiile nonprofesionale

Monitorizarea efectivelor de porcine din exploataţiile nonprofesionale se realizează prin examene clinice şi de laborator.

In acest sens, supravegherea clinică a tuturor porcinelor din exploataţiile menţionate anterior se realizează de două ori pe an, la interval de 6 luni şi înaintea vaccinării de urgenţă împotriva pestei porcine clasice.

Procedura pentru realizarea testărilor prin examene de laborator se elaborează de către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Diagnostic şi Sănătate Animală din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală şi se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

In vederea evaluării cât mai exacte a situaţiei epidemiologice în relaţie cu pesta porcină clasică la mistreţi, în sezonul de vânătoare 2006/2007 trebuie să fie prelevate probe de la toţi mistreţii vânaţi sau găsiţi morţi, în scopul efectuării examenelor de laborator.

In zona geografică din care se prelevează probe de la mistreţi trebuie să se ia în considerare prezenţa mistreţilor în această zonă şi a barierelor naturale şi artificiale ce pot limita mişcarea mistreţilor. Când aceste circumstanţe nu sunt întrunite sau când zonele identificate sunt de dimensiuni mari, zonele de prelevare a probelor nu trebuie să fie mai mari de 200 km2.

In cazul zonelor cu o densitate mare de mistreţi şi când acţiunile de vânătoare se realizează cu regularitate, prelevarea de probe se va face ţinându-se cont de structura de vârstă a efectivului de mistreţi din zonă, astfel: aproximativ 50% din probe trebuie să fie prelevate de la categoria de vârstă cuprinsă între 3 luni şi un an, 35%, de la categoria 1-2 ani şi 15%, de la categoria de peste 2 ani.

In zonele în care densitatea mistreţilor este scăzută se prelevează probe de la cel puţin 32 de mistreţi.

Toate probele trimise la laborator vor fi însoţite de o notă în care sunt menţionate vârsta animalului, locul de vânătoare şi sexul acestuia.

Planul cifric privind numărul probelor ce urmează a fi prelevate de la mistreţi, în funcţie de categoria de vârstă a acestora, urmează a fi stabilit de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi de către direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe baza ultimei catagrafii a mistreţilor, realizată de instituţiile cu atribuţii în acest sens, subordonate Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

ANEXA Nr. 2

ATRIBUŢIILE

autorităţilor responsabile pentru aplicarea Programului

I. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în vederea aplicării şi monitorizării Programului, are următoarele atribuţii:

1.  promovează Programul strategic privind monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România;

2.  elaborează procedurile specifice privind monitorizarea şi implementarea Programului, precum şi pe cele menţionate în anexa nr. 1;

3.   elaborează, monitorizează şi controlează aplicarea măsurilor specifice, în concordanţă cu Programul;

4.  întocmeşte, prezintă, transmite şi susţine Programul şi toate documentele aferente acestuia în relaţie cu serviciile specializate ale Comisiei Europene;

5.    întocmeşte, prezintă şi transmite Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale situaţia privind animalele tăiate, ucise sau moarte ori altfel afectate, în vederea stabilirii bugetului necesar acordării de despăgubiri conform Hotărârii Guvernului nr. 1.415/2004 privind acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare;

6.   evaluează şi gestionează datele privind evoluţia pestei porcine clasice;

7.   iniţiază măsurile necesare alocării fondurilor pentru acoperirea costurilor generate de evoluţia unei epizootii majore, prin:

a)   asigurarea personalului sanitar-veterinar şi a personalului auxiliar pentru implementarea măsurilor de control al bolii;

b)   asigurarea echipamentelor necesare gestionării eficiente a evoluţiei bolii;

c)   asigurarea măsurilor zoosanitare şi de dezinfecţie;

d)   asigurarea măsurilor de bunăstare a animalelor;

e)   asigurarea măsurilor necesare supravegherii suplimentare a stării de sănătate a animalelor;

f)    asigurarea fondurilor necesare vaccinării de urgenţă.

8.   în funcţie de modificarea situaţiei epidemiologice, solicită Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă dispunerea de măsuri pentru mobilizarea forţelor de intervenţie necesare aplicării măsurilor de control al bolii, precum şi pentru asigurarea dezinfecţiei pe drumurile publice din zonele de supraveghere şi protecţie a focarului, inclusiv a mijloacelor de transport, pentru reducerea riscului răspândirii virusului pestei porcine clasice.

