HOTARARE Nr. 154 din 6 februarie 2003
pentru aprobarea Strategiei nationale antidrog in perioada 2003 - 2004
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 111 din 21 februarie 2003
In temeiul art. 107 din Constitutie,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1
Se aproba Strategia nationala antidrog in perioada 2003 - 2004, prevazuta
in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 2
Agentia Nationala Antidrog, ministerele si celelalte organe ale
administratiei publice centrale de specialitate subordonate au obligatia de a
duce la indeplinire masurile specifice domeniului lor de activitate prevazute
in Strategia nationala antidrog in perioada 2003 - 2004.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministru de interne,
Ioan Rus
Ministrul sanatatii si familiei,
Daniela Bartos
Ministrul apararii nationale,
Ioan Mircea Pascu
p. Ministrul muncii si
solidaritatii sociale,
Ion Giurescu,
secretar de stat
Ministrul educatiei si cercetarii,
Ecaterina Andronescu
Ministrul industriei si resurselor,
Dan Ioan Popescu
Ministrul tineretului si sportului,
Georgiu Gingaras
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
ANEXA 1
STRATEGIA NATIONALA ANTIDROG 2003 - 2004
Prezenta strategie este rezultatul efortului comun al reprezentantilor
ministerelor implicate in lupta impotriva drogurilor, precum si ai diferitelor
organizatii publice si private.
CAP. 1
PREZENTARE
Cuvant din partea Primului-ministru al Guvernului Romaniei
De ce o strategie nationala antidrog?
Adrian Nastase,
Prim-ministru al Guvernului Romaniei
Potrivit unor estimari ale Organizatiei Natiunilor Unite, ale INTERPOL si
EUROPOL, "piata drogurilor" ocupa locul secund dupa cea a
armamentului, cu o cifra de afaceri de sute de miliarde de dolari anual. Iata
de ce se impune ca autoritatile competente ale tuturor statelor sa depuna
eforturi sustinute si conjugate pentru eradicarea acestui flagel cu
repercusiuni dintre cele mai grave, care afecteaza in prezent un procent
ridicat al populatiei, in special din randul tinerilor.
Problematica drogurilor este de interes major, avand in vedere si
amplasarea geografica a tarii noastre, situata pe ruta marilor cai de
comunicatie europene si intre tarile producatoare si cele cunoscute ca se
confrunta acut cu fenomenul consumului de droguri.
Daca la inceputul anilor '90 Romania era eminamente tara de tranzit al
drogurilor, cand treptat s-a prefigurat ruta balcanica de trafic al
substantelor stupefiante, avand ca destinatie state vest-europene, in prezent
si pe teritoriul nostru national s-a dezvoltat rapid o piata profitabila de
desfacere a drogurilor.
In contextul eforturilor actuale depuse pe plan mondial pentru
contracararea terorismului si tinand seama de faptul ca unul dintre
principalele mijloace de finantare a gruparilor teroriste il constituie
profiturile enorme obtinute pe piata drogurilor, Guvernul Romaniei, prin
institutiile sale specializate, a luat masuri deosebite pentru eradicarea
acestor fenomene.
In acest sens, este foarte important ca inca de la frontiera de stat sa
dispunem de un sistem eficient de supraveghere si control care sa limiteze cat
mai mult posibil accesul drogurilor pe teritoriul Romaniei. Am in vedere atat
luarea unor masuri vizand prevenirea si combaterea trecerilor ilegale prin
frontiera-vama, cat si o colaborare internationala activa a tuturor
institutiilor abilitate in domeniu, care sa asigure cunoasterea locurilor de
producere, a traseelor de transport, a zonelor de destinatie si a persoanelor
implicate, pentru a se reusi, daca nu stoparea, cel putin limitarea acestui
fenomen aflat intr-o ascensiune ingrijoratoare. Pentru aceasta, Ministerul de
Interne, prin structurile sale specializate - indeosebi Politia de Frontiera -,
a luat masuri concrete de natura sa conduca la securizarea frontierei de stat
si, implicit, la descoperirea si stoparea, inca din acest loc, a incercarilor
de introducere in tara a drogurilor.
De asemenea, prin Directia generala de combatere a crimei organizate si
antidrog se duce o lupta continua de identificare si tragere la raspundere a traficantilor
de droguri care alimenteaza piata pentru consum sau fac parte din retele
transnationale de droguri care tranziteaza teritoriul tarii noastre.
Pentru a avea un program clar de actiune impotriva acestui flagel, la nivel
national s-a elaborat de catre specialistii in domeniu prezenta strategie
nationala antidrog pentru perioada 2003 - 2004.
Acest document vine sa completeze cadrul organizatoric, coordonatele de
actiune ale institutiilor abilitate in lupta contra drogurilor, sa constituie un
instrument care sa stea la baza viitoarelor proiecte si evaluari in domeniul
drogurilor.
Este obligatoriu, totodata, sa reevaluam rolul scolii, al familiei in
educarea tinerilor, pentru a reduce in mod semnificativ numarul celor care cad
victime drogurilor. Nu vreau sa spun vorbe mari, dar mentinand sanatatea
generatiilor viitoare vom asigura vitalitatea natiunii si vom pastra intacte
sansele de dezvoltare normala a societatii romanesti.
Consider ca aceasta este o mare responsabilitate pentru Guvernul Romaniei
si vom actiona in consecinta.
In anul 2000 Parlamentul a adoptat Legea nr. 143 privind combaterea
traficului si consumului ilicit de droguri, act normativ care asigura cadrul
juridic in materie si raspunde recomandarilor si obiectivelor O.N.U., ale
Consiliului Europei si Uniunii Europene.
Apreciez ca in lupta impotriva drogurilor un rol important il are latura
preventiva, care trebuie avuta in vedere atat de catre personalul Ministerului
de Interne, Ministerului Educatiei si Cercetarii, Ministerului Justitiei si nu
in ultimul rand de cel al Ministerului Sanatatii si Familiei, care are
atributii nemijlocite in acest domeniu.
Constientizam insa, in egala masura, ca este nevoie si de un suport
financiar pe care suntem dispusi sa il asiguram in perioada urmatoare, dar vom
avea grija ca banii alocati sa fie folositi judicios si exclusiv in scopul
pentru care au fost destinati.
Este necesara intensificarea activitatilor pentru diminuarea numarului de
tineri care consuma droguri si pe cat posibil sa monitorizam acest fenomen la
nivel national.
Am facut apel la toti colaboratorii mei, la toate organizatiile
neguvernamentale, pentru a nu lasa sa treaca neobservat segmentul celor care
fac eforturi pentru a abandona drogul, sa-i sprijinim in recuperare si
reintegrare sociala.
Mai dureros este ca, abordand aspectul resocializarii fostilor dependenti
de droguri, trebuie sa avem in vedere intregul sistem de invatamant din
Romania. In acest sens, cadrelor didactice, dar si familiilor acestor tineri le
revine o mare raspundere in sprijinirea lor pentru a relua cursurile si a-si
desavarsi educatia.
Ma gandesc, de asemenea, la eforturile pe care trebuie sa le faca
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, prin Directia metodologie - Directia
generala asistenta sociala pentru reinsertia sociala si profesionala a celor
care resimt nevoia imperioasa a unei surse de venit sigure, legale, pentru a
duce o viata normala si a renunta definitiv la mirajul drogurilor.
Astept, totodata, o prezenta mai activa in viata noastra sociala a
organizatiilor neguvernamentale care isi propun, prin propriile programe,
combaterea traficului si consumului de droguri.
Consider ca la acest moment de rascruce este nevoie de eforturi sustinute
din partea tuturor celor ce pot contribui la salvarea victimelor drogurilor, la
transformarea lor in cetateni cu un comportament adecvat societatii noastre,
instituind chiar un sistem de supraveghere cetateneasca a victimelor
drogurilor, pana la reinsertia lor sociala totala. In acest sens, un rol
deosebit il pot avea centrele de prevenire si consiliere antidrog.
Nutresc speranta si impartasesc optimismul ca Strategia nationala antidrog
constituie un document programatic, eficient, in masura sa isi atinga
obiectivele si, in ultima instanta, sa contribuie efectiv la diminuarea
consumului ilicit de droguri.
CAP. 2
INTRODUCERE
Cuvant din partea Coordonatorului national pe droguri
Flagelul drogurilor reprezinta unul dintre fenomenele cele mai complexe, mai
profunde si tragice ale lumii contemporane. Daca pana in 1990 notiunea de drog
era foarte vaga pentru majoritatea romanilor, ulterior situatia s-a modificat,
Romania devenind, la inceput, o tara de tranzit si depozitare si, mai apoi,
chiar o tara de consum al substantelor stupefiante, in drumul lor dinspre
Orient spre Occident.
Traficul si consumul de droguri constituie un pericol grav la adresa
umanitatii, cu repercusiuni dramatice in plan economic si social. In fiecare an
luam cunostinta - din diferite surse de informare - despre faptul ca sume
considerabile sunt deturnate spre scopuri antisociale, traficantii si grupurile
de criminali sfidand legile si autoritatile. Pe de alta parte, milioane de
oameni se adauga anual celor cazuti deja prada "mortii albe", un
procent alarmant intrand in tristul cortegiu al celor iremediabil pierduti
pentru societate.
Amploarea planetara a fenomenului depaseste sfera preocuparilor medicale si
pe cele ale fortelor de ordine si constituie o amenintare la adresa ordinii
economice si sociale mondiale, depasind frontierele nationale.
Iata de ce in lupta impotriva acestui flagel este foarte importanta
elaborarea unei strategii nationale coerente privind problematica drogurilor,
care sa aiba in vedere coordonarea factorilor implicati in contracararea
tuturor aspectelor fenomenului infractional: abuz, aprovizionare, productie,
trafic, prevenire si tratament.
Pornind de la considerentul ca activitatea de prevenire si combatere a
traficului si consumului de droguri se realizeaza - pe langa masurile de ordin
educational, economic, social, medical si administrativ - si prin crearea unui
cadru juridic adecvat, la elaborarea Strategiei nationale antidrog s-au avut in
vedere amploarea si complexitatea fenomenului drogurilor in Romania, precum si
necesitatea controlului consumului si traficului de droguri, corelat cu
intensificarea activitatilor de prevenire a consumului si abuzului de substante
stupefiante.
Prin aceasta strategie, pe termen scurt, se urmareste crearea cadrului
institutional si dezvoltarea capacitatii necesare pentru abordarea
multisectoriala a problematicii drogurilor, iar pe termen lung, este avuta in
vedere reducerea numarului de persoane care se angajeaza in consumul de
droguri, in paralel cu cresterea capacitatii nationale pentru crearea si
dezvoltarea de servicii de educare-informare-prevenire-tratament si cu
dezvoltarea si eficientizarea structurilor si programelor de combatere a
traficului ilegal de droguri.
CAP. 3
PRINCIPIILE DIRECTOARE, VIZIUNEA STRATEGICA, SCOPUL SI OBIECTIVELE
STRATEGIEI
Principiile directoare
1. Principiul prioritatii. Problema prevenirii si combaterii traficului,
consumului si abuzului de droguri este asumata ca o prioritate de catre
Guvernul Romaniei.
2. Principiul optiunii individuale. Prevenirea consumului de droguri are in
vedere complexitatea fenomenului care include si optiunea individuala.
3. Principiul viziunii globale si unitare. Masurile de prevenire si
combatere a traficului, consumului si abuzului de droguri se bazeaza pe
viziunea globala si unitara a problemei.
4. Principiul coordonarii si cooperarii unitare intre toate sectoarele
implicate. Practicile si procedurile in domeniul prevenirii si combaterii
traficului, consumului si abuzului de droguri vor fi adaptate la
caracteristicile sociale si culturale ale populatiei.
5. Principiul profesionalizarii in toate domeniile de activitate. Lupta
impotriva traficului, consumului si abuzului de droguri presupune pregatirea
profesionala corespunzatoare a specialistilor, precum si diseminarea
informatiilor, a bunelor practici si a instrumentelor de lucru in domeniu.
6. Principiul complementaritatii. Implicarea societatii civile alaturi de
institutiile guvernamentale pentru realizarea si extinderea programelor de
prevenire a consumului si abuzului de droguri este o necesitate reala.
7. Principiul continuitatii. Activitatile desfasurate in vederea prevenirii
si combaterii traficului, consumului si abuzului de droguri vor avea un
caracter permanent.
8. Principiul legalitatii. Respectarea drepturilor fundamentale ale omului,
precum si a prevederilor specifice din tratatele internationale la care Romania
este parte constituie o conditie obligatorie in abordarea fenomenului.
9. Principiul confidentialitatii. Datele personale detinute, rezultate din
activitatile specifice antidrog, nu se fac publice.
10. Principiul nediscriminarii. Toate activitatile specifice antidrog se
adreseaza tuturor cetatenilor, indiferent de sex, apartenenta etnica si
religioasa etc.
Viziunea
La sfarsitul anului 2004 Romania va pune in practica un sistem integrat de
servicii de prevenire si tratament, structurat pe o retea nationala de centre,
capabile sa implementeze la nivel local strategii coerente. In acelasi timp se
vor eficientiza structurile si programele de combatere a fenomenului ilicit al
drogurilor, in vederea reducerii traficului de droguri transfrontalier, cu
consecinte in plan intern, reducerea cererii, iar in plan international, anihilarea
retelelor transnationale.
Scopul
Abordand cu realism problematica traficului si consumului ilicit de
droguri, masurile propuse in prezenta strategie au ca scop principal reducerea
cererii si ofertei de droguri, cunoscut fiind faptul ca lupta impotriva acestui
flagel nu a avut ca rezultat eradicarea acestuia, nici chiar pentru cele mai
dezvoltate natiuni ale lumii.
Obiectivele
1. Initierea si sustinerea cu prioritate a unor dezbateri publice cu
caracter politic si apolitic, la nivel national, menite sa sustina o viziune
unitara si coerenta in domeniul luptei impotriva drogurilor
2. Incurajarea participarii tuturor institutiilor private, grupurilor
colective, asociatiilor si persoanelor fizice care doresc sa se implice in
acest domeniu
3. Intensificarea si diversificarea activitatilor de prevenire a consumului
de droguri, in special a celor ce au legatura cu debutul consumului, realizarea
unor studii criminologice pe baza datelor privind traficantii si consumatorii
de droguri
4. Intarirea luptei impotriva traficului si consumului ilicit de droguri,
delincventei organizate asociate acestuia, intensificarea cooperarii
politienesti, vamale si judiciare cu alte state, in special cu statele membre
ale UE
5. Constientizarea necesitatii abordarii globale a prevenirii si combaterii
traficului si consumului de droguri, prin includerea tuturor substantelor care
pot fi utilizate si de care se poate face abuz, inclusiv alcoolul si tutunul
6. Organizarea sistemului de sanatate publica si servicii sociale intr-o
retea integrata, astfel incat sa se asigure utilizarea eficienta a tuturor
resurselor existente si sa se ofere o varietate larga de posibilitati
terapeutice, precum si sa se faciliteze recuperarea sociala a consumatorilor de
droguri
7. Intensificarea si diversificarea actiunilor impotriva traficului de
droguri, spalarii banilor si altor infractiuni asociate, prin imbunatatirea
coordonarii diferitelor institutii abilitate
8. Imbunatatirea cadrului legislativ in vederea asigurarii unor
posibilitati multiple de reactie, adaptate la dinamica fenomenului
9. Organizarea eficienta a colectarii, analizei, prognozarii si diseminarii
datelor obiective, viabile si comparabile, referitoare la fenomenul drogurilor
in Romania, cu sprijinul Observatorului roman pe droguri si toxicomanii (ORDT)
din cadrul Agentiei Nationale Antidrog si al celorlalte institutii nationale cu
atributii in domeniu
10. Intensificarea cooperarii internationale, atat in ceea ce priveste
participarea la organizatiile internationale competente, cat si in relatiile
bilaterale sau multilaterale cu anumite tari ori arii geografice
11. Asigurarea evaluarii periodice si eficiente a actiunilor de lupta
impotriva drogurilor.