II.   Direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, în vederea aplicării şi monitorizării Programului, au următoarele atribuţii:

1.   procesarea, evaluarea şi gestionarea datelor privind evoluţia pestei porcine clasice în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti;

2.   implementarea, monitorizarea şi controlul implementării măsurilor precizate în Program;

3.   asigurarea cooperării dintre medicii veterinari oficiali şi gestionarii fondurilor de vânătoare;

4.   asigurarea cooperării cu inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare;

5.   instruirea personalului sanitar-veterinar şi a personalului gestionarilor fondurilor de vânătoare privind prelevarea de probe şi trimiterea acestora către laborator;

6.   respectarea măsurilor prevăzute în Program de către gestionarii fondurilor de vânătoare;

7.   instruirea deţinătorilor de animale cu privire la implementarea măsurilor de biosecuritate.

III.   Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală din subordinea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în vederea aplicării şi monitorizării Programului, are următoarele atribuţii:

1.   elaborarea Manualului de diagnostic pentru pesta porcină clasică;

2.   elaborarea procedurilor specifice privind prelevarea de probe, pregătirea şi transportul acestora către laborator;

3.   coordonarea tehnică, prin Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Pestă Porcină Clasică, a laboratoarelor sanitare veterinare din structura direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu privire la supravegherea şi monitorizarea pestei porcine clasice de diagnosticare în România;

4.   asigurarea expertizei sanitare veterinare în legătură cu pesta porcină clasică.

IV.   Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în vederea aplicării Programului, are următoarele atribuţii:

1.    stabileşte cuantumul despăgubirilor destinate crescătorilor de porcine ca urmare a aplicării măsurilor prevăzute în Program şi în legislaţia specifică;

2.    asigură anual sumele necesare acordării de despăgubiri proprietarilor de animale, în condiţiile legii;

3.   iniţiază măsurile necesare alocării de fonduri pentru a acoperi necesităţile create în situaţii de urgenţă şi pentru a acoperi cheltuielile legate de tăierea sau uciderea porcinelor, eliminarea şi procesarea cadavrelor, carcaselor şi a materialelor contaminate, conform legislaţiei în vigoare;

4.   asigură, prin disponibilizarea resurselor umane şi a mijloacelor materiale, supravegherea, profilaxia şi combaterea bolilor majore ale animalelor sălbatice;

5.   pune la dispoziţie structurii specializate din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor orice date solicitate în vederea direcţionării măsurilor de control al bolii;

6.   elaborează cadrul legislativ în domeniul său de competenţă, referitor la controlul şi eradicarea bolii;

7.   asigură respectarea cerinţelor veterinare privind desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în legătură cu controlul şi cu eradicarea bolii.

V.   Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, în vederea aplicării Programului, au următoarele atribuţii:

1.   monitorizarea şi controlul implementării măsurilor ce revin personalului de specialitate al gestionarilor fondurilor de vânătoare, conform Programului;

2.   cooperarea cu direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, în vederea implementării Programului;

3.   punerea la dispoziţie direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti a catagrafiei mistreţilor.

VI.   Ministerul Finanţelor Publice, în vederea aplicării Programului, are următoarea atribuţie:

- prin Autoritatea Naţională a Vămilor trebuie să informeze călătorii, la punctele de trecere a frontierei de stat, cu privire la unele restricţii sanitare veterinare dispuse ca urmare a evoluţiei bolii.

VII.   Ministerul Administraţiei şi Internelor, în vederea aplicării Programului, are următoarele atribuţii:

1.   la solicitarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, asigură sprijinul necesar organizării prompte a celulelor de criză, cât mai aproape de focar, dar în afara acestuia;

2.   împreună cu autorităţile vamale, aplică măsurile impuse de autoritatea veterinară centrală la punctele de trecere a frontierei;

3.   participă cu personal specializat la realizarea măsurilor profilactice, astfel:

a)  împreună cu serviciile veterinare, asigură echipe fixe şi mobile pentru controlul mişcărilor de animale vii, produse şi subproduse animaliere, alte materii şi materiale ce pot fi contagioase în şi dinspre focar, zona de protecţie, zona de supraveghere;

b)   asigură sprijin pentru aplicarea tuturor măsurilor restrictive dispuse de autoritatea sanitară veterinară;

c)   asigură sprijin autorităţilor sanitare veterinare la controlul mijloacelor de transport pentru identificarea transporturilor ilegale de animale şi produse de origine animală;

d)   asigură sprijin autorităţilor sanitare veterinare pentru identificarea şi descurajarea tăierilor clandestine de animale şi a comercializării ilegale în locuri neautorizate a animalelor vii şi a produselor de origine animală;

e)   asigură protecţia personalului sanitar-veterinar care acţionează în echipele de ucidere a animalelor, ecarisare şi decontaminare a teritoriului afectat;

4. asigură legătura cu prefecţii, care, în calitatea lor de preşedinte al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, dispun măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora.

VIII.  Ministerul Apărării, în vederea aplicării Programului, are următoarele atribuţii:

1.   la solicitarea autorităţilor sanitare veterinare, asigură sprijinul necesar organizării prompte a celulelor de criză, cât mai aproape de focar, dar în afara acestuia, inclusiv prin punerea la dispoziţie acestora a unor facilităţi existente în unităţile militare ce pot fi dislocate în acest sens;

2.   la solicitarea autorităţilor sanitare veterinare, pune la dispoziţie acestora hărţi, sisteme, Sistemul Informatic Geografic, denumit GIS, şi Sistemul Global de Poziţionare, denumit GPS, precum şi alte surse de informare ce pot fi folosite pentru direcţionarea măsurilor de control al bolii;

3.   participă la organizarea de exerciţii de alertă în domeniul sanitar-veterinar.

IX.  Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în vederea aplicării Programului, are următoarele atribuţii:

1.   participă la stabilirea rutelor şi oferă sprijin pentru dirijarea şi controlul circulaţiei mijloacelor de transport în zonele afectate de boală;

2.   la solicitarea autorităţilor sanitare veterinare, participă la instituirea punctelor de dezinfecţie pe drumurile publice aflate în administrarea acestuia, fără să aibă atribuţii în realizarea operaţiunii de dezinfecţie a autovehiculelor;

3.   asigură distrugerea deşeurilor de catering provenite din transporturile internaţionale;

4.   la solicitarea autorităţilor sanitare veterinare, pune la dispoziţie acestora hărţi şi alte surse de informare ce pot fi folosite pentru direcţionarea măsurilor de control al bolii;

5.   asigură informarea populaţiei în aeroporturi, porturi, gări, autogări cu privire la măsurile restrictive impuse de autorităţile sanitare veterinare, în legătură cu pesta porcină clasică.

X.   Ministerul Justiţiei, prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în vederea aplicării Programului, are următoarea atribuţie:

- participă, prin personalul sanitar-veterinar aflat în unităţile din subordine, la realizarea supravegherii sanitare veterinare pentru prevenirea şi controlul bolilor majore ale animalelor şi pentru asigurarea salubrităţii produselor şi subproduselor de origine animală.

ANEXA Nr. 3

MĂSURI   DE   BIOSECURITATE   Şl   CERINŢE   TEHNOLOGICE

A. Măsuri de biosecuritate şi cerinţe tehnologice pentru exploataţiile profesionale comerciale de porcine

1.   Măsurile de biosecuritate sunt obligatorii pentru exploataţiile profesionale comerciale de porcine, autorizate sanitar-veterinar, şi pentru exploataţiile de porcine cu profil de creştere, autorizate sanitar-veterinar, destinate popularii exploataţiilor nonprofesionale.

2.   Respectarea măsurilor de biosecuritate este un criteriu obligatoriu pentru acordarea de despăgubiri pentru animalele tăiate, ucise, moarte sau altfel afectate ca urmare a confirmării pestei porcine clasice.

3.  Măsuri generale de biosecuritate

Măsurile generale de biosecuritate sunt următoarele:

a)    asigurarea delimitării incintei de producţie a exploataţiei printr-un gard care să prevină accesul animalelor, al persoanelor străine şi al mijloacelor de transport în exploataţie prin alte locuri decât prin cele bine precizate, dotate cu mijloace de decontaminare;

b)  existenţa şi menţinerea parametrilor de funcţionare a filtrului sanitar-veterinar şi asigurarea echipamentului de protecţie şi a celui de dezinfecţie;

c)   respectarea regulilor de filtru sanitar veterinar în exploataţia de porcine;