CAP. 4
ZONELE SPECIFICE DE INTERVENTIE
4.I. Reducerea cererii
4.I.A. Prevenirea consumului de droguri
I. Analiza situatiei prevenirii consumului de droguri in Romania
Prezentul document reprezinta conceptia de actiune la nivel guvernamental
in domeniul prevenirii consumului si abuzului de droguri si se fundamenteaza pe
o analiza integratoare asupra fenomenului in perioada 1990 - 2002 (studii ale
unor structuri guvernamentale si neguvernamentale, nationale si internationale,
statistici si practici in domeniu).
1. Caracteristicile consumului si abuzului de droguri in Romania:
a) raspandirea fenomenului pe intregul teritoriu al tarii, in paralel cu
extinderea retelelor de trafic la nivel national si international;
b) extinderea utilizarii medicamentelor cu continut psihotrop, a
benzodiazepinelor si a barbituricelor fara prescriere medicala, utilizate
uneori in amestec cu alcool;
c) cresterea numarului detinatorilor si consumatorilor de droguri, precum
heroina, canabis, opium, cocaina etc., si cresterea utilizarii intravenoase a
drogurilor, uneori chiar de la prima doza;
d) cresterea numarului consumatorilor de alcool si tutun la persoanele cu
varste cuprinse intre 15 - 24 de ani, in special in randul celor de sex
feminin;
e) cresterea consumului de amfetamine in randul elevilor;
f) formarea unor grupuri de consum si distributie a drogurilor, pe criterii
de varsta sau microgeografice;
g) cresterea productiei de tutun si alcool indigene, precum si a numarului
campaniilor de publicitate a produselor din tutun si alcool provenite din
import;
h) raspandirea consumului de droguri in baruri, discoteci, locuri de
distractie, locuinte parasite, campusuri universitare etc.
2. Factorii determinanti ai consumului si abuzului de droguri:
a) lipsa de informare si educare in domeniu;
b) acceptarea la nivelul societatii a consumului de tutun si alcool;
c) diminuarea supravegherii copiilor de catre parinti, precum si lipsa de
responsabilitate si implicare a unora dintre ei;
d) presiunea sociala a anturajului la nivelul grupurilor de elevi si
tineri;
e) accesibilitatea primelor doze si curiozitatea de a testa drogurile,
fapte care determina utilizarea ulterioara a acestora pentru consum, nu numai
pentru experimentare;
f) extinderea retelelor de trafic la nivel national si international;
g) imbunatatirea situatiei financiare la nivelul unor grupuri sociale;
h) situatia economica precara a unora dintre utilizatori, fapt care
determina intrarea in retele de trafic pentru intretinerea consumului propriu;
i) migrarea copiilor in orase mari, care determina aparitia fenomenului
"copiii strazii", asociat cu consumul de inhalanti;
j) existenta unor situatii de criza nerezolvate corespunzator in randul
adolescentilor;
k) experienta redusa a autoritatilor si societatii civile in confruntarea
cu un fenomen nou, ce a generat incoerenta in reactie si obtinerea unor
rezultate partiale;
l) absenteismul scolar care determina adolescentul sa se integreze in
anturaje riscante.
3. Programe in domeniul prevenirii consumului si abuzului de droguri
In vederea realizarii componentei de prevenire a consumului de droguri din
cadrul Programului national de prevenire si combatere a traficului si
consumului de droguri, s-a constituit, prin Ordinul ministrului de interne,
ministrului sanatatii si familiei, ministrului administratiei publice,
ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului tineretului si sportului
nr. 128/602/4.425/36.219/2.629/2001, Comisia interministeriala pentru
prevenirea consumului ilicit de droguri (C.I.P.C.I.D.), alcatuita din
reprezentanti ai Ministerului de Interne, Ministerului Sanatatii si Familiei,
Ministerului Administratiei Publice, Ministerului Educatiei si Cercetarii si
Ministerului Tineretului si Sportului. Activitatea comisiei a fost deschisa si
societatii civile prin participarea celor mai reprezentative organizatii
neguvernamentale cu activitati in domeniul prevenirii consumului si abuzului de
droguri.
In vederea coordonarii activitatilor desfasurate la nivel local, a fost
creata reteaua nationala constituita din 47 de centre de prevenire si
consiliere antidrog, la nivelul fiecarui judet si sector din Bucuresti.
Cu sprijinul financiar al Guvernului Romaniei, C.I.P.C.I.D. a derulat la nivel
national proiectul "Consumul de droguri: incotro?", realizat in
parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice si Reprezentanta UNICEF in Romania
si care a vizat desfasurarea de activitati educative in vederea prevenirii
consumului ilicit de droguri in randul tinerilor si promovarea unui stil de
viata sanatos, stil care sa afirme explicit respingerea drogurilor.
Activitatile realizate in cadrul proiectului au asigurat instruirea initiala a
personalului centrelor locale de prevenire si consiliere antidrog in vederea
derularii unor programe de prevenire.
In acelasi timp, sub deviza "Depinde numai de tine", proiectul a
desfasurat cea mai mare campanie nationala cu profil social, realizata prin
intermediul spoturilor TV si radio difuzate de posturile nationale si locale,
coroborata cu activitati desfasurate in randul tinerilor (concerte, expozitii,
concursuri, seminarii etc.).
Toate aceste activitati s-au derulat in parteneriat intre reprezentantii
C.I.P.C.I.D. si organizatii nationale si internationale.
In contextul prevenirii consumului si abuzului de droguri la copii si
tineri, Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Educatiei si Cercetarii,
in parteneriat cu organizatii neguvernamentale, au elaborat continutul
programei de educatie pentru sanatate, care va fi utilizata in scoli incepand
din anul 2003, in vederea implicarii profesorilor si elevilor in cunoasterea
fenomenului consumului de droguri, precum si formarii abilitatilor de
comunicare, interactionare si a comportamentelor sanatoase, in randul elevilor
din clasele I - XII.
Activitatile desfasurate sub egida C.I.P.C.I.D. vin in prelungirea unor
programe derulate anterior de ministerele membre ale comisiei, in colaborare cu
organizatii neguvernamentale (educatie in scoli, materiale cu caracter
informativ, cursuri de formare a specialistilor, studii sectoriale, campanii
media, seminarii etc.).
In ceea ce priveste programele mentionate, lipsa unei evaluari adecvate a
acestor programe si a unor studii la nivelul intregii populatii face dificila
evidentierea schimbarilor la nivelul atitudinilor si comportamentului, in
vederea prevenirii consumului si abuzului de droguri.
4. Oportunitati pentru reducerea consumului si abuzului de droguri:
a) existenta vointei politice pentru realizarea unei strategii de prevenire
a consumului de droguri;
b) realizarea unui cadru legislativ adecvat privind prevenirea si
combaterea consumului si abuzului de droguri;
c) implicarea unor organizatii neguvernamentale in activitati de prevenire
a consumului si abuzului de droguri;
d) pregatirea unor specialisti din domeniul justitiei, educatiei, politiei,
sanatatii, tineretului etc.;
e) alocarea fondurilor din bugetul sanatatii prin programele nationale
pentru prevenirea consumului de droguri, precum si existenta unor finantari
externe;
f) disponibilitati de finantare din partea unor institutii internationale;
g) existenta unor date statistice privind consumul de droguri si tendintele
acestuia;
h) metode si tehnici adecvate de lucru;
i) schimbarea perceptiei la nivelul comunitatilor privind consumul si
abuzul de droguri;
j) avizarea proiectelor cu sume mari si controlul acestora.
5. Dificultati in activitatile de reducere a consumului si abuzului de
droguri:
a) resurse financiare limitate, management deficitar;
b) absenta unor indicatori de performanta si a unui sistem de monitorizare
si centralizare a datelor;
c) parteneriat insuficient structurat al institutiilor guvernamentale si
neguvernamentale, in derularea programelor de prevenire a consumului si
abuzului de droguri;
d) lipsa de coerenta in constientizarea societatii romanesti cu privire la
consumul si abuzul de droguri;
e) capacitatea redusa a institutiilor romanesti si autoritatilor abilitate
de a interveni pentru reducerea criminalitatii;
f) absenta unor specialisti pregatiti, care sa poata actiona dintr-o
perspectiva interdisciplinara.
II. Obiective generale si specifice
A. Obiective generale:
1. Reducerea consumului si abuzului de droguri in randul populatiei
2. Diminuarea numarului de copii si tineri care se angajeaza in consumul de
droguri
3. Diminuarea consumului si abuzului de droguri la persoanele aflate in
situatii de risc
4. Reducerea riscurilor asociate consumului si abuzului de droguri
5. Monitorizarea, analiza si diagnoza consumului de droguri
6. Armonizarea legislativa si institutionala cu prevederile Uniunii
Europene.
B. Obiective specifice:
a) Reducerea factorilor de risc
b) Diversificarea mijloacelor de prevenire a consumului si abuzului de
droguri
c) Promovarea educatiei pentru sanatate in randul populatiei
d) Diminuarea accesibilitatii si disponibilitatii drogurilor
e) Informarea populatiei despre riscurile si daunele asociate consumului de
droguri
f) Implicarea societatii civile
g) Dezvoltarea structurilor de coordonare la nivel national si local
(Agentia Nationala Antidrog)
h) Imbunatatirea calitatii programelor preventive
i) Instruirea specialistilor in domeniu
j) Crearea si promovarea alternativelor pentru petrecerea timpului liber
k) Sensibilizarea opiniei publice si formarea atitudinilor favorabile
prevenirii consumului si abuzului de droguri
l) Consolidarea si dezvoltarea retelei centrelor de prevenire a consumului
si abuzului de droguri in toate judetele tarii
m) Dezvoltarea la nivel universitar a unor cursuri de formare si
specializare in prevenirea consumului si abuzului de droguri
n) Crearea de oportunitati pentru implicarea activa a domeniului privat in
realizarea unor servicii de prevenire si tratament privind consumul si abuzul
de droguri
o) Evaluarea periodica a programelor de prevenire a consumului si abuzului
de droguri
p) Dezvoltarea si diversificarea cooperarii dintre institutii nationale si
internationale care au ca obiect prevenirea consumului de droguri
q) Realizarea de studii criminologice pe baza datelor privind traficantii
si consumatorii de droguri.
III. Plan de aplicare: educatie, sanatate si familie, politie, tineret,
comunitate si organizatii private, mass-media, cooperare nationala si
internationala
1. Ministerul Educatiei si Cercetarii
Plan de aplicare:
a) Elaborarea si dezvoltarea unui curriculum adecvat
a.1) Implementarea programului national "Educatia pentru sanatate in
scoala romaneasca" la nivelul unei populatii scolare de 700.000 de elevi
Termen de evaluare: 2004
a.2) Completarea ghidului metodologic adresat profesorilor diriginti
"Repere privind activitatea educativa" cu teme legate de prevenirea
consumului si abuzului de droguri
Termen de realizare: 2003
a.3) Dezvoltarea unui sistem de informare fragmentata (informatii specifice
legate de problematica drogurilor, adresate elevilor in cadrul diverselor discipline:
biologie, fizica, chimie, psihologie, educatie civica etc.)
Termen de realizare: 2003 - 2004
b) Formarea profesorilor implicati in implementarea curriculumului
b.1) Elaborarea manualelor si organizarea stagiilor de formare destinate utilizatorilor
acestora
Termen de realizare: 2003
b.2) Implementarea programului-pilot de prevenire a consumului de droguri
Termen de evaluare: anual
c) Implicarea scolii in programele comunitare
c.1) Dezvoltarea programelor de prevenire in scoala prin intermediul
personalului centrelor judetene de consiliere si prevenire antidrog
Termen de evaluare: anual
c.2) Monitorizarea fenomenului in scoala prin realizarea unor studii
sociologice de evaluare a dimensiunilor acestuia
Termen de realizare: 2004
c.3) Participarea activa a unitatilor de invatamant la programele
comunitare locale (ale institutiilor descentralizate ale statului, ale
organizatiilor neguvernamentale etc.)
Termen de evaluare: anual
d) Dezvoltarea programelor de timp liber
d.1) Dezvoltarea unor activitati specifice timpului liber (manifestari
artistice, tehnice si sportive), desfasurate in palate si cluburi ale copiilor
Termen de evaluare: anual
d.2) Infiintarea unor centre socioeducative (elaborare proiect de act
normativ)
Termen de evaluare: anual
e) Dezvoltarea programelor adresate familiei
e.1) Sustinerea unor lectorate pentru parinti in cadrul unitatilor de
invatamant (dezvoltarea unor initiative gen "scoala parintilor")
Termen de evaluare: anual
f) Formarea continua a persoanelor implicate in prevenirea consumului de
droguri
f.1) Dezvoltarea unui sistem de acreditare a studiilor in domeniu
Termen de realizare: 2004
f.2) Seminarii, cursuri de specializare, studii postuniversitare etc.,
incluse in sistemul national de acreditare
Termen de evaluare: anual
g) Organizarea unor actiuni specifice grupurilor aflate in situatii de risc
g.1) Identificarea grupurilor aflate in situatii de risc
Termen de evaluare: anual
g.2) Realizarea de materiale de prevenire a consumului/abuzului de droguri,
cu adresabilitate directa
Termen de realizare: 2003
2. Ministerul Sanatatii si Familiei
Obiective operationale:
a) Crearea programelor de formare si stabilirea sistemului de acreditare
pentru profesionistii care lucreaza in prevenirea consumului si abuzului de
droguri
a.1) Formarea si educarea continua a personalului care desfasoara
activitati de promovare a sanatatii si educatiei pentru sanatate. La finalul
anului 2003 toti profesionistii din reteaua de promovare a sanatatii vor avea
competenta in educatia pentru sanatate. Acestia vor organiza cel putin cate un
curs/an, pentru 10 profesionisti care lucreaza in prevenirea consumului si
abuzului de droguri din judetul respectiv. Se va utiliza modulul de curs
elaborat de Centrul National de Perfectionare Postuniversitara a Medicilor si
Farmacistilor.
Termen de evaluare: anual
a.2) Formarea formatorilor sanitari sau a formatorilor din programele de
educatie pentru sanatate, dezvoltate in cadrul diferitelor comunitati, se va
organiza de catre serviciile de promovare din cadrul directiilor de sanatate
publica judetene si a municipiului Bucuresti, conform nevoilor identificate in
comunitatile locale, cel putin o campanie pe an.