d)  accesul persoanelor care nu activează în exploataţia de porcine trebuie să fie aprobat de administratorul exploataţiei, cu notificarea medicului veterinar care răspunde de supravegherea exploataţiei respective. Accesul persoanelor străine este permis numai cu echipament de protecţie din dotarea exploataţiei;

e)  existenţa şi dotarea rampei de încărcare/descărcare a porcinelor la nivelul îngrădirii astfel încât să se asigure protecţia antiepizootică a exploataţiei şi respectarea condiţiilor de protecţie şi bunăstare a animalelor;

f)  desemnarea mijloacelor de transport ce sunt utilizate în incinta de producţie a exploataţiei, precum şi a regimului ce trebuie respectat de mijloacele utilizate în afara exploataţiei pentru activităţi de aprovizionare;

g)   realizarea aprovizionării cu furaje prin locuri special amenajate în acest sens, cu respectarea măsurilor sanitare veterinare de acces în exploataţie;

h) utilizarea pentru livrarea porcinelor vii numai a mijloacelor de transport autorizate sanitar-veterinar în acest sens şi care:

(i) înainte de încărcare, trebuie să facă dovada curăţării şi dezinfecţiei certificate  

de medicul veterinar oficial sub a cărui responsabilitate se află exploataţia;

(ii) imediat după descărcarea animalelor trebuie să fie curăţate şi dezinfectate.

Documentele prin care se atestă efectuarea curăţării şi dezinfecţiei mijloacelor de transport trebuie să fie înregistrate într-un registru;

i) instituirea în incinta exploataţiei, dar în afara zonei de producţie,  a facilităţilor necesare asigurării  asistenţei sanitare veterinare zilnice pentru:

(i)   efectuarea necropsiilor;

(ii)   întocmirea  documentelor  sanitare  veterinare oficiale;

(iii)  prelevarea de probe, pregătirea şi transportul acestora la laborator;

(iv)  gestionarea şi păstrarea produselor medicinale de uz veterinar,  a instrumentarului  şi  aparaturii medical-veterinare;

j) asigurarea măsurilor privind ecarisarea, colectarea şi procesarea   cadavrelor   şi   a   deşeurilor   rezultate   în exploataţie se realizează prin:

(i)   colectarea şi depozitarea deşeurilor, a dejecţiilor şi a gunoiului de grajd în condiţii de biosecuritate în relaţie cu sănătatea animalelor şi cu protecţia mediului şi stabilirea exactă a modalităţilor de gestionare a acestora;

(ii)   asigurarea ecarisării exploataţiei printr-un sistem contractual cu unităţi specializate de ecarisare sau în alte condiţii legal acceptate;

k) interzicerea introducerii de alimente în exploataţie, asigurarea unui control sanitar-veterinar permanent al produselor animaliere rezultate din activitatea de producţie a exploataţiei;

l) efectuarea dezinfecţiei şi a controlului dăunătorilor cu echipa proprie sau pe bază de contract încheiat cu o firmă specializată;

m) menţinerea porcinelor nou-introduse în exploataţie minimum 30 de zile, înainte de introducerea în zona de producţie, în adăpostul de carantină. Dacă în această perioadă în adăpostul de carantină se introduc alte porcine, perioada de carantină se prelungeşte, pentru toate porcinele, până ce ultimul animal introdus a stat minimum 30 de zile în adăpostul respectiv;

n) scoaterea porcinelor din adăpostul de carantină poate fi efectuată în următoarele situaţii:

(i) în cazul în care niciun animal nu prezintă simptome ale unei boli transmisibile a animalelor, iar rezultatele investigaţiilor au fost negative;

(ii) în scopul precizării diagnosticului;

(iii) pentru a fi tăiate sau ucise ca urmare a dispoziţiei medicului veterinar oficial în a cărui responsabilitate se află exploataţia;

o) carantina profilactică nu se aplică în următoarele situaţii:

(i)  în cazul exploataţiilor asociate în vederea efectuării de activităţi de reproducţie sau producţie, pentru unităţi ale acestora care au locaţii separate;

(ii)  în cazul exploataţiilor care dovedesc că transferă porcine direct din adăposturi aparţinând aceloraşi exploataţii, fără completarea cu porcine din alte exploataţii;

p)   desemnarea   adăposturilor   necesare   efectuării carantinei profilactice obligatorii pentru porcinele nou-achiziţionate se realizează astfel încât să se asigure o separare  funcţională de  clădirile  situate în  zona  de producţie a exploataţiei;

r) respectarea perioadei de carantină şi înregistrarea în registrul de carantină, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 26/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase şi parazitare la animale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 şi 230 bis din 18 martie 2005;

s) respectarea principiului tehnologic „totul plin, totul gol" la nivel de compartiment şi hală;

ş) servirea mesei de către personalul care lucrează în cadrul exploataţiei într-un loc amenajat special în acest scop;

t) obligarea deţinătorilor de exploataţii de porcine destinate reproducţiei sau producţiei să limiteze riscul de îmbolnăvire în exploataţia proprie, prin controale interne şi măsuri de igienă, să supravegheze fiecare intrare sau ieşire de porcine din exploataţie şi să asigure monitorizarea sanitară veterinară a efectivului său de animale;

ţ) supravegherea exploataţiilor de porcine de către medicul veterinar oficial;

u) autoritatea sanitară veterinară poate:

(i)   să dispună măsuri suplimentare privind exploataţiile de porcine, în special efectuarea unor investigaţii detaliate, dacă acest lucru este necesar, în vederea prevenirii epizootiilor;

(ii)   să interzică mişcarea porcinelor din exploataţiile care nu respectă cerinţele prevăzute în prezenta anexă şi de legislaţia specifică în vigoare;

(iii)  să propună sau, după caz, să aplice în condiţiile legii măsura suspendării ori interzicerii funcţionării exploataţiei de porcine, în situaţia nerespectării cerinţelor prevăzute de prezenta anexă şi de legislaţia specifică în vigoare;

v) deţinătorii de exploataţii de porcine au obligaţia să asigure supravegherea sanitară veterinară a efectivului propriu de către un medic veterinar care are următoarele atribuţii:

(i)   să acorde consultanţă oferită deţinătorului de porcine, având ca scop menţinerea sănătăţii acestora;

(ii)   să   efectueze   periodic   examenul   clinic   al porcinelor, în vederea depistării unei epizootii, cel puţin trimestrial sau ori de câte ori este necesar şi cel puţin o dată la fiecare lot de îngrăşare;

(iii)   să verifice şi să certifice respectarea măsurilor prevăzute de Norma sanitară veterinară privind protecţia   animalelor   în   timpul   transportului, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 119/2005, publicat în  Monitorul Oficial  al   României, Partea I, nr. 1.071 din 29 noiembrie 2005;

(iv)   să emită, să semneze şi să parafeze certificatul de transport şi sănătate pentru animale vii din specia porcine.

4. Condiţii tehnologice minimale:

a)  pentru diminuarea riscului epidemiologic în relaţie cu activităţile ce se desfăşoară în exploataţie, adăposturile trebuie să fie compartimentate;

b)   adăposturile şi spaţiile aferente zonei de producţie trebuie menţinute în stare corespunzătoare de funcţionare şi întreţinere care să asigure condiţii adecvate de cazare, specifice fiecărei categorii de porcine;

c)  în situaţia în care în exploataţie se cresc porcine de categorii diferite, acestea trebuie cazate în spaţii diferite, cu excepţia purceilor sugari;

d)   în situaţia în care în exploataţie se cresc şi alte specii de animale, acestea trebuie cazate separat de alte specii de animale;

e)  porcinele destinate reproducţiei sau producţiei nu pot fi transportate împreună cu animale din alte specii, cu porcine destinate abatorizării sau cu porcine din alte exploataţii;

f)   deţinătorul de exploataţie de porcine trebuie să solicite imediat medicului veterinar stabilirea cauzelor în următoarele situaţii:

(i)   mortalitate ridicată;

(ii)   cazuri frecvente de purcei slab dezvoltaţi;

(iii)   cazuri de multiple îmbolnăviri şi înregistrarea unor stări febrile cu temperaturi de peste 40,5°C;

(iv)   mortalitate crescută cu cauze necunoscute;

g)  deţinătorul de exploataţie profesională comercială de porcine, autorizată sanitar-veterinar cu mai mult de două scroafe, pentru reproducţie, în efectiv, trebuie să înregistreze pentru fiecare scroafă următoarele date:

(i)   numărul matricol;

(ii)   data montei;

(iii)   certificatul   de   origine   al   vierului   folosit   la montă/însămânţare artificială;

(iv)   autorizaţia de utilizare a vierului în exploataţia respectivă;

(v)   data repetării căldurilor;

(vi)   data eventualelor avorturi;

(vii)   numărul purceilor obţinuţi  la o fătare, totalul purceilor fătaţi, inclusiv numărul purceilor născuţi morţi;

h) în cazul în care, într-un interval de 4 săptămâni,procentul scroafelor reintrate în călduri depăşeşte 30% sau procentul scroafelor care avortează depăşeşte 2,5%,deţinătorii de porcine sunt obligaţi să solicite medicului veterinar stabilirea cauzelor.