Termen de evaluare: anual
a.3) Stabilirea sistemului de acreditare a profesionistilor care desfasoara
activitati de promovare a sanatatii si educatie pentru sanatate, prin semnarea
unui protocol intre Centrul National de Perfectionare Postuniversitara a
Medicilor si Farmacistilor si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale
Termen de realizare: 2004
b) Informarea si educarea tinerilor in vederea constientizarii si
abilitarii acestora in luarea unor decizii responsabile privind consumul si
abuzul de droguri
b.1) Prevenirea aparitiei consumului si abuzului de droguri la copiii cu
varste de pana la 13 ani
Termen de evaluare: anual
b.2) Desfasurarea unor campanii de informare, educare si comunicare, in
vederea prevenirii consumului si abuzului de droguri ilegale, precum si de
tutun si alcool, in colaborare cu mass-media si organizatii neguvernamentale
care desfasoara activitati in domeniu
Termen de evaluare: anual
c) Dezvoltarea programelor de prevenire prin sustinerea parteneriatului cu
sectorul neguvernamental
c.1) Elaborarea planului de colaborare intre organizatiile guvernamentale
si neguvernamentale, care sa implice programele de prevenire a consumului de
droguri, programele de sprijinire a acestora pentru a adopta si a dezvolta
masuri de prevenire a consumului de droguri
Termen de realizare: 2003
c.2) Elaborarea masurilor legislative pentru sprijinirea financiara si
asistenta tehnica a organizatiilor neguvernamentale care dezvolta programe de
sanatate publica, in special prevenirea consumului de droguri
Termen de realizare: 2004
c.3) Elaborarea ghidului de evaluare a programelor de prevenire a
consumului si abuzului de droguri, care se va adresa organizatiilor ce desfasoara
astfel de activitati in domeniul sanatatii
Termen de realizare: 2004
d) Promovarea unui sistem de evaluare a nivelului de cunostinte, atitudini
si comportamente nefavorabile sanatatii prin consumul si abuzul de droguri si a
eficientei programelor de prevenire
d.1) Realizarea unui sistem de monitorizare periodica privind cunostintele,
atitudinile si comportamentele nefavorabile sanatatii (fumat, alcool, droguri
ilegale)
Termen de realizare: 2003
e) Dezvoltarea atitudinilor si comportamentelor favorabile sanatatii la
nivelul populatiei prin metode de promovare a sanatatii si educatie pentru
sanatate
e.1) Reducerea consumului produselor din tutun cu 5% si a consumului de
alcool cu 2% la nivelul populatiei, avand ca an de referinta 2002
Termen de realizare: 2004
e.2) Campanie de informare si educare a opiniei publice in vederea
respectarii legii publicitatii si a altor masuri legislative privind combaterea
consumului de alcool si tutun, precum si promovarea masurilor legislative de
interzicere a consumului de tutun in toate locurile publice si a oricaror forme
de publicitate pentru tutun si alcool
Termen de evaluare: anual
e.3) Promovarea la nivel national a "locurilor de munca
sanatoase", precum si stabilirea legislatiei si a programelor de educatie,
prevenire si interventie, in vederea reducerii consumului si abuzului de
droguri la locul de munca
Termen de evaluare: anual
e.4) Campanie de informare si educare a populatiei, adresata in special
parintilor, in vederea responsabilizarii acestora cu privire la rolul lor in
educarea copiilor si in prevenirea consumului de droguri la nivelul tinerilor
Termen de evaluare: anual
e.5) Dezvoltarea de programe pentru sprijinirea parintilor si educatorilor,
asupra modului de abordare a copiilor in vederea adoptarii unor stiluri de
viata sanatoase si schimbarii comportamentului privind consumul de droguri
Termen de evaluare: anual
3. Ministerul de Interne
Plan de aplicare:
a) Pregatirea politistilor in scopul realizarii unei educatii preventive
eficiente
a.1) Organizarea unor cursuri de perfectionare a pregatirii politistilor
implicati in prevenirea si combaterea consumului de droguri
Termen de evaluare: anual
a.2) Introducerea unor teme specifice in programa de invatamant a
unitatilor scolare din structura Ministerului de Interne
Termen de evaluare: anual
a.3) Optimizarea sistemului de indicatori privind traficul de stupefiante
Termen de evaluare: anual
b) Eficientizarea masurilor specifice de actiune ale politiei
b.1) Redistribuirea resurselor umane si logistice ale politiei prin
acordarea unei atentii sporite prevenirii consumului de droguri
Termen de evaluare: anual
b.2) Realizarea unor materiale care sa cuprinda standarde de conduita a
politistului in relatia cu persoanele implicate in consumul de droguri
Termen de evaluare: anual
c) Implicarea politistilor in programele comunitare
c.1) Initierea unor programe parteneriale in cadrul carora membrii comunitatii
sa fie informati asupra pericolelor consumului de droguri si implicati in
activitati practice de prevenire
Termen de evaluare: anual
d) Dezvoltarea parteneriatului social, extinderea parteneriatului cu
institutii guvernamentale si organizatii neguvernamentale care activeaza in
acest domeniu
d.1) Atragerea si implicarea unui numar tot mai mare de organizatii
neguvernamentale in activitatile de prevenire a consumului de droguri
Termen de evaluare: anual
d.2) Dezvoltarea si diversificarea cooperarii dintre institutiile care au
ca obiect de activitate prevenirea si combaterea consumului de droguri,
imbunatatirea colaborarii dintre structurile Ministerului de Interne,
Ministerului Sanatatii si Familiei, Ministerului Educatiei si Cercetarii,
Ministerului Tineretului si Sportului si implicarea in aceste activitati a
C.I.P.C.I.D.
Termen de evaluare: anual
e) Identificarea factorilor de risc care pot genera consumul de droguri
e.1) Optimizarea sistemului de indicatori privind traficul de stupefiante
Termen de realizare: 2003
e.2) Realizarea de studii criminologice care sa aiba in vedere: date
complexe despre traficanti si consumatori, oportunitatile favorizante
Termen de evaluare: semestrial
e.3) Identificarea locurilor si mediilor propice consumului si traficului
de droguri si evidentierea lor pe "harti" ale zonelor de competenta
Termen de realizare: 2003
e.4) Organizarea de dispozitive fixe sau mobile in aceste locuri, cu
misiunea de a descuraja infractorii si a proteja victimele
Termen de evaluare: semestrial
f) Cresterea increderii cetatenilor in politie, astfel incat ei sa apeleze
la ajutorul politistului ori de cate ori au vreo problema, stiind ca
beneficiaza de intelegere si confidentialitate depline
f.1) Organizarea de intalniri interactive cu elevii de scoala generala si
de liceu, in scopul discutarii problemelor cu care se confrunta acestia si
gasirii unor solutii alternative la consumul de droguri
Termen de evaluare: trimestrial
f.2) Furnizarea de informatii si recomandari pe tema drogurilor, inclusiv
prin amenajarea in scoli si licee a unor panouri cu materiale
preventiv-educative si prin intermediul cabinetelor de asistenta psihologica
din reteaua scolara
Termen de evaluare: semestrial
f.3) Intalniri interactive cu cadrele didactice si sanitare din unitatile
de invatamant pentru a putea oferi, in parteneriat, elevilor si parintilor
sprijinul juridic, psihologic si medical necesar prevenirii consumului de
droguri
Termen de evaluare: anual
g) Corelarea activitatilor formatiunilor de prevenire cu cele de combatere
a traficului de stupefiante
4. Ministerul Tineretului si Sportului
Plan de aplicare:
1. Sustinerea/finantarea de programe/proiecte cu specific de prevenire a
consumului si abuzului de droguri, in vederea reducerii numarului de tineri
care se angajeaza in consumul/abuzul de droguri
Termen de evaluare: anual
2. Dezvoltarea de programe alternative pentru petrecerea timpului liber
prin intermediul Programului de infiintare si dezvoltare a unei retele de
centre de tineret
Termen de evaluare: anual
5. Relatia cu mass-media
Cunoasterea influentei mass-media in consumul de droguri inseamna a lua in
considerare doua aspecte:
1. mass-media, prin informatiile care ajung la populatie, poate promova
atitudini, stereotipuri si mituri influentand reducerea consumului de droguri
prin modelarea opiniei publice in raport cu aceasta problema, cu cauzele si
consecintele ei;
2. mass-media poate influenta deciziile politice in domeniu.
Una dintre modalitatile cele mai folosite in mod curent in domeniul
prevenirii consumului si abuzului de droguri este reprezentata de campaniile de
sensibilizare a populatiei. Este bine cunoscut faptul ca eficienta acestor
campanii este posibila doar daca ele fac parte dintr-o strategie globala de
prevenire a consumului si abuzului de droguri si sunt elaborate de specialisti
in prevenire. De asemenea, mesajele campaniilor trebuie sa fie bine adresate,
informate si sa fie realiste.
Implicarea activa a mass-media in transmiterea mesajelor adecvate este
singura modalitate de a asigura intarirea mesajelor pozitive din programele de
prevenire.
Plan de aplicare comun ministerelor implicate:
a) implicarea mass-media in transmiterea mesajelor educativ-preventive si
promovarea de modele de comportament;
b) informarea mass-media asupra activitatilor derulate;
c) participarea mass-media in programele comunitare de prevenire a
consumului si abuzului de droguri;
d) pregatirea specifica a jurnalistilor in domeniul prevenirii si
combaterii consumului de droguri.
4.I.B. Asistenta medicala si psihologica, reabilitare si integrare sociala
I. Introducere
Abuzul de droguri si consecintele acestuia reprezinta una dintre
principalele probleme ale societatilor europene actuale si, fara indoiala, una
dintre marile probleme ale marilor orase. Dependenta de droguri este un fenomen
de mare anvergura prin caracterul sau multifactorial, dinamic si schimbator,
care afecteaza toate grupele de varsta, dar predominant pe cea cuprinsa intre
14 si 35 de ani. Constituie totodata si o problema majora de sanatate publica,
din cauza importantelor repercusiuni in plan individual (delincventa,
marginalizare sociala, moarte datorata supradozei sau prin suicid, transmiterea
unor boli infectioase - SIDA, HVC - sau reemergenta TBC), familial si social.
Drogurilor "traditionale" - alcool, tutun - li s-au adaugat alte
categorii de droguri ca heroina, cocaina, canabisul etc.
Datorita fenomenologiei dependentei de droguri, cat si diversitatii
factorilor care o determina, abordarea acestui fenomen complex trebuie sa se
faca dintr-o perspectiva globala si integrata, cu 3 niveluri de baza in
actualitate:
- reducerea cererii;
- reducerea ofertei;
- cooperarea internationala.
Este de asemenea necesara existenta unor mecanisme permanente de coordonare
intre structurile implicate, pentru a se evita posibile situatii de conflict.
Cand ne referim la reducerea cererii, prevenirea, tratamentul si
insertia/reinsertia sociala formeaza un proces unitar.
Dependenta de droguri ca "boala cronica"
Procesele care stau la baza dependentei de droguri sunt considerate
manifestari ale unei boli cronice, evoluand cu perioade de recaderi si recidive
sau remisiuni spontane ori consecutive tratamentului.
Cauzele determinante in debutul si mentinerea proceselor mentionate sunt
multifactoriale, in care predispozitia genetica interactioneaza cu factori
biopsihologici si socioculturali.
Tratamentul dependentei de droguri
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (1998), tratamentul persoanelor
dependente de droguri este un proces care incepe cand un consumator de
substante psihoactive intra in contact cu un centru de sanatate sau un serviciu
comunitar. Acest proces trebuie continuat prin alternarea unor interventii
specifice, in scopul de a se atinge o stare cat mai buna de sanatate si
bunastare.
In majoritatea cazurilor, abordarea terapeutica a unei persoane dependente
de droguri necesita coordonarea diferitelor mijloace de asistenta in mod
secvential si simultan. Altfel, se poate spune ca fiecare element al sistemului
este un factor necesar, dar nu suficient, al unui proces terapeutic complex
care presupune lucrul intr-o retea de sprijin pentru dependentul de droguri.
Tratamentul, care include diagnosticul, asistenta medicala si integrarea
sociala a persoanelor dependente, are ca scop imbunatatirea starii de sanatate
si a calitatii vietii acestora, prin diminuarea dependentei de droguri, a
morbiditatii si mortalitatii cauzate de consumul acestor substante, prin
exploatarea la maximum a capacitatilor individuale, facilitarea accesului la
servicii si deplina integrare sociala.
II. Obiective generale si specifice
A. Obiective generale:
- Asigurarea asistentei medicale adecvate necesitatilor persoanelor
dependente de droguri in cadrul serviciilor publice de sanatate, inclusiv ale
celor aflate in penitenciare
- Crearea unei retele de sanatate adaptate la necesitatile actuale
- Impulsionarea reinsertiei sociale a persoanelor dependente de droguri
- Dezvoltarea si consolidarea sistemelor informationale
- Impulsionarea introducerii de strategii de reducere a riscului
- Armonizarea legislatiei romane cu legislatia Uniunii Europene
B. Obiective specifice:
1. Garantarea asistentei medicale si psihosociale a toxicodependentilor, cu
caracter universal, public, gratuit, profesionalizat si specializat
2. Crearea unei retele ample, diversificate si profesionalizate, care sa
ofere o asistenta adecvata si sa incorporeze toate structurile terapeutice
specifice si sa delimiteze atributiile fiecareia
3. Coordonarea si colaborarea cu alte centre/servicii medicale pentru
tratamentul patologiilor asociate
4. Definirea circuitului terapeutic al sistemului de asistenta medicala si
de reintegrare sociala a toxicodependentilor
5. Incurajarea si sustinerea reinsertiei sociale si in munca, inclusiv a
persoanelor dependente de droguri din penitenciare, inclusiv prin programe
specifice de supraveghere a executarii pedepselor neprivative de libertate
6. Dezvoltarea si consolidarea sistemelor informationale
7. Stimularea accesului dependentilor de droguri la programele de diminuare
a consecintelor negative ale consumului de droguri ("harm reduction")
8. Obiectivele urmarite sunt: scaderea incidentei bolilor infectioase,
diminuarea consumului de produse ilicite, cresterea calitatii vietii etc.
9. Afirmarea ca prioritate nationala in planul de actiune a programelor de
tratament ambulatoriu cu agonisti ai opiaceelor (metadona)
10. Includerea terapiei ambulatorii pentru toxicodependenti in cadrul
centrelor penitenciare; asigurarea asistentei medicale gratuite si universale
11. Formare profesionala si cercetare
III. Plan de aplicare
1. Crearea unei comisii pentru a se stabili un protocol intre Ministerul
Sanatatii si Familiei si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate
Termen de realizare: 2003
2. Definirea tipurilor de structuri si de servicii destinate
toxicodependentilor, pe baza unor criterii definite de Ministerul Sanatatii si
Familiei
Termen de realizare: 2003
3. Stabilirea protocoalelor de interrelatii in reteaua de asistenta
medicala primara
Termen de realizare: 2003
4. Infiintarea unor unitati ambulatorii de tratament multidisciplinar
Termen de realizare: 2003
5. Sustinerea programelor de recalificare si reinsertie profesionala
Termen de evaluare: anual
6. Dezvoltarea de activitati prin intermediul Observatorului roman pe
droguri si toxicomanii din Agentia Nationala Antidrog: initierea unui sistem
unitar de inregistrare si notificare a cazurilor de pacienti admisi la
tratament, conform standardului european - indicatorul cerere de tratament
(EMCDDA), initierea unor anchete periodice folosindu-se o metodologie omogena
care sa permita comparatii temporal-spatiale, alti indicatori
Termen de realizare: 2003
7. Promovarea programelor adresate pacientilor refractari la tratament
Termen de evaluare: anual
8. Promovarea programelor tip "harm reduction" - schimb de
seringi si truse anti-SIDA
Termen de evaluare: anual
9. Dezvoltarea de programe privind combaterea automedicatiei si abuzului de
substante psihotrope, in vederea reducerii efectelor negative ale acestora si
respectarii stricte a legislatiei specifice in domeniu
Termen de evaluare: anual
10. Formarea profesionala a specialistilor (psihiatri, neonatologi, medici
de familie, farmacisti etc.) in tratamentul toxicodependentei si dezvoltarea
unei curricule in acest sens
Termen de evaluare: anual
11. Eficientizarea tratamentului cu metadona in termeni de beneficii pentru
sanatatea publica si scaderea delincventei este determinata de caracterul
generalizat, accesibil, confidential si cu viziune pe termen lung a acestuia.
Termen de evaluare: anual
12. Realizarea de catre Ministerul Justitiei - Directia Generala a
Penitenciarelor a activitatilor de dezintoxicare in ambulatoriu, in unitatile
si institutiile penitenciare acreditate de Ministerul Sanatatii si Familiei
Termen de evaluare: anual
13. Dezvoltarea de catre Ministerul Justitiei - Directia Generala a
Penitenciarelor in toate penitenciarele a programelor de substitutie cu agonisti
ai opiaceelor - metadona
Termen de evaluare: anual
14. Dezvoltarea de catre Ministerul Justitiei - Directia Generala a
Penitenciarelor a programelor specifice de reducere a consecintelor negative
ale consumului de droguri in cadrul institutiilor penitenciare
Termen de evaluare: anual
15. Dezvoltarea de programe parteneriale de reinsertie sociala
Termen de evaluare: anual
16. Stabilirea sistemului de pregatire universitara/postuniversitara,
precum si formarea continua a profesionistilor din domeniu
Termen de evaluare: anual
4.II. Reducerea ofertei
1. Consideratii generale
Autoritatile romane au fost preocupate de asigurarea unui regim special al
substantelor stupefiante, prevazand in acest scop masuri coercitive de natura
penala, administrativa sau contraventionala, in cazul nerespectarii
prevederilor legale.
Politica restrictiva aplicata pana in anul 1989 privind libera circulatie a
persoanelor a permis controlul strict al frontierelor, determinandu-i pe traficantii
de droguri sa ocoleasca teritoriul Romaniei, fapt pentru care fenomenul in
cauza s-a manifestat sporadic si fara consistenta.
Tranzitia spre o societate democratica, deschiderea totala a frontierelor
de stat, trecerea la economia de piata, precum si pozitia geografica au
constituit factori determinanti in includerea Romaniei in "ruta
balcanica" de traficare a drogurilor, dinspre tarile producatoare catre
cele consumatoare.
Romania tinde sa devina o adevarata placa turnanta si sa ramana, in mod
preponderent, un loc de tranzit cvasiobligatoriu pentru traficantii de droguri.
Astfel, caile rutiere care pornesc din Afganistan trec prin Istanbul, Sofia,
Bucuresti sau Belgrad si parasesc regiunea balcanica, indreptandu-se catre
Ungaria, Slovacia, Cehia, Germania si Olanda.
Evolutia traficului si consumului de droguri, precum si volumul capturilor
realizate in ultimii 2 ani ne indreptatesc insa sa concluzionam ca Romania este
pe cale de a deveni o noua "piata de desfacere" in peisajul tarilor
europene cunoscute ca mari "consumatoare" de droguri, cum sunt:
Germania, Olanda, Spania, Italia, Franta si Marea Britanie.
Datele statistice ilustreaza o amploare fara precedent a fenomenului
mentionat; in acest sens, in intervalul 1990 - 1997 au fost descoperite 412
cazuri de trafic de droguri, in care au fost implicate 649 de persoane - 219
fiind cetateni romani - si au fost confiscate 20.697,798 kg droguri, pentru ca
in perioada 2001 - iulie 2002 cifrele sa creasca la 1.545 de cazuri constatate,
1.978 de persoane implicate - din care 1.798 cetateni romani, si 64.485,14 kg
droguri capturate.
Totodata, a crescut semnificativ si numarul cetatenilor romani arestati
pentru implicarea in traficul de droguri in mai multe tari ale lumii.
Concomitent cu cele mentionate, comercializarea drogurilor pe teritoriul
Romaniei inregistreaza valori din ce in ce mai ridicate.
Astfel, consumul s-a extins pe intregul teritoriu al tarii, in special in
Bucuresti si in marile orase, cuprinzand segmente diverse ale populatiei, fapt
care a antrenat si o diversificare a gamei de droguri utilizate in consum -
heroina administrata pe cale injectabila, opium, cocaina, amfetamine, canabis.
De asemenea, s-a extins si uzul unor medicamente care, administrate in
combinatie cu bauturi alcoolice, genereaza efecte stupefiante si halucinogene.
Un indicator relevant al functionarii unei veritabile piete de desfacere a
drogurilor in Romania il constituie inregistrarea primelor cazuri de deces
survenite in urma intoxicatiei acute cu droguri.
Consumul de droguri reprezinta una dintre problemele sociale grave cu care
se confrunta societatea romaneasca. Acesta conduce la instalarea dependentei,
devine o sursa de suferinta, imbolnaviri, saracie, excludere sociala, somaj
etc. pentru numeroase persoane, afectand in special tinerii. Este lezat nu
numai comportamentul social al persoanelor in cauza, ci si viata familiilor sau
a comunitatilor din care acestea fac parte.
Consumul determina amplificarea continua a cererii pe piata drogurilor si
influenteaza direct cresterea proportionala a ofertei de substante. In fata
acestui flagel cu implicatii sociale multiple, exercitarea unor actiuni de
combatere este neaparat necesara, impunandu-se o strategie de reducere a
"ofertei" de droguri.
2. Definirea conceptiei romanesti asupra modalitatilor de mentinere sub
control a drogurilor. Cadrul juridic cu incidenta in domeniu
A. Definire
Avand in vedere tendintele de evolutie a fenomenului atat la nivel
national, cat si international, conceptia romaneasca asupra modalitatilor de
mentinere sub control a ofertei de droguri vizeaza in principal urmatoarele
aspecte:
- aderarea la conventiile internationale in materie si alinierea
legislatiei nationale la prevederile acestora, precum si armonizarea cu
reglementarile in vigoare la nivelul Uniunii Europene;
- sanctionarea corespunzatoare a oricarui act sau fapt ilicit legat de
operatiunile cu droguri;
- aplicarea unor pedepse diferentiate in raport cu natura si cantitatea
drogurilor, precum si in functie de caracterul organizat al comiterii faptelor;
- exonerarea de raspunderea penala a persoanelor care denunta autoritatilor
competente, inainte de inceperea urmaririi penale, participarea la o asociatie
sau intelegere in vederea comiterii infractiunilor de trafic de droguri,
permitand accelerarea procesului de identificare si tragere la raspundere
penala a celorlalti participanti;
- reducerea pedepsei la jumatate, in conditiile in care in timpul urmaririi
penale o persoana denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la
raspundere penala a altor persoane care au savarsit infractiuni legate de
droguri;
- consumatorul de droguri este privit ca o victima a acestui fenomen si
este supus masurilor de tratament medical si reinsertie sociala;
- posibilitatea autoritatilor abilitate in acest domeniu de a folosi
mijloace specifice moderne, precum efectuarea de livrari supravegheate sau
folosirea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor acestora pentru
descoperirea faptelor, identificarea autorilor si obtinerea mijloacelor de
proba in situatiile in care exista indicii temeinice privind comiterea unor
infractiuni de trafic de droguri;
- cooperarea interna si internationala dintre institutiile abilitate in
combaterea traficului ilicit de droguri;
- securizarea frontierelor si perfectionarea sistemelor de monitorizare a
mijloacelor de transport, incarcaturii, marfurilor si a persoanelor despre care
se detin date privind implicarea in traficul de droguri;
- punerea sub control a precursorilor folositi la fabricarea ilicita a
drogurilor;
- reglementarea prin lege a regimului cultivarii si comercializarii
plantelor din care se pot extrage substante stupefiante;
- retinerea, arestarea si extradarea persoanelor urmarite la nivel
international pentru comiterea de infractiuni avand ca obiect traficul de
droguri;
- dotarea corespunzatoare a unitatilor specializate din cadrul
Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, Directiei Generale a Vamilor
si al Inspectoratului General al Politiei Romane cu mijloace tehnice de
detectare si depistare a drogurilor;
- preocuparea pentru completarea cadrului legislativ necesar pentru o
eficienta lupta impotriva traficului de droguri (elaborarea proiectului normelor
metodologice de punere in aplicare a Legii privind protectia martorilor si
Legii privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate).
B. Cadrul juridic cu incidenta in domeniu
Putem aprecia ca in prezent autoritatile romane cu atributii in domeniul
combaterii ofertei de droguri au la dispozitie un sistem legislativ modern,
coerent si eficace, care permite abordarea fenomenului consumului si traficului
de droguri de o maniera sistemica, pluridisciplinara, interdepartamentala si
sincronizata cu normele interne si internationale.
Legislatia romana in vigoare este deja armonizata, in mare parte, cu
reglementarile comunitare in domeniul combaterii, producerii, traficului si
consumului de droguri.
Principalele acte normative cu incidenta in domeniul analizat sunt
prevazute la cap. 5.
3. Factori de risc interni si internationali:
- Situarea geografica a Romaniei la intersectia principalelor rute
utilizate de traficantii internationali de droguri
- Cresterea continua a numarului de consumatori si, implicit, dezvoltarea
retelelor de distributie
- Implicarea cetatenilor romani in activitati de trafic in calitate de
curieri, depozitari, intermediari sau distribuitori
- Cresterea criminalitatii in domenii aflate in stransa legatura cu
traficul si consumul ilicit de droguri, inclusiv cele vizand spalarea banilor,
cu rezonanta in sfera financiar-bancara
- Extinderea criminalitatii transnationale prin implicarea directa in
activitatile ilicite de pe teritoriul Romaniei a unor organizatii criminale ce
actioneaza in mai multe state
- Diversificarea modalitatilor de savarsire a infractiunilor, in special
prin folosirea si achizitionarea de armament, respectiv prin apelarea la
serviciile unor infractori profesionisti
- Existenta posibilitatilor de producere pe teritoriul Romaniei a
drogurilor naturale si sintetice, precum si de cultivare ilegala de plante din
care se extrag droguri
- Implicarea in fapte de coruptie a unor functionari publici care au
atributii directe in activitatea de control
- Infiintarea in Romania a unor societati comerciale fantoma sau paravan de
catre cetateni ai unor state producatoare de droguri sau ai statelor de
destinatie a drogurilor, sub acoperirea carora se desfasoara operatiuni ilegale
cu droguri
- Intensificarea fenomenului migrationist vizand cetateni apartinand
tarilor afro-asiatice cunoscute ca mari producatoare de droguri
- Pericolul implicarii unor retele teroriste in obtinerea de fonduri din
operatiuni ilegale cu droguri.
4. Obiective generale si specifice
A. Obiective generale:
- Diminuarea ofertei de droguri cu 30% in urmatorii 2 ani
- Reducerea cererii de droguri prin controlul permanent al nivelului
ofertei
- Tinerea sub control a productiei si traficului ilicit prin cooperarea
dintre organele statului cu atributii in domeniu, precum si prin cooperare
internationala
- Armonizarea legislativa si institutionala in conformitate cu
angajamentele asumate de Romania in procesul de aderare la Uniunea Europeana
- Participarea la programele internationale in domeniu
- Realizarea diagnozei si monitorizarii ofertei de droguri.
B. Obiective specifice:
a) Reducerea factorilor internationali de risc prin diversificarea
activitatilor si actiunilor menite a stopa tranzitarea drogurilor prin Romania,
racolarea si implicarea cetatenilor romani in astfel de activitati, precum si
permanentizarea colaborarii bilaterale si regionale cu agentiile specializate
din alte tari
b) Contracararea traficului international de droguri, realizat de
organizatiile criminale care au structuri pe teritoriul a doua sau mai multe
tari, fiind specializate in domeniul productiei, transportului si
comercializarii ilicite de droguri
c) Intensificarea activitatilor de control la punctele de trecere a
frontierei de stat prin actiuni comune ale Inspectoratului General al Politiei
de Frontiera, Directiei Generale a Vamilor si Brigazii Antidrog
d) Combaterea distribuirii de droguri catre consumatorii finali -
microtrafic, prin implicarea politistilor din cadrul inspectoratelor judetene
si din Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti in activitati
specifice de investigare si constatare
e) Intarirea cooperarii institutionale interne si internationale
f) Scaderea numarului de infractiuni legate de droguri, prin asigurarea
unui control eficient la punctele vamale si de trecere a frontierei de stat si
intensificarea activitatilor de identificare si tragere la raspundere penala a
traficantilor internationali si interni care distribuie droguri in Romania
g) Reducerea semnificativa a practicilor de spalare a banilor proveniti din
traficul ilicit de droguri, prin diversificarea activitatilor comune cu Oficiul
National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor si structurile
specializate ale parchetelor si unitatile de politie
h) Diminuarea accesibilitatii si disponibilitatii drogurilor, prin
asigurarea unui control al importurilor de substante precursoare si produse
farmaceutice, precum si verificarea modalitatilor de deturnare a acestora din
circuitul legal
i) Implicarea societatii civile prin sensibilizarea opiniei publice si
formarea unei atitudini care sa conduca la sesizarea operativa a autoritatilor
de catre cetateni cu privire la persoanele implicate in traficul si consumul
ilicit de droguri
j) Dezvoltarea si perfectionarea structurilor de coordonare la nivel
national si local
k) Instruirea specialistilor in domeniu
l) Realizarea evaluarii permanente a activitatilor desfasurate
m) Asigurarea resurselor financiare necesare punerii in practica a
strategiei de reducere a ofertei de droguri
n) Pregatirea magistratilor, dezvoltarea si diversificarea cooperarii
dintre Ministerul Justitiei si alte institutii nationale si internationale care
au ca obiect combaterea traficului de droguri.
5. Directii de actiune
In vederea ducerii la indeplinire a obiectivelor strategice de reducere a
ofertei de droguri, se stabilesc urmatoarele directii de actiune:
a) Intensificarea controalelor la frontiera de stat a Romaniei de catre
autoritatile abilitate, atat in scop preventiv, de descurajare, prin folosirea
eficienta a aparaturii existente de detectare si testare a diferitelor
substante, folosirea cainilor antrenati in acest sens, in special asupra
marfurilor si persoanelor care provin din tarile afro-asiatice cunoscute ca
mari producatoare de droguri, cat si de descoperire a drogurilor si
precursorilor in containere, colete, incarcaturi si mijloace de transport sau
asupra persoanelor, in baza datelor puse la dispozitie de autoritatile care au
atributii in domeniu
b) Asigurarea conditiilor pentru abordarea cu rezultate optime a
Proiectului PHARE regional pe droguri, gestionat de EUROCUSTOMS, lansat in
Romania la 15 februarie 2002 (care porneste de la realizarile anterioare, in
special ale Programului comun UNDCP-PHARE), referitor la intarirea
capacitatilor de lupta impotriva drogurilor in Europa de Sud-Est, in vederea
imbunatatirii activitatilor de control la trecerea frontierei de stat
c) Cresterea exigentei in efectuarea controalelor de catre autoritatea
vamala ale persoanelor, mijloacelor de transport, marfurilor si altor bunuri
date in consemn la frontiera pe linie de droguri sau precursori, in vederea
efectuarii controlului amanuntit ori interzicerii intrarii sau iesirii in/din
tara. Desfasurarea de controale de catre autoritatea vamala in zonele special
aflate in competenta sau supraveghere, in vederea identificarii de droguri sau
precursori, precum si efectuarea de verificari in evidente, solicitarea de
documente si informatii de la autoritatile vamale ale altor state ce au
legatura directa cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul
national
d) Organizarea de actiuni specifice de catre fortele de politie antidrog de
prindere in flagrant, descinderi, controale si operatiuni de infiltrare in
locurile, mediile si zonele frecventate de traficanti, distribuitori sau
narcodependenti, precum si in locurile de producere si depozitare ilicita a
drogurilor
e) Documentarea permanenta in legatura cu grupurile organizate de
traficanti, interni si transfrontalieri, cu privire la metodele practicate
pentru realizarea transportului intre diferite tari, traseele de circulatie,
identificarea depozitelor, a distribuitorilor si stabilirea legaturilor
infractionale
f) Desfasurarea de activitati permanente si sustinute de cunoastere si
combatere a microtraficului de droguri in zonele aflate in atentie din marile
orase, pentru reducerea comercializarii, urmarind diminuarea semnificativa a
consumului in randul tinerilor si reducerea numarului deceselor provocate de
toxicomanie
g) Prevenirea si combaterea operatiunilor de deturnare in scopuri ilicite a
precursorilor si a traficului cu astfel de substante, efectuarea de verificari
temeinice asupra destinatiei, utilizarii acestora si identificarea unor
laboratoare clandestine de droguri
h) Realizarea de actiuni concertate impreuna cu specialisti din Ministerul
Industriei si Resurselor si Ministerul Sanatatii si Familiei pentru
identificarea, in afara celor 25 de substante prevazute in anexa nr. 1 la Legea
nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea
ilicita a drogurilor, supuse controlului international, si a altor substante
care se incadreaza in categoria precursorilor ce vor face obiectul unor
"supravegheri speciale", in conformitate cu obiectivele Proiectului
PHARE "Droguri sintetice si precursori", coordonat de Ministerul de
Justitie al Olandei (vizeaza dezvoltarea capacitatilor de detectare si control
al drogurilor sintetice in stransa legatura cu traficul de precursori)
i) Desfasurarea de actiuni urgente si sustinute pentru implementarea
sistemului de avizare si autorizare a operatiunilor cu precursori, potrivit
regulilor stabilite prin Legea nr. 300/2002 si prin Hotararea Guvernului nr.