B. Măsuri de biosecuritate pentru exploataţiile nonprofesionale microfermă comercială

1.  Adăpostul şi utilităţile necesare creşterii porcinelor în acest sistem trebuie construite din materiale care să permită curăţarea şi dezinfecţia acestora şi să fie menţinute în stare corespunzătoare de întreţinere şi funcţionare. De asemenea, acestea trebuie să permită realizarea acţiunilor de dezinsecţie şi control al dăunătorilor.

2.    Microfermă comercială trebuie să dispună de echipamente pentru spălarea şi dezinfecţia adăposturilor, menţinute în stare corespunzătoare de întreţinere şi funcţionare.

3.  Microferma comercială trebuie să dispună de:

a)  spaţii amenajate pentru asigurarea condiţiilor de filtru sanitar-veterinar;

b)  spaţii special amenajate pentru depozitarea furajelor, pentru livrarea porcinelor şi pentru curăţarea şi dezinfecţia mijloacelor de transport;

c)  spaţiu special amenajat pentru eliminarea cadavrelor de animale, a dejecţiilor şi a deşeurilor animaliere.

4.  Deţinătorii de porcine trebuie să se asigure că:

a)   accesul persoanelor străine este permis numai cu echipament de protecţie din dotarea exploataţiei. Acesta trebuie supus dezinfecţiei după fiecare utilizare;

b)   furajele, deşeurile, aşternutul şi dejecţiile sunt depozitate în aşa fel încât să fie protejate de contactul cu alte animale.

5.   Fiecare exploataţie nonprofesională microfermă comercială trebuie să ţină un registru, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 170/2004 pentru aprobarea Normei veterinare privind sistemul de identificare şi înregistrare a suinelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 16 martie 2004, care să conţină date despre mişcarea efectivului de porcine.

6.   Este interzisă administrarea în hrana porcinelor a deşeurilor alimentare sau menajere neprocesate ori care constituie un risc pentru sănătatea animalelor.

7.    In vederea valorificării producţiei în scopuri comerciale, exploataţiile nonprofesionale microferme comerciale trebuie să fie autorizate sanitar-veterinar, identificate printr-un cod şi înregistrate în baza de date a autorităţilor competente.

8.   După fiecare depopulare, spaţiile în care au fost cazate porcinele, precum şi cel utilizat pentru îmbarcarea acestora în vederea livrării trebuie să fie curăţate şi dezinfectate.

9.   Deţinătorii de porcine crescute în acest tip de exploataţii au următoarele obligaţii:

a)   să cureţe şi să dezinfecteze spaţiile în care au fost crescute porcinele livrate pentru comercializare;

b)   să cureţe şi să dezinfecteze spaţiile utilizate pentru depozitarea cadavrelor şi a deşeurilor, după livrarea acestora;

c)   să efectueze zilnic curăţarea spaţiilor în care sunt crescute porcinele;

d)   să asigure dezinfecţia echipamentului de protecţie după fiecare utilizare;

e)   să asigure realizarea periodică a acţiunilor de dezinsecţie şi de control al dăunătorilor, ori de câte ori este necesar sau la solicitarea medicului veterinar în a cărui responsabilitate se află exploataţia.

10.   Deţinătorii de porcine crescute în acest tip de exploataţie trebuie să respecte prevederile legale referitoare la depozitarea şi utilizarea dejecţiilor lichide şi solide.

C. Măsuri de biosecuritate pentru exploataţiile nonprofesionale pentru consum familial

1.   Adăpostul, precum şi spaţiile aferente trebuie să se afle într-o stare de întreţinere bună, care să asigure condiţii adecvate de cazare pentru categoria de porcine aflată în creştere şi să fie uşor de spălat şi dezinfectat.