1.121/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 300/2002
privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a
drogurilor
j) Cresterea efectivelor cu atributii de control antidrog din cadrul
Directiei Generale a Vamilor, perfectionarea continua a pregatirii de
specialitate, insusirea si aplicarea noilor metode de prevenire si combatere a
traficului de droguri. In functie de disponibilitatile financiare se va stabili
necesarul de aparatura de laborator pentru analiza fizico-chimica a
substantelor susceptibile a fi droguri, pentru detectarea drogurilor in
incarcaturi sau in mijloace de transport
k) Perfectionarea sistemului de autorizare si avizare a culturilor si
plantelor din care se extrag droguri, ca directie de actiune esentiala de
prevenire a cultivarii ilegale a acestora in Romania (canabisul, macul opiaceu)
l) Intensificarea colaborarii cu Ministerul Finantelor Publice, Banca
Nationala a Romaniei si cu celelalte institutii financiar-bancare in vederea
utilizarii instrumentelor specifice impotriva spalarii banilor proveniti din
activitatile criminale, in special din crima organizata si traficul de droguri.
Luarea masurilor necesare in vederea punerii in aplicare a Proiectului PHARE de
lupta impotriva spalarii banilor, semnat de Comisia Europeana la 31 ianuarie
2002, ce vizeaza tarile din Europa Centrala si de Est si care reuneste toate
institutiile interne cu atributii in domeniu, alaturi de Oficiul National de
Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor
l.1) Schimburi permanente de informatii cu celelalte structuri din cadrul
Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de
Informatii Externe, Ministerul Apararii Nationale, Ministerului Justitiei si cu
agentiile in domeniu ale altor state
l.2) Perfectionarea cadrului juridic si institutional prin adoptarea de
instrumente juridice eficiente si crearea de structuri institutionale noi,
adecvate, precum si perfectionarea celor existente, care sa asigure coordonarea
politicilor de prevenire si combatere a fenomenului, asistenta si cooperare
internationala
l.3) Atragerea de resurse financiare interne si externe in vederea
sustinerii materiale a obiectivelor strategice
m) Dezvoltarea capacitatilor de analiza si prelucrare a informatiilor la
nivelul Brigazii Antidrog din Inspectoratul General al Politiei Romane, pentru
centralizarea datelor, efectuarea de analize strategice si operationale, care
sa permita evaluarea situatiei reale a fenomenului si sa puna la dispozitie
factorilor decizionali elementele necesare strategiei in domeniu. Actualmente
nu exista un sistem unitar adecvat culegerii informatiilor.
n) Definitivarea in regim de urgenta a sistemului national de
raportare-evidentiere "Registrul unic national de investigatii si
cercetare in domeniul drogurilor". Acest registru va include operatiunile
derulate sau in curs de initiere desfasurate de Politia Romana, Politia de
Frontiera, vama, precum si in domeniul medical - intoxicatiile acute
inregistrate in spitalele judetene, datele din centrele zonale medicale cu
atributii de coordonare a tratamentului toxicodependentei, postcura,
reabilitare, consiliere. Calitatea datelor provenite din structurile implicate
in reducerea cererii si ofertei de droguri se va imbunatati prin dotarea
corespunzatoare cu tehnica de calcul si un sistem informational adecvat,
conform standardelor internationale impuse, precum si prin definitivarea
interconectarii principalelor institutii ce au atributii in domeniu.
o) Crearea bazei de date privind operatiunile cu precursori, producerea,
comercializarea, depozitarea, importul si exportul de precursori
p) Cresterea efectivelor formatiunii centrale si ale compartimentelor de
lupta impotriva drogurilor care desfasoara activitati informativ-operative si
de cercetare, perfectionarea continua a pregatirii de specialitate in culegerea
de informatii, insusirea si aplicarea noilor metode de prevenire sau combatere
a traficului de droguri, tacticile de interventie de prindere in flagrant etc.
In functie de disponibilitatile financiare se va stabili necesarul de aparatura
de laborator pentru analiza fizico-chimica a drogurilor, pentru detectarea
drogurilor in incarcaturi sau mijloace de transport, precum si pentru
activitatea de urmarire si supraveghere.
r) Dezvoltarea Observatorului roman pe droguri si toxicomanii din cadrul
Agentiei Nationale Antidrog, conectarea la activitatile Centrului European de
Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri (EMCDDA), precum si
racordarea la reteaua europeana a punctelor nationale focale -
"REITOX".
6. Plan de aplicare
1. Elaborarea proiectului de lege privind crearea unui fond special al
bunurilor confiscate din traficul ilicit de droguri, precursori si alte
infractiuni conexe. Propunem ca resursele acestui fond sa aiba urmatoarea
destinatie: finantarea activitatilor de prevenire si combatere a traficului
ilicit de droguri, in special pentru modernizarea dotarii Politiei Romane,
Politiei de Frontiera si vamii, precum si pentru dotarea institutiilor cu
atributii directe in prevenirea toxicomaniilor, asistenta si tratament medical,
reinsertie sociala si profesionala a consumatorilor de droguri.
Termen: 30 decembrie 2003
Autoritatea competenta: Ministerul de Interne
2. Initierea in colaborare cu Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministerul Finantelor Publice a
proiectului Legii privind activitatile legale cu stupefiante (proiect menit sa
inlocuiasca prevederile Legii nr. 73/1969) si al Legii privind activitatile
legale cu substante psihotrope
Termen: 30 decembrie 2003
Autoritati competente: Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul
Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministerul Finantelor Publice
3. Elaborarea cadrului legal adecvat care sa permita Brigazii Antidrog si
structurilor cu atributii in prevenirea si combaterea consumului si traficului
de droguri accesul la bazele de date publice si private, necesare
investigatiilor pe linie de droguri. Dispozitiile vor cuprinde precizari cu
privire la sanctiunile care rezulta din folosirea cu rea-credinta a acestora.
Termen: 30 iunie 2003
Autoritatea competenta: Ministerul de Interne
4. Elaborarea unui protocol de colaborare intre Ministerul de Interne,
Ministerul Finantelor Publice, Banca Nationala a Romaniei si Oficiul National
pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, pentru a facilita si a
coordona investigatiile cu privire la spalarea de capitaluri care au legatura
cu traficul de droguri
Termen: 31 decembrie 2003
Autoritati competente: Guvernul Romaniei si Banca Nationala a Romaniei
5. Incheierea unui acord operativ cu EUROPOL pentru a facilita schimbul de
informatii in domeniu
Termen: 30 iunie 2003
Autoritatea competenta: Ministerul de Interne
6. Intarirea si dezvoltarea capacitatii de analiza si prelucrare a
informatiilor in cadrul Brigazii Antidrog
Termen: 30 iunie 2003
Autoritatea competenta: Ministerul de Interne
6.1. Elaborarea unui sistem de culegere de informatii, stabilirea unui
model statistic, in conformitate cu cel utilizat de EUROPOL, cu participarea
Inspectoratului General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Politiei
de Frontiera, Directiei Generale a Vamilor, Directiei generale de informatii si
protectie interna a Ministerului de Interne si a altor institutii specializate,
Centrul Regional de Combatere a Criminalitatii Transfrontaliere din Sud-Estul
Europei (SECI), Punctul National Focal al Ministerului de Interne (PNF) etc.
Termen: 31 decembrie 2003
Autoritatea competenta: Ministerul de Interne
6.2. Stabilirea unui registru central de investigatii si cercetare in
domeniul drogurilor si al infractiunilor conexe, in care vor fi incluse toate
operatiunile derulate sau care urmeaza sa fie initiate de Inspectoratul General
al Politiei Romane, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera si Directia
Generala a Vamilor
Termen: 31 decembrie 2003
Autoritatea competenta: Ministerul de Interne
6.3. In executarea activitatilor prevazute la pct. 6.1 si 6.2 se vor
elabora norme precise pentru ca structurile din cadrul Inspectoratului General
al Politiei Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera si
Directiei Generale a Vamilor sa transmita in termen real si punctual informatii
pertinente.
Termen: 31 decembrie 2003
Autoritati competente: Ministerul de Interne si Ministerul Finantelor
Publice
7. Elaborarea unui plan operational care sa stabileasca dimensiunea
fenomenului si identificarea elementelor de risc care vor fundamenta
obiectivele si resursele necesare pentru indeplinirea programului. In baza
evaluarilor si a volumului resurselor necesare, se vor determina:
7.1. necesitatile de personal cu atributii din cadrul Inspectoratului
General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera si
al Directiei Generale a Vamilor;
7.2. modalitatile de formare si instruire a functionarilor din cadrul
Inspectoratului General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Politiei
de Frontiera, Directiei generale de informatii si protectie interna a
Ministerului de Interne si al Directiei Generale a Vamilor;
7.3. stabilirea modalitatilor de cooperare intre diferitele unitati;
7.4. necesitatile materiale de inzestrare-dotare conform specificului.
Termen: 31 decembrie 2003
Autoritati coordonatoare: Ministerul de Interne, Ministerul Finantelor
Publice
8. Realizarea unui plan de modernizare tehnologica care sa includa cele mai
bune echipamente de laborator pentru analiza fizico-chimica a drogurilor,
precum si obtinerea de aparatura necesara detectarii drogurilor in diferite
mijloace de transport sau de urmarire si supraveghere. Acest plan are doua
componente:
a) identificarea necesitatilor (faza I);
b) dotarea tehnica (faza II).
Termen: - 30 martie 2003 pentru faza I;
- 31 decembrie 2004 pentru faza II.
Autoritati competente: Ministerul de Interne si Ministerul Finantelor
Publice
9. Constituirea unor echipe mixte de control care sa devina operationale in
aeroporturi si porturi, a unor echipe de cercetare electronica pentru vama
exterioara etc., pentru intarirea capacitatii de lupta impotriva organizatiilor
criminale
Termen: 30 decembrie 2003
Autoritati competente: Ministerul de Interne si Ministerul Finantelor
Publice
10. Evaluarea periodica a modului de implementare a strategiei, ocazie cu
care se vor efectua corectiile oportune impuse de rezultatele obtinute
Termen: semestrial
Autoritati competente: Ministerul de Interne, Ministerul Finantelor
Publice, Ministerul Industriei si Resurselor, Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Sanatatii si Familiei
4.III. Cooperare internationala
Introducere si stadiul actual
Pornind de la realitatea ca infractionalitatea si, in special,
criminalitatea organizata internationala pot fi privite drept "institutii
fara frontiere", a caror raspandire si arie de cuprindere pot rivaliza cu
cele mai dezvoltate structuri ale organismelor internationale, institutiile
abilitate in domeniul luptei impotriva traficului si consumului de droguri
colaboreaza pe plan regional, european si international cu institutii avand
atributii similare, in special cu cele din statele membre sau asociate la
Uniunea Europeana, precum si cu institutiile internationale de profil
(INTERPOL, EUROPOL), Programul Natiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor,
comitetele permanente ale Uniunii Europene etc.).
Referindu-ne la reducerea ofertei de droguri, un reper important al
cooperarii internationale s-a realizat de catre politie si vama prin schimbul
permanent de informatii cu ofiterii de legatura apartinand serviciilor similare
din alte state, precum si prin derularea unor programe dintre care le mentionam
aici pe cele destinate combaterii traficului ilicit de droguri:
- Programul PHARE pe componentele: "Infratire institutionala
(twinning)", "Lupta impotriva drogurilor", UNDCP-PHARE,
Proiectul precursori, Proiectul droguri sintetice - obiective de perspectiva,
Initiativa Central-Europeana - I.C.E.;
- Initiativa de cooperare sud-est europeana - SECI - obiectivul: prevenirea
si combaterea fenomenului de criminalitate transfrontaliera, in special a
crimei organizate;
- Proiectul de cooperare EMCDDA - de sprijinire a tarilor candidate la
aderarea la Uniunea Europeana prin transpunerea acquisului comunitar.
Rezultatele pozitive inregistrate de Romania in combaterea criminalitatii
organizate se datoreaza si cooperarii operative multilaterale cu alte state,
acumularilor derivate din colaborarea cu institutiile internationale cu
atributii in domeniu, ceea ce dovedeste justetea liniei romanesti de deschidere
permanenta si a dorintei de continuare si intensificare a acestei cooperari.
Un rol important in cadrul cooperarii internationale, in special in materia
asistentei penale internationale, revine Ministerului Justitiei si Ministerului
Public.
Obiective generale si specifice
A. Obiective generale
Caracterul international al problematicii drogurilor implica o
intensificare atat a cooperarii nationale, cat si a celei internationale,
deoarece doar prin cooperare si colaborare internationala aceasta problematica
poate fi abordata cu succes.
Romania va promova cooperarea internationala in lupta impotriva fenomenului
drogurilor, prin intermediul integrarii in structurile occidentale si prin
participarea activa la dialogul international cu privire la droguri, pe baza
urmatoarelor principii:
- responsabilitatea comuna a tuturor statelor implicate in combaterea
acestui flagel;
- abordarea multilaterala, integrata, echilibrata si participativa atat la
nivel conceptual, cat si la nivelul institutiilor direct si indirect implicate
in prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si
precursori, precum si a altor fapte ilicite legate de acestea;
- respectarea dreptului international, in special respectarea deplina a
suveranitatii si integritatii teritoriale a statelor, precum si a drepturilor
si libertatilor fundamentale ale omului.
1. Armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene
2. Stabilirea si intarirea relatiilor de lucru cu retele internationale
care dezvolta programe in domeniul prevenirii si combaterii consumului si abuzului
de droguri
3. Intarirea contactelor cu agentiile europene care sunt implicate in
prevenire, in special cu Observatorul European de Monitorizare a Drogurilor si
Toxicomaniei
B. Obiective specifice
Obiectivele specifice au fost grupate pe cinci zone: coordonare, relatii cu
Uniunea Europeana, relatii cu alte organisme internationale, relatii bilaterale
si evaluare.
I. Coordonare
- Coordonarea relatiilor internationale care vizeaza problematica
drogurilor se realizeaza de catre Agentia Nationala Antidrog prin structura de
relatii internationale din cadrul acesteia.
Aceasta structura va strange informatiile necesare de la organismele
nationale si internationale implicate direct si indirect in lupta antidrog,
informatii care ii sunt necesare pentru desfasurarea functiilor de cooperare
internationala.
Structura astfel creata va asigura fluxul informational la nivel national
intre institutiile implicate si, la cerere, la nivel international.
- Intensificarea cooperarii internationale in materia asistentei penale, in
vederea integrarii in sistemul EUROJUST, inclusiv prin intermediul
magistratilor de legatura
II. Relatii cu Uniunea Europeana: EMCDDA si EUROPOL
Acquis comunitar
Dat fiind procesul ireversibil in care Romania s-a angajat pe calea
aderarii la Uniunea Europeana, se vor adopta si se vor aplica acquisul
comunitar si cele mai bune practici in domeniu. In acest sens, se va actiona in
spiritul obiectivelor stabilite de Strategia Europeana cu privire la droguri
2000 - 2004 si se vor indeplini activitati de tipul celor prevazute in Planul
de actiune al Uniunii Europene cu privire la droguri 2000 - 2004.