2.   Adăpostul trebuie să fie amenajat astfel încât porcinele să nu poată intra sau ieşi necontrolat şi să nu permită intrarea altor porcine sau oricăror alte specii de animale.

3.  Amenajarea adăposturilor pentru creşterea porcinelor în municipii şi oraşe se reglementează prin hotărâre a administraţiei publice locale.

4.  Accesul persoanelor străine în adăposturi sau în alte locaţii ale exploataţiei este permis doar cu acordul deţinătorului de porcine şi cu respectarea condiţiilor de circulaţie a persoanelor, cu excepţia personalului sanitar-veterinar.

5.  Asigurarea iluminatului în vederea efectuării inspecţiei de către personalul sanitar-veterinar.

6.  In adăpost sau în spaţiile aferente trebuie să existe o utilitate pentru spălarea şi dezinfectarea încălţămintei.

7.   Carnea de porcine este destinată numai consumului şi procesării pentru consum familial, după efectuarea examenelor ante- şi post-mortem şi a examenului trichinoscopic.

D. Măsuri de biosecuritate pentru exploataţiile nonprofesionale de porcine de pe păşune

1. In cazul exploataţiilor nonprofesionale de porcine cu creştere pe păşuni vor fi îndeplinite următoarele cerinţe:

a)  exploataţia nonprofesională de porcine de pe păşune trebuie să aibă o împrejmuire astfel încât să nu fie posibil accesul altor animale;

b)  accesul la exploataţia nonprofesională de porcine de pe păşune trebuie să se realizeze printr-o singură poartă care să împiedice accesul persoanelor străine sau al vehiculelor;

c)  împrejmuirea exploataţiei nonprofesionale de porcine de pe păşune trebuie marcată cu un număr suficient de plăcuţe cu inscripţia „Porcine - hrănirea animalelor şi accesul persoanelor neautorizate sunt interzise.";

d)  exploataţia nonprofesională de porcine de pe păşune trebuie păzită permanent;

e)  exploataţia nonprofesională de porcine de pe păşune trebuie să asigure spaţii pentru izolarea porcinelor bolnave;

f)  exploataţia nonprofesională de porcine de pe păşune trebuie să dispună de facilităţi pentru spălarea şi dezinfectarea încălţămintei, a echipamentului de protecţie şi a roţilor vehiculelor care au acces în exploataţie.

2.  Deţinătorii exploataţiei nonprofesionale de porcine de pe păşune permit accesul persoanelor străine doar cu echipament de protecţie din dotarea exploataţiei sau cu echipament de unică folosinţă, care va fi spălat, respectiv distrus, după utilizare.

3.   a) In apropierea exploataţiei nonprofesionale de porcine de pe păşune trebuie să existe:

(i) un spaţiu betonat sau containere pentru depozitarea furajelor, în cazul în care se practică furajarea cu furaje concentrate;

(ii) un spaţiu betonat sau containere pentru depozitarea porcinelor moarte, care să permită golirea acestora de către serviciul de ecarisaj, fără intrarea în incinta exploataţiei.

b)   Amenajările prevăzute la lit. a) trebuie protejate împotriva pătrunderii altor animale sau a rozătoarelor.

c)   Spaţiile sau containerele prevăzute la lit. a) trebuie amplasate astfel încât să poată fi spălate şi dezinfectate fără dificultate.

ANEXA Nr. 4

DEFINIŢII

1. In sensul prezentei hotărâri, termenii următori se definesc astfel:

a)  exploataţie de porcine - orice incintă cu profil agricol cu unul sau mai multe adăposturi, în care porcinele sunt crescute ori ţinute permanent sau temporar;

b)   exploataţie de porcine cu profil de reproducţie - exploataţia de porcine în care se obţin purcei în scop de reproducţie sau producţie şi care poate deţine vieri autorizaţi sanitar-veterinar;

c)   exploataţie de porcine cu profil de creştere - exploataţia de porcine care preia purcei din exploataţii de reproducţie, pentru creştere şi livrare la exploataţii pentru reproducţie sau pentru îngrăşare;

d)   exploataţie de porcine cu profil de îngrăşare - exploataţia de porcine care preia purcei din exploataţii de creştere sau mixte, în scopul îngrăşării;

e)   exploataţie de porcine cu profil mixt - exploataţia de porcine cu activitate de reproducţie şi producţie;