Romania va participa la programele Uniunii Europene in cadrul procesului de
intarire a politicilor comunitare in domeniul drogurilor.
Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri
(EMCDDA)
Romania va actiona in vederea semnarii unui acord pentru integrarea sa cat
mai rapida in structura EMCDDA si, de asemenea, va continua cooperarea cu
aceasta institutie prin transmiterea anuala a raportului de tara.
EUROPOL
Intre Romania si EUROPOL va fi semnat un acord de cooperare care va contine
si prevederi referitoare la schimbul de informatii si desfasurarea de actiuni
comune in lupta impotriva drogurilor.
III. Relatii cu alte organisme internationale:
Organizatia Natiunilor Unite
Romania se va implica activ in eforturile realizate de Organizatia
Natiunilor Unite si de Programul Natiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor (UNDCP),
in special cele orientate sa dezvolte cooperarea internationala bazata pe
principiile adoptate in sesiunile extraordinare ale Adunarii Generale a O.N.U.
(UNGASS) din iunie 1998.
Romania se va implica, de asemenea, in derularea unor programe initiate de
Organizatia Natiunilor Unite in domeniu si va tine cont de recomandarile
Organului International de Control al Stupefiantelor (INCB).
Romania participa la lucrarile si programele altor agentii si initiative cu
preocupari sau atributii in domeniul drogurilor (Organizatia Mondiala a
Sanatatii - WHO, Organizatia Mondiala a Vamilor - WCO, INTERPOL, Pactul de
Stabilitate).
Centrul SECI
Romania va continua sa promoveze activitatea de combatere a traficului si
consumului ilicit de droguri in cadrul Centrului Regional al Initiativei de
Cooperare in Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitatii
Transfrontaliere (Centrul regional SECI).
Consiliul Europei - Grupul Pompidou
Romania doreste sa devina membru cu drepturi depline al acestui grup si va
continua sa ramana deschisa oricaror initiative sau programe de cooperare
tehnica ale Grupului Pompidou.
IV. Relatii bilaterale
Se vor consolida relatiile bilaterale in materie de droguri cu tarile
vecine, prin intermediul semnarii unor acorduri bilaterale de cooperare, schimb
de informatii si experienta in domeniul drogurilor.
Se va continua procesul de semnare a acordurilor bilaterale in domeniul
drogurilor cu tarile Uniunii Europene si NATO.
Romania va cauta sa semneze acorduri bilaterale cu tari identificate cu un
potential mare de risc in domeniul drogurilor.
In functie de dinamica viitoare a drogurilor, Romania va semna acorduri
mutuale cu tarile implicate direct sau indirect in aceste activitati.
V. Evaluare
In decembrie 2004 se va elabora un raport de evaluare a Strategiei cu
privire la indeplinirea si rezultatul cooperarii internationale, in vederea
adoptarii de hotarari si reglementari pentru redactarea viitoarei strategii.
Plan de aplicare
1. Crearea si punerea in functiune a Directiei de relatii internationale
din cadrul Agentiei Nationale Antidrog
Autoritatea competenta: Ministerul de Interne
Termen: conditionat de inceperea functionarii Agentiei Nationale Antidrog
2. Stabilirea canalelor adecvate de comunicare si informare intre Directia
de relatii internationale si restul autoritatilor implicate
Autoritatea competenta: Ministerul de Interne
Termen: la 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei strategii
3. Romania va continua participarea activa, profitand de oportunitatile
oferite de Comisia Europeana prin intermediul programelor de asistenta PHARE in
domeniul drogurilor, atat PHARE-multibeneficiar, precum si Twinning-PHARE.
Autoritatea competenta: Agentia Nationala Antidrog prin Directia de relatii
internationale
Termen: 31 decembrie 2004
4. Urmarirea si atragerea, dupa caz, de noi fonduri de finantare ale
Uniunii Europene in domeniul drogurilor, deschise tarilor candidate
Autoritatea competenta: Directia de relatii internationale din cadrul
Agentiei Nationale Antidrog
Termen: 31 decembrie 2004
5. Finalizarea negocierilor cu Centrul European de Monitorizare a
Drogurilor si a Dependentei de Droguri (EMCDDA) in vederea semnarii Acordului dintre
Romania si EMCDDA de includere a activitatii Agentiei Nationale Antidrog
Autoritatea competenta: Guvernul Romaniei
Termen: 31 decembrie 2003
6. Adaptarea ORDT la necesitatile care decurg din acordul prevazut
anterior, pentru a indeplini obligatiile asumate
Autoritatea competenta: Agentia Nationala Antidrog
Termen: 31 decembrie 2004
7. Transmiterea catre EMCDDA a raportului anual privind situatia drogurilor
in Romania
Autoritatea competenta: Agentia Nationala Antidrog prin ORDT
Termen: anual
8. Semnarea unui acord de cooperare intre Romania si EUROPOL
Autoritatea competenta: Guvernul Romaniei
Termen: 30 iunie 2003
9. Depasirea evaluarii intermediare (2003) prevazute in Declaratia politica
a UNGASS din iunie 1998
Autoritati competente: toate autoritatile implicate in politica de droguri
Termen: aprilie 2003, pe baza chestionarelor trimise in iunie 2002
10. Urmarirea si beneficierea de programele de cooperare si asistenta ale
PNUFID
Autoritatea competenta: Directia de relatii internationale a Agentiei
Nationale Antidrog
Termen: 31 decembrie 2004
11. Romania va continua sa promoveze activitatea de combatere a traficului
si consumului ilicit de droguri in cadrul Centrului Regional al Initiativei de
Cooperare in Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitatii
Transfrontaliere - SECI
Autoritati competente: Agentia Nationala Antidrog si Directia generala de
combatere a crimei organizate si antidrog
Termen: permanent
12. Inceperea consultarilor interne si a contactelor cu Grupul Pompidou, in
vederea integrarii
Autoritatea competenta: Ministerul de Interne - Agentia Nationala Antidrog,
cu avizul Ministerului Afacerilor Externe
Termen: 31 decembrie 2004
13. Identificarea tarilor prioritare - producatoare sau beneficiare (tinta)
-, in vederea semnarii de acorduri in domeniu
Autoritati competente: Agentia Nationala Antidrog si ministerele
competente, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe
Termen: 31 decembrie 2004.
CAP. 5
CADRUL INSTITUTIONAL SI NORMATIV
I. Cadrul institutional
A. Interministerial
Institutii implicate si structuri implicate: Ministerul de Interne,
Ministerul Justitiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apararii Nationale,
Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul
Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul
Tineretului si Sportului, Ministerul Industriei si Resurselor, Secretariatul
General al Guvernului, Directia Generala a Vamilor care are in competenta
problematica drogurilor, Directia generala de asistenta medicala si Directia de
promovare a sanatatii si sanatate comunitara din cadrul Ministerului Sanatatii
si Familiei, coordonatorul national al Programului PHARE de lupta impotriva
drogurilor.
Comisia interministeriala pentru prevenirea consumului ilicit de droguri,
infiintata prin Ordinul ministrului de interne, ministrului sanatatii si
familiei, ministrului administratiei publice, ministrului educatiei si
cercetarii si al ministrului tineretului si sportului nr.
128/602/4.425/36.219/2.629/2001 privind organizarea prevenirii consumului
ilicit de droguri si formata din reprezentanti ai Ministerului de Interne,
Ministerului Sanatatii si Familiei, Ministerului Educatiei si Cercetarii,
Ministerului Tineretului si Sportului si Ministerului Administratiei Publice,
indeplineste atributii in activitatea de prevenire la nivel national. La
nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti s-au infiintat centre de
prevenire si consiliere antidrog, formate din reprezentanti ai inspectoratelor
judetene de politie, inspectoratelor scolare, directiilor de sanatate publica,
directiilor de tineret si sport, directiilor de protectie a copilului si ai
societatii civile. Aceste centre se afla sub coordonarea administrativa a
prefectilor, urmand ca, dupa punerea in aplicare a Hotararii Guvernului nr.
1.489/2002 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale Antidrog,
activitatea sa fie reevaluata potrivit prevederilor exprese ale acestui act
normativ.
B. Reducerea ofertei
Directia generala de combatere a crimei organizate si antidrog (DGCCOA) a
fost infiintata in luna martie 2001 si este unitatea centrala de specialitate a
Inspectoratului General al Politiei Romane, care, prin Brigada Antidrog,
conduce, coordoneaza, indruma si controleaza activitatea de profil desfasurata
de structurile teritoriale de combatere a traficului si consumului ilicit de
droguri. In structura sa functioneaza 15 centre zonale organizate pe principiul
competentelor curtilor de apel, structuri care au in componenta birouri
specializate antidrog, subordonate direct Brigazii Antidrog.
Brigada Antidrog si formatiunile specializate din structurile teritoriale
au in competenta prevenirea si combaterea criminalitatii, actionand pe
urmatoarele domenii si linii de munca:
- prevenirea si descoperirea traficului international cu droguri care
tranziteaza Romania;
- prevenirea si descoperirea traficului intern cu droguri;
- identificarea si tragerea la raspundere a persoanelor care consuma ilegal
droguri;
- identificarea laboratoarelor clandestine si a culturilor ilicite de
plante cu continut stupefiant;
- prevenirea si descoperirea traficului cu precursori si substante chimice
esentiale care pot fi folosite la fabricarea ilicita a drogurilor;
- cercetarea infractiunilor referitoare la spalarea banilor proveniti din
savarsirea infractiunilor care au ca obiect traficul de droguri;
- prelucrarea datelor si informatiilor obtinute si valorificarea acestora;
- analiza evolutiei si tendintelor fenomenului infractional referitor la
traficul si consumul ilicit de droguri;
- derularea comisiilor rogatorii internationale privind traficul de
droguri;
- documentarea infractiunilor aflate in faza de urmarire penala.
Inspectoratul General al Politiei de Frontiera face parte din Ministerul de
Interne si este institutia specializata a statului care exercita atributiile ce
ii revin cu privire la supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat,
prevenirea si combaterea migratiei ilegale si a faptelor specifice
criminalitatii transfrontaliere savarsite in zona de competenta, respectarea
regimului juridic al frontierei de stat, pasapoartelor si strainilor, asigurarea
intereselor statului roman pe Dunarea interioara si canalul Sulina situate in
afara zonei de frontiera, in zona contigua si in zona economica exclusiva,
respectarea ordinii si linistii publice in zona de competenta, in conditiile
legii.
Politia de Frontiera Romana este organizata la nivelul judetelor care,
potrivit organizarii administrative a teritoriului Romaniei, au ca limita
frontiera de stat si litoralul Marii Negre. In judetele din interiorul tarii,
in care functioneaza aeroporturi sau porturi deschise traficului international
de persoane si marfuri, Politia de Frontiera Romana se organizeaza la nivelul
punctelor de trecere a frontierei de stat. Pentru Dunarea interioara, deschisa
navigatiei internationale, Politia de Frontiera Romana se organizeaza si la
nivelul judetelor Braila si Ialomita.
Activitatea Politiei de Frontiera Romane constituie serviciu public si se
desfasoara in interesul persoanei, al comunitatii si in sprijinul institutiilor
statului, exclusiv pe baza si in executarea legii.
In toate actiunile pe care le desfasoara in zona de competenta, personalul
Politiei de Frontiera Romane are obligatia sa previna si sa combata starile de
pericol la adresa Romaniei, determinate de migratia ilegala si criminalitatea
transfrontaliera.
In indeplinirea atributiilor ce ii revin Politia de Frontiera Romana
coopereaza cu celelalte institutii ale statului care au atributii privind
asigurarea ordinii de drept si colaboreaza in acest sens cu cetatenii, in
conditiile legii.
Directia Generala a Vamilor este organizata si functioneaza ca organ de
specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in
subordinea Ministerului Finantelor Publice, care aplica strategia si programul
Guvernului in domeniul politicii vamale, exercitand atributiile stabilite prin
reglementarile vamale.
In structura Directiei Generale a Vamilor la nivel central functioneaza
Directia de supraveghere vamala si lupta impotriva fraudelor vamale, cu
atributii de lupta si impotriva traficului de droguri prin Serviciul de
combatere a traficului de droguri si de produse cu regim special din subordinea
sa. La nivel teritorial, in structura Directiei Generale a Vamilor functioneaza
compartimentul de control antidrog, in care isi desfasoara activitatea
lucratori vamali cu atributii exclusive de control antidrog.
In realizarea obiectului sau de activitate Directia Generala a Vamilor are,
in principal, urmatoarele atributii:
- organizeaza, indruma si controleaza activitatea directiilor regionale
vamale interjudetene, a birourilor vamale de control si vamuire la interior si
a birourilor vamale de control la vamuire la frontiera;
- exercita controlul, urmareste si supravegheaza respectarea legislatiei
vamale pe teritoriul tarii;
- ia masuri de prevenire si combatere, in conformitate cu legea, a oricaror
infractiuni si contraventii in domeniul vamal;
- aplica masurile cu caracter vamal rezultate din acordurile de liber
schimb sau de comert liber incheiate intre Romania, pe de o parte, si Uniunea
Europeana sau tarile aflate in curs de integrare in Uniunea Europeana, pe de
alta parte;
- coordoneaza programele privind integrarea vamala europeana;
- coordoneaza si indruma directiile regionale vamale interjudetene,
birourile vamale de control si vamuire pe linia prevenirii si combaterii
traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, obiecte din patrimoniul cultural
national; urmareste, in cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului,
cazurile de spalare a banilor prin operatiuni vamale; incheie, pe baza de
mandat, acorduri de cooperare cu autoritati vamale straine privind schimbul de
informatii pentru prevenirea si combaterea fraudei vamale;
- colaboreaza, pe baza de protocol, cu Inspectoratul General al Politiei
Romane, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Directia Generala
pentru Pasapoarte, precum si cu Garda Financiara;
- colaboreaza si face schimb de informatii cu alte administratii vamale,
previne si combate, prin Serviciul de combatere a traficului de droguri si de
produse cu regim special din cadrul Directiei de supraveghere vamala si lupta
impotriva fraudelor vamale si prin compartimentele de control antidrog
teritoriale, fenomenul de trafic ilicit de droguri, substante chimice
esentiale, precursori si alte marfuri cu regim special;
- organizeaza si asigura buna desfasurare a activitatii specifice de
control antidrog cu ajutorul cainilor de detectie a drogurilor si substantelor
psihotrope;
- gestioneaza baza proprie de date si analizeaza, prin Serviciul de
combatere a traficului de droguri si de produse cu regim special, tendintele
traficului ilicit de droguri in vederea stabilirii noilor modalitati de trafic;
- controleaza mijloacele de transport si bunurile destinate importului sau
exportului, verifica operativ si supravegheaza cladiri, depozite, terenuri,
sedii si alte obiective unde se gasesc sau ar putea sa se gaseasca bunuri
supuse vamuirii ori cu regim special, precum si provenienta acestora si poate
preleva, in conditiile legii, probe pe care le analizeaza in laboratorul
propriu sau in cele agreate de Directia Generala a Vamilor, in vederea
identificarii si expertizarii marfurilor;
- organizeaza, exploateaza si instituie un sistem de consemne asupra
mijloacelor de transport, conducatorilor auto, marfurilor, companiilor suspecte
de a fi implicate in traficul ilicit de droguri;
- colaboreaza si coopereaza, pe plan intern si international, cu
institutiile specializate in domeniu.
C. Reducerea cererii
Ministerul Sanatatii si Familiei:
Directia generala de sanatate publica, prin cele 42 de servicii de
promovare a sanatatii si servicii din cadrul directiilor de sanatate publica
judetene si a municipiului Bucuresti, monitorizeaza si evalueaza activitatile
in domeniul reducerii cererii de droguri, inclusiv cele referitoare la
tratament.