f)    exploataţie de porcine de pe păşune - exploataţia de porcine cu activitate de reproducţie şi/sau producţie, în care animalele sunt crescute, permanent ori temporar, pe păşune;

g)  adăpost - spaţiul delimitat în cadrul unei exploataţii şi utilizat pentru creşterea exclusivă a porcinelor;

h)  compartiment - spaţiul delimitat în cadrul unui adăpost;

i)   adăpost de carantină - adăpostul izolat funcţional, separat de celelalte adăposturi ale exploataţiei, în care pot fi cazate porcine achiziţionate din alte exploataţii, în vederea verificării statusului de sănătate al acestora;

j)   sistem „totul plin-totul gol" - procedura de depopulare şi repopulare prin care ieşirea animalelor din exploataţie, adăpost sau compartiment se efectuează pentru întreg efectivul aflat în acestea;

k)   piaţa locală - teritoriul administrativ delimitat de comună, în care se pot desfăşura activităţi comerciale cu porcine vii;

l)   consum familial - consumul în exclusivitate în cadrul familial al producţiei de carne, produselor şi subproduselor din carne rezultate din exploatarea porcilor;

m) porcine semisălbatice - porcinele domestice aflate permanent sau temporar în libertate şi care nu se află în mod continuu sub controlul unui proprietar ori deţinător de animale;

n) mortalitate crescută - rata de mortalitate înregistrată într-un adăpost, într-un interval de 7 zile, care depăşeşte valorile procentuale specificate în următorul tabel:

Specificare	Mortalitatea la tătare	Mortalitatea la creştere	Mortalitatea la îngrăsare sau reproducţie
Exploataţie conform prezentei anexe	10%	3%	3%
Alte exploataţii*)	20%	5%	5%

o) purcei slab dezvoltaţi:

Se consideră cazuri frecvente de purcei slab dezvoltaţi următoarele situaţii:

(i)    în exploataţie    nonprofesională -microfermă comercială, dacă dintre purceii viabili fătaţi la ultimele două fătări sunt afectaţi mai mult de 8 purcei;

(ii)   în exploataţiile profesionale comerciale de porcine, autorizate sanitar-veterinar, dacă din purceii viabili ai  ultimelor  10 fătări  sunt afectaţi  mai  mult de 7%;

p) stare febrilă - atunci când, într-un interval de 7 zile, se constată febră la:

(i)   mai mult de 10% din porcinele din exploataţiile nonprofesionale-microferme comerciale;

(ii)  mai mult de 5% din porcinele din exploataţiile profesionale comerciale de porcine, autorizate sanitar-veterinar.

2. In sensul prezentei hotărâri, următoarele sisteme de creştere a porcinelor se definesc astfel:

A. Sistem de creştere nonprofesional:

a) exploataţie nonprofesională pentru consum familial - exploataţia cu un efectiv de până la 3 porcine, exclusiv pentru îngrăşat, destinate consumului familial.

Carnea poate fi utilizată numai pentru consum familial în exploataţia de origine. Este interzisă comercializarea porcinelor vii, a cărnii, a produselor şi a subproduselor rezultate de la acestea;

b) exploataţie nonprofesională-microfermă comercială - exploataţia de porcine cu un efectiv de până la 20 de porcine, din care maximum două scroafe pentru reproducţie. Porcinele crescute în aceste exploataţii pot fi comercializate în viu, numai pe piaţa locală, direct din exploataţie. Este interzisă comercializarea cărnii, produselor şi subproduselor. Activitatea de reproducţie se face numai prin însămânţări artificiale.

B. Sistem de creştere profesional:

- exploataţie profesională comercială de porcine autorizată sanitar-veterinar - exploataţia de porcine cu un efectiv de peste 20 de porcine, care îndeplineşte condiţiile de biosecuritate şi cerinţele tehnologice minime şi care este autorizată sanitar-veterinar. Porcinele vii, carnea, produsele şi subprodusele rezultate de la acestea pot fi comercializate numai pe piaţa naţională.

Activitatea de reproducţie se realizează, fie prin însămânţări artificiale, fie prin montă naturală, cu vieri ce trebuie utilizaţi numai în exploataţia respectivă.

*) Se aplică în situaţia în care au murit:

a)  minimum 5 purcei la tătare;

b)  minimum 3 purcei la creştere;

c)  minimum două porcine la îngrăşare sau reproducţie.