Directia generala de asistenta medicala si programe coordoneaza si
controleaza asistenta medicala in tratamentul toxicomanilor, sub aspectul
asistentei de urgenta, curative si de recuperare, precum si al programelor
nationale de sanatate referitoare la componentele terapeutice si de reintegrare
sociala.
Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate Bucuresti ofera
asistenta tehnica Ministerului Sanatatii si Familiei si institutiilor
subordonate in domeniul reformei sanatatii, inclusiv privind reducerea cererii
de droguri.
Ministerul Tineretului si Sportului:
Ministerul Tineretului si Sportului finanteaza actiuni proprii, pe baza
programelor aprobate de ministrul tineretului si sportului; sprijina financiar
actiunile structurilor asociative de tineret, care corespund obiectivelor
cuprinse in programele ministerului.
Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti, care sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului
Tineretului si Sportului, cu personalitate juridica, infiintate in conditiile
legii, organizeaza actiuni proprii destinate tineretului si acorda asistenta
metodica si sprijin financiar structurilor asociative de tineret.
Ministerul Educatiei si Cercetarii:
Directia generala pentru activitati extrascolare, prin inspectorii
educativi, dezvolta programe de educatie pentru prevenirea consumului de
droguri.
Ministerul Justitiei:
Institutul National de Criminologie analizeaza fenomenul infractional in
ansamblu sau sectorial si ofera atat organelor judiciare, cat si altor organe
de specialitate studii, concluzii, pentru a actiona impotriva cauzelor care
genereaza fenomenele respective.
II. Cadrul normativ
1. Documente juridice internationale
- Conventia si Protocolul cu privire la opiu, incheiate la Geneva la 19
februarie 1925, cu ocazia Celei de-a doua conferinte asupra opiului, promulgate
de Romania prin Decretul nr. 1.578/1928;
- Conventia pentru reprimarea traficului ilicit de droguri, semnata la
Geneva la 26 iunie 1936 si ratificata de Romania prin Decretul-lege nr.
169/1938;
- Conventia unica asupra substantelor narcotice, incheiata la New York la
30 martie 1961, amendata prin Protocolul de la Geneva din 25 martie 1972, la
care Romania a aderat prin Decretul nr. 626/1973, publicat in Buletinul
Oficial, Partea I, nr. 213/1973;
- Conventia asupra substantelor psihotrope, semnata la Viena la 21
februarie 1971, la care Romania a aderat prin Legea nr. 118/1992;
- Conventia asupra traficului ilicit de stupefiante si substante
psihotrope, semnata la Viena la 20 decembrie 1988, la care Romania a aderat
prin Legea nr. 118/1992;
- Acordul de sediu dintre Romania si Centrul Regional al Initiativei de
Cooperare in Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitatii
Transfrontaliere, semnat la Bucuresti la 2 octombrie 2000, ratificat prin Legea
nr. 48/2001;
- Conventia europeana privind transferul de proceduri in materie penala,
adoptata la Strasbourg la 15 mai 1972, ratificata prin Ordonanta Guvernului nr.
77/1999, aprobata prin Legea nr. 34/2000;
- Conventia europeana privind spalarea, descoperirea, sechestrarea si
confiscarea produselor infractiunii, incheiata la Strasbourg la 8 noiembrie
1990, ratificata prin Legea nr. 263/2002;
- Conventia europeana de asistenta judiciara in materie penala, adoptata la
Strasbourg la 20 aprilie 1959, si Protocolul aditional la Conventia europeana
de asistenta judiciara in materie penala, adoptat la Strasbourg la 17 martie
1978, ratificate prin Legea nr. 236/1998;
- Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Franceze privind
cooperarea in domeniul afacerilor interne, semnat la Bucuresti la 21 februarie
1997, ratificat prin Legea nr. 147/1997;
- Memorandumul de intelegere dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului
Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord cu privire la colaborarea in lupta
impotriva crimei organizate si traficului ilicit de droguri si substante psihotrope,
semnat la Bucuresti la 14 noiembrie 1995, ratificat prin Legea nr. 148/1997;
- Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Peru privind
prevenirea, controlul, investigarea si combaterea consumului neregulamentar si
traficului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si a delictelor conexe,
semnat la Bucuresti la 9 septembrie 1998, ratificat prin Legea nr. 101/1999;
- Tratatul privind asistenta judiciara reciproca in materie penala dintre
Romania si Canada, semnat la Ottawa la 25 mai 1998, ratificat prin Legea nr.
106/1999;
- Acordul de cooperare dintre Guvernul Romaniei, Guvernul Republicii
Bulgaria si Guvernul Republicii Turcia in domeniul luptei impotriva
terorismului, crimei organizate, traficului ilicit de substante stupefiante si
psihotrope, spalarii banilor, traficului de arme si persoane si altor
infractiuni grave, semnat la Antalya la 16 aprilie 1998, ratificat prin Legea
nr. 154/1999;
- Acordul de cooperare pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii
transfrontaliere, semnat la Bucuresti la 26 mai 1999, ratificat prin Legea nr.
208/1999;
- Tratatul dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind asistenta
judiciara in materie penala, semnat la Washington la 26 mai 1999, ratificat
prin Ordonanta Guvernului nr. 93/1999, aprobata prin Legea nr. 53/2000;
- Acordul de cooperare dintre guvernele statelor participante la Cooperarea
Economica a Marii Negre in domeniul combaterii criminalitatii, in special a
formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998, ratificat prin
Legea nr. 6/2000;
- Intelegerea dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Cipru cu
privire la cooperarea in lupta impotriva criminalitatii internationale, semnata
la Bucuresti la 7 iunie 1995, ratificata prin Legea nr. 13/2000;
- Conventia dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Belgiei privind
cooperarea politieneasca, semnata la Bucuresti la 14 aprilie 1999, ratificata
prin Legea nr. 50/2001;
- Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Federative a
Braziliei privind cooperarea in combaterea producerii si traficului ilicit de
stupefiante si substante psihotrope, a folosirii inadecvate si a
farmacodependentei, semnat la Bucuresti la 22 octombrie 1999, ratificat prin
Legea nr. 64/2001;
- Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Hasemit al
Iordaniei cu privire la cooperarea in combaterea crimei organizate, a
traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, a terorismului,
precum si a altor activitati ilegale, semnat la Bucuresti la 17 septembrie
1999, ratificat prin Legea nr. 67/2001;
- Acordul dintre Guvernul Romaniei, Guvernul Republicii Moldova si
Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind colaborarea in lupta impotriva
criminalitatii, semnat la Kiev la 6 iulie 1999, ratificat prin Legea nr.
70/2001;
- Scrisoarea de intelegere dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Statelor
Unite ale Americii privind controlul drogurilor si aplicarea legii, semnata la
Bucuresti la 3 iulie 2001, ratificata prin Ordonanta Guvernului nr. 4/2001,
aprobata prin Legea nr. 664/2001;
- Conventia penala privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie
1999, ratificata prin Legea nr. 27/2002;
- Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Statului Israel privind
cooperarea in combaterea traficului ilicit si a abuzului de droguri si
substante psihotrope si a altor infractiuni grave, semnat la Ierusalim la 17
iulie 2001, ratificat prin Legea nr. 123/2002;
- Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Armenia privind
colaborarea in combaterea criminalitatii, in special a formelor ei organizate,
semnat la Erevan la 31 octombrie 2001, ratificat prin Legea nr. 320/2002;
- Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Polone privind
colaborarea in combaterea criminalitatii organizate, a terorismului si a altor
categorii de infractiuni, semnat la Varsovia la 11 iulie 2001, ratificat prin
Legea nr. 188/2002;
- Acordul referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31
ianuarie 1995, in aplicarea articolului 17 din Conventia Natiunilor Unite
impotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, intocmita
la Viena la 20 decembrie 1988, ratificat prin Legea nr. 394/2002;
- Acordul dintre Romania si Republica Ceha privind cooperarea in combaterea
criminalitatii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substante
psihotrope si precursori, a terorismului si a altor infractiuni grave, semnat
la Praga la 13 noiembrie 2001, ratificat prin Legea nr. 465/2002;
- Conventia dintre Romania si Republica Araba Egipt privind asistenta
judiciara in materie penala, transferul condamnatilor si extradarea, semnata la
Cairo la 28 iunie 2001, ratificata prin Legea nr. 438/2002;
- Acordul de cooperare dintre Ministerul de Interne al Romaniei si
Ministerul de Interne al Republicii Italiene in lupta impotriva traficului
ilicit de substante stupefiante si psihotrope si impotriva criminalitatii
organizate, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 258/1993;
- Intelegerea dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii India cu
privire la cooperarea in combaterea criminalitatii organizate, a terorismului
international, a traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope,
precum si a altor activitati ilegale, aprobata prin Hotararea Guvernului nr.
550/1994;
- Conventia de cooperare dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii
Argentina in lupta impotriva traficului ilicit de substante stupefiante si
psihotrope si a delictelor conexe, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 568/1994;
- Acordul de cooperare dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii
Orientale a Uruguayului in lupta impotriva delincventei organizate si a
traficului ilicit de substante stupefiante si psihotrope, aprobat prin
Hotararea Guvernului nr. 134/1995;
- Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Federale Germania
cu privire la cooperarea in combaterea crimei organizate, precum si a
terorismului si a altor fapte penale de o gravitate deosebita, semnat la
Bucuresti la 15 octombrie 1996, si protocolul la acest acord, aprobat prin
Hotararea Guvernului nr. 80/1997;
- Protocolul privind cooperarea dintre Ministerul de Interne din Romania si
Ministerul de Interne si pentru Sport din landul Renania-Palatinat, semnat la
Enkenbach-Alsenborn la 9 decembrie 1999, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.
268/2000;
- Intelegerea dintre Ministerul de Interne al Romaniei si Ministerul de
Interne al Republicii Belarus privind colaborarea in lupta impotriva
criminalitatii, semnata la Bucuresti la 22 mai 1996, aprobata prin Hotararea
Guvernului nr. 270/1997;
- Acordul de cooperare in domeniul combaterii crimei organizate, a
terorismului si a traficului ilicit de droguri dintre Guvernul Romaniei si
Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta la 19 februarie 1997, aprobat
prin Hotararea Guvernului nr. 271/1997;
- Acordul de cooperare dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Maroc
in domeniul luptei impotriva traficului de stupefiante, imigrarilor clandestine
si criminalitatii organizate, semnat la Rabat la 26 august 1997, aprobat prin
Hotararea Guvernului nr. 813/1997;
- Protocolul de cooperare trilaterala largita in combaterea criminalitatii
si, in special, a criminalitatii transfrontaliere, semnat la Sofia la 8
septembrie 1998, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 280/1999;
- Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Federal al Austriei privind
cooperarea in combaterea crimei organizate internationale, a traficului
international ilegal de droguri, a terorismului international, precum si in
alte scopuri in domeniul justitiei penale, semnat la Bucuresti la 18 martie
1999, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 917/1999;
- Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Statelor Unite Mexicane
privind cooperarea in combaterea traficului ilicit de stupefiante si substante
psihotrope si a delictelor conexe, semnat la Bucuresti la 19 aprilie 1999,
aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 970/2000;
- Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Slovenia privind
cooperarea in lupta impotriva crimei organizate, traficului ilicit de droguri,
substante psihotrope si precursori, terorismului si altor infractiuni grave,
semnat la Bucuresti la 4 octombrie 2000, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.
597/2001;
- Protocolul de cooperare dintre ministrul de interne al Romaniei si
ministrul de interne al Regatului Belgiei, semnat la Bucuresti la 25 iunie
2001, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.035/2001;
- Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Armenia privind
colaborarea si asistenta reciproca in domeniul vamal, semnat la Erevan la 31
octombrie 2001, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 274/2002;
- Acordul dintre Guvernul Romaniei, Organizatia Internationala a Politiei
Judiciare - INTERPOL si Centrul Regional SECI pentru combaterea criminalitatii
transfrontaliere privind legaturile de comunicatii pentru schimbul de
informatii, semnat la Bucuresti la 25 februarie 2002, aprobat prin Hotararea
Guvernului nr. 499/2002.
2. Acte normative
Legi:
- Codul penal din 21 iunie 1968, republicat, cu modificarile si
completarile ulterioare;
- Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile
ulterioare;
- Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat, cu modificarile ulterioare;
- Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, cu modificarile
ulterioare;
- Legea nr. 100/1998 privind asistenta de sanatate publica;
- Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor;
- Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de
droguri, cu modificarile ulterioare;
- Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, cu modificarile ulterioare;
- Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea
faptelor de coruptie, cu modificarile ulterioare;
- Legea nr. 704/2001 privind asistenta juridica internationala in materie
penala;
- Legea nr. 756/2001 asupra transferarii persoanelor condamnate in
strainatate;
- Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de
persoane, cu modificarile ulterioare;
- Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date;
- Legea nr. 296/2001 privind extradarea;
- Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la
fabricarea ilicita a drogurilor;
- Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului
produselor din tutun, cu modificarile ulterioare;
- Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor.
Ordonante de urgenta:
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea
publicitatii produselor din tutun in salile de spectacol si interzicerea
vanzarii produselor din tutun minorilor, republicata, cu modificarile
ulterioare;
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele
medicamentoase de uz uman, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
336/2002, cu modificarile ulterioare;
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 175/1999 privind infiintarea
Agentiei pentru Organizarea Centrului Regional pentru Prevenirea si Combaterea
Infractionalitatii Transfrontaliere (SECI), aprobata prin Legea nr. 94/2000;
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 201/2000 pentru crearea cadrului
institutional necesar in vederea functionarii Centrului Regional al Initiativei
de Cooperare in Sud-Estul Europei pentru combaterea infractionalitatii
transfrontaliere, aprobata cu modificari prin Legea nr. 357/2001;
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National
Anticoruptie, aprobata cu modificari prin Legea nr. 503/2002, cu completarile
ulterioare.
Ordonante:
- Ordonanta Guvernului nr. 22/1992 privind finantarea ocrotirii sanatatii,
aprobata prin Legea nr. 114/1992, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Ordonanta Guvernului nr. 46/1999 pentru aprobarea participarii Romaniei
la Grupul de state impotriva coruptiei (GRECO), instituit prin Rezolutia
Consiliului Europei nr. (99)5 din 1 mai 1999, aprobata prin Legea nr. 107/2000.
Hotarari ale Guvernului:
- Hotararea Guvernului nr. 75/1991 pentru stabilirea si sanctionarea
contraventiilor la normele privind regimul produselor si substantelor
stupefiante, cu modificarile ulterioare;
- Hotararea Guvernului nr. 1.489/2002 privind infiintarea Agentiei
Nationale Antidrog;
- Hotararea Guvernului nr. 1.359/2000 pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a dispozitiilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si
consumului ilicit de droguri;
- Hotararea Guvernului nr. 1.114/2001 pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a Codului vamal al Romaniei, cu modificarile ulterioare;
- Hotararea Guvernului nr. 767/2001 privind regimul de comercializare a
produselor in compozitia carora intra substante cu efect ebrionarcotic, produse
denumite generic "aurolac";
- Hotararea Guvernului nr. 1.121/2002 pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi
la fabricarea ilicita a drogurilor.
Ordine ale ministrilor:
- Ordinul ministrului sanatatii nr. 963/1998 cu privire la aprobarea
normelor metodologice generale privind organizarea si acordarea de asistenta
medicala, tratament si servicii dependentilor;
- Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 36C/1999 privind regimul
de export si import al marfurilor, cu modificarile ulterioare (22 de substante
aflate sub control prin Conventia de la Viena, modificata in urma
recomandarilor facute cu prilejul celei de-a 35-a sedinte a Comisiei asupra
Narcoticelor, in conformitate cu Regulamentul nr. 3.677/1990);
- Ordinul ministrului sanatatii nr. 9/1999 cu privire la nominalizarea
coordonatorilor nationali pentru Programe de promovare a sanatatii si a
educatiei, nominalizarea Coordonatorului national pentru reducerea cererii de
droguri la nivel national;
- Ordinul ministrului sanatatii nr. 332/1999 cu privire la infiintarea, in
cadrul Institutului pentru Managementul Serviciilor de Sanatate din Bucuresti,
a Centrului de Documentare si Resurse privind consumul de droguri;
- Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 3.281/1999 cu privire la
consilierea si orientarea activitatii in educatia preuniversitara pentru anul
de studiu 1999/2000;
- Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 3.449/1999 cu privire la
regimul disciplinelor optionale in perspectiva aplicarii noilor planuri de
pregatire, incepand cu anul scolar 1999/2000;
- Ordinul ministrului sanatatii si al ministrului finantelor nr. 318/519/1999
privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicitatii produselor din tutun in
salile de spectacol si interzicerea vanzarii produselor din tutun minorilor;
- Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei si al ministrului
sanatatii nr. 17/240/2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura,
continutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea si calitatea
bauturilor alcoolice distilate destinate comercializarii;
- Ordinul ministrului sanatatii nr. 853/2000 privind stabilirea textului si
dimensiunilor inscriptiilor-avertisment ale formelor de publicitate referitoare
la produsele din tutun;
- Ordinul ministrului sanatatii si ministrului finantelor nr.
684/1.416/2000 privind finantarea curei de dezintoxicare, supravegherii
medicale si efectuarii expertizei medico-legale pentru persoanele dependente de
droguri;
- Ordinul ministrului de interne, ministrului sanatatii si familiei,
ministrului administratiei publice, ministrului educatiei si cercetarii si al
ministrului tineretului si sportului nr. 128/602/4.425/36.219/2.629/2001
privind organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri;
- Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 187/2002 pentru definirea
tipurilor de unitati medicale ce pot fi abilitate sa asigure asistenta medicala
persoanelor dependente de droguri, precum si a organizatiilor neguvernamentale
ce pot fi abilitate sa desfasoare activitati de prevenire a transmiterii microorganismelor
patogene pe cale sanguina, in randul consumatorilor de droguri injectabile;
- Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 188/2002 pentru aprobarea
modelului legitimatiilor primite de persoanele incluse in programe de
substitutie in ambulatoriu;
- Ordinul ministrului sanatatii si familiei si al presedintelui Casei
Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 85/65/2002 pentru aprobarea
subprogramelor de sanatate si a Normelor metodologice privind finantarea,
raportarea si controlul indicatorilor prevazuti in programele, respectiv in
subprogramele de sanatate finantate din bugetul Ministerului Sanatatii si
Familiei si din bugetul Fondului de asigurari sociale de sanatate in anul 2002,
cu modificarile ulterioare;
- Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 647/2002
de infiintare a compartimentului de control antidrog, modificata si completata
prin Decizia nr. 1.294/2002.
CAP. 6
SISTEME DE INFORMARE
Introducere
Tinand cont de amploarea si de complexitatea fenomenului drogurilor in
Romania, precum si de necesitatea unui nivel ridicat de control asupra
consumului si traficului de droguri, s-a dispus masura infiintarii in Romania,
pe o baza permanenta, a unui punct national focal. Acesta se doreste a fi un organism
mixt (constituit din 2 reprezentanti ai Ministerului de Interne - ofiteri in
cadrul Directiei generale de combatere a crimei organizate si antidrog -
Brigada Antidrog si 2 reprezentanti ai Ministerului Sanatatii si Familiei).
Organismul mentionat, denumit Observatorul roman pe droguri si toxicomanii
(ORDT), functioneaza in cadrul Agentiei Nationale Antidrog si va actiona ca o
structura tehnica de legatura a tarii noastre cu Uniunea Europeana, asigurand
monitorizarea fenomenului drogurilor si fluxul informational intre
institutiile-sursa, de la care sa colecteze date, si, respectiv, Centrul
European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri (EMCDDA).
Pana in 2001 rolul de punct focal a fost preluat provizoriu de
Departamentul de analiza din cadrul Directiei generale de combatere a crimei
organizate si antidrog. Rapoartele nationale din 1998 si 1999 au fost realizate
de acest serviciu, dar, o data cu evolutia tot mai complexa a fenomenului
drogurilor in Romania, s-a simtit nevoia unei structuri specializate in analiza
si sinteza datelor.
In anul 2002, in cadrul proiectului PHARE "Lupta impotriva
drogurilor" s-a convenit stabilirea viitorului ORDT in cadrul Agentiei
Nationale Antidrog.
Dupa cum s-a specificat, ORDT este centrul de monitorizare, unde se vor
stoca date de la toate institutiile care au informatii cu privire la droguri.
Datele vor fi centralizate, analizate si grupate pe cele doua componente
principale ale politicilor in domeniul drogurilor:
- Reducerea cererii de droguri:
- indicatorul boli infectioase asociate consumului de droguri;
- indicatorul mortalitate datorita consumului de droguri;
- indicatorul cerere de tratament;
- indicatorul de estimare a prevalentei consumului de droguri;
- indicatorul de estimare a consumatorilor de droguri prin studii
generale asupra populatiei.
- Reducerea ofertei de droguri:
- disponibilitate si oferta pe piata;
- pret;
- puritate;
- probleme sociale;
- infractionalitate asociata consumului de droguri.
Rezultatele analizei vor fi aduse la cunostinta factorilor decizionali din
ministerele implicate.
Personalul ORDT participa la cursuri de pregatire atat in tara, cat si in
strainatate, sub egida EMCDDA si Proiectului de twinning dintre Romania, Spania
si Marea Britanie. Ajutorul primit prin aceste cursuri este decisiv pentru
stabilirea unui plan de actiune al ORDT (care este aliniat la standardele
planului de actiune al EMCDDA) si a masurilor ce vor trebui intreprinse in
acest sens.
Obiective generale si specifice
A. Obiective generale
Trebuie sa faciliteze o viziune globala, fiabila si permanent actualizata a
problemelor legate de consumul de droguri (inclusiv de tutun, alcool si alte
substante psihoactive care creeaza dependenta) in Romania, care sa permita
imbunatatirea procesului de luare a deciziilor si sa contribuie la proiectarea
si evaluarea politicilor de interventie in domeniul drogurilor.
B. Obiective specifice:
- Identificarea si definirea datelor si surselor de date
- Realizarea retelei informationale referitoare la fenomenul drogurilor
- Cunoasterea tendintelor de prevalenta si a caracteristicilor consumului
de droguri
- Identificarea si masurarea tendintei problemelor asociate consumului de
droguri - de tip sanitar, judiciar, psihosociale etc.
- Masurarea tendintei ofertei diferitelor substante psihoactive
- Cunoasterea raspunsurilor cu privire la consumul de droguri (legislatie,
programe, proiecte)
- Analiza datelor oferite de indicatori, anchete etc. si elaborarea unui
raport national anual
- Difuzarea informatiei catre factorii de decizie la nivel national si
european, precum si altor institutii interesate
- Promovarea unor cercetari specifice pe fiecare indicator si formarea de
personal in vederea imbunatatirii metodologiei cu privire la culegerea de date
si informatii
- Oferirea de date in vederea realizarii unor studii de specialitate
- Cunoasterea opiniei si atitudinii populatiei in ceea ce priveste consumul
si consumatorii de droguri, precum si programele legate de acest fenomen
- Alcatuirea unui punct de documentare (material bibliografic scris si pe
suport electronic)
Plan de actiune
1. Ianuarie - iunie 2003
- Elaborarea strategiei si a planului de actiune al Punctului National
Focal
- Prezentarea strategiei
- Identificarea principalilor indicatori in vederea realizarii obiectivelor
strategiei; stabilirea prioritatilor
- Formarea expertilor nationali (cursuri REITOX, EMCDDA, twinning)
2. Iulie - decembrie 2003:
- Designul proiectului-pilot "Mortalitatea ca urmare a consumului de
droguri"
- Cursuri de formare a personalului Punctului National Focal:
- managementul datelor si al bazelor de date;
- conceperea unui chestionar;
- curs de initiere - Office, SPSS;
- curs de perfectionare a limbii engleze - Centrul de Studii
Postuniversitare al Ministerului de Interne
- Editarea fiselor pentru proiectul mortalitate
- Realizarea Hartii informationale (surse si persoane de contact).
Redactarea si semnarea unor conventii de colaborare intre ORDT si institutiile
din Harta informationala
- Redactarea si prezentarea Raportului national anual (2001) cu privire la
situatia (evolutia) fenomenului drogurilor in Romania; ORDT isi asuma
competentele Punctului National Focal.
3. Ianuarie - iunie 2003
- Aplicarea proiectului-pilot "Mortalitatea ca urmare a consumului de
droguri" (culegerea de date)
- Designul proiectului-pilot "Cerere de tratament ca urmare a
consumului de droguri"
- Asimilarea proiectului de catre responsabilii centrelor-sursa (prin
organizarea de intalniri, vizite la centru, difuzarea de materiale anexe)
- Editarea fiselor pentru cererea de tratament
- Inceperea tratativelor in vederea constituirii unui punct de documentare
cu privire la droguri (locatie, echipament informatic, surse bibliografice)
4. Iulie - decembrie 2003:
- Inceperea proiectului-pilot "Cerere de tratament ca urmare a
consumului de droguri"
- Analiza datelor rezultate din proiectul-pilot "Mortalitatea ca
urmare a consumului de droguri"
- Redactarea si publicarea raportului cu privire la indicatorul mortalitate
- Colectarea unor date generale in vederea unei estimari nationale privind
cazurile de SIDA legate de consumul de droguri injectabile - contactarea
DJSP/MSF
- Redactarea si prezentarea Raportului national anual (2002) si trimiterea
lui la EMCDDA
Prezentarea Raportului national anual pentru avizare
Redactarea unui material de bilant care va contine:
- revizuirea problemelor aparute in anul 2003;
- relatiile intre institutii;
- stadiul colectarii datelor.
5. Ianuarie - iunie 2004:
- Continuarea (colectarea de date) proiectului-pilot "Cerere de
tratament ca urmare a consumului de droguri"
- Explorarea posibilitatilor de a introduce un set de intrebari referitoare
la droguri in anchetele sociale/de sanatate adresate intregii populatii,
practicate de Institutul National de Statistica, Ministerul Sanatatii si
Familiei, Ministerul Educatiei si Cercetarii etc.
- Continuarea activitatilor legate de constituirea punctului de documentare
- Continuarea pregatirii si perfectionarii personalului Punctului National Focal
(curs avansat in managementul bazelor de date, SPSS)
- Prospectarea procedeelor si instrumentelor de culegere de date pentru
indicatorul de oferta (detinuti, confiscari, pret pe piata etc.)
- Explorarea posibilitatilor efectuarii unui studiu de prevalenta asupra
infectarii cu HIV/HVB/HVC asociate consumului de droguri injectabile;
explorarea posibilitatii obtinerii finantarii (din surse nationale sau
internationale)
6. Iulie - decembrie 2004:
- Analiza si publicarea datelor proiectului-pilot "Cerere de tratament
ca urmare a consumului de droguri"
- Redactarea Raportului national anual (2004)
- Redactarea bilantului anual
- Primele estimari cu privire la prevalenta consumului problematic in
Bucuresti (captura-recaptura, metoda multiplicatorilor)
- Continuarea activitatilor legate de constituirea punctului de
documentare.
Reteaua informationala
Unul dintre principalele obiective ale proiectului de twinning este
dezvoltarea structurii ORDT. ORDT va fi o baza informationala cu date
referitoare la problema drogurilor, precum si cu analize si statistici asupra
acestui subiect. Pentru aceasta, identificarea surselor de informatie este
considerata ca prioritara in alcatuirea retelei.
In urma activitatilor desfasurate in cadrul proiectului, expertii spanioli
si romani au analizat si au identificat mai multe surse de date, precum si
diferite procedee de colectare si codificare a datelor.
Reteaua urmareste situatia datelor si a surselor de date pentru cei 5
indicatori-cheie ceruti de EMCDDA.
1. Supravegherea populatiei
Este o estimare a procentajului utilizatorilor de droguri din totalul
populatiei (in trecut sau in prezent), fiind considerata un indicator de baza
in evaluarea situatiei la un moment dat si pentru dezvoltarea si evaluarea
politicilor in domeniu. Este important de stiut grupurile in care se
concentreaza utilizatorii de droguri si modelele/tendintele acestora.
Surse:
- Institutul National de Statistica;
- Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate Bucuresti;
- organizatii neguvernamentale.
2. Prevalenta si modele ale drogurilor problema
Se refera la supravegherea grupelor de utilizatori. Termenul problema
inseamna opiacee, canabis si/sau amfetamine. Din definitie se exclud ecstasy si
canabisul, precum si cei care nu utilizeaza regulat opiacee, cocaina si
amfetamine.
Surse:
- Institutul National de Statistica;
- organizatii neguvernamentale.
3. Boli infectioase asociate consumului de droguri
Prevalenta si incidenta HIV/HVB/HVC
Surse:
- Ministerul Sanatatii si Familiei;
- Institutul National de Statistica;
- organizatii neguvernamentale.
4. Decese si mortalitate legate de utilizarea drogurilor
Registre de mortalitate pentru populatia generala si registre speciale de
statistica, precum si unele studii tip cohorta in randul utilizatorilor de
droguri. Numarul deceselor ca urmare directa a consumului de droguri
(supradoza) este uneori utilizat pentru o estimare simpla si generala a situatiei
intr-o tara anume. De asemenea, este important de aflat numarul deceselor in
randul populatiei tinere, principala grupa cu probleme.
Surse:
- Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici";
- Institutul National de Statistica.
5. Cerere de tratament
Se refera la statisticile oferite de centrele de dezintoxicare sau de alte
unitati care acorda asistenta specializata.
Surse:
- orice institutie de detoxifiere care raporteaza datele la Ministerul
Sanatatii si Familiei;
- Institutul National de Statistica.
Dezvoltand o retea de colectare a datelor, axata pe urmarirea acestor
indicatori-cheie, strategia ORDT va fi divizata pe doua directii principale:
- reducerea cererii, urmarita prin indicatorii 3, 4 si 5
- reducerea ofertei; in acest sens, vor fi dezvoltati o serie de indicatori
"centrali" (pretul drogurilor pe piata, numar de arestari, capturi de
droguri etc.) in stransa colaborare cu Directia generala de combatere a crimei
organizate si antidrog si directiile specializate din Ministerul Justitiei.
CAP. 7
FINANTARE
Initierea, dezvoltarea si aplicarea Strategiei nationale antidrog implica
responsabilitatea Guvernului Romaniei pentru asigurarea mecanismelor financiare
care sa garanteze mentinerea programelor in derulare si realizarea obiectivelor
propuse in acest document.
Resurse financiare:
1. fonduri de la bugetul de stat alocate institutiilor publice interesate,
cu aceasta destinatie;
2. venituri proprii, potrivit legislatiei in vigoare;
3. finantari externe, conform acordurilor incheiate;
4. donatii si sponsorizari, cu respectarea dispozitiilor legale.
CAP. 8
EVALUARE
Strategia nationala antidrog trebuie sa se bazeze pe o evaluare periodica a
caracterului si amplitudinii fenomenului drogurilor si a consecintelor
acestuia, precum si pe cunostintele dobandite din cercetare, din experienta
derivata si din programele anterioare.
De la data intrarii in functiune a Agentiei Nationale Antidrog evaluarea se
va face periodic de catre Agentia Nationala Antidrog, in conditiile prevazute
de Hotararea Guvernului nr. 1.489/2002.