DECRET
Nr. 443 din 20 noiembrie 1972
privind navigatia civila
ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 132 din 23 noiembrie 1972
EXPUNERE DE MOTIVE
Activitatea de navigatie civila a fost reglementata pina in prezent prin
doua acte normative: Decretul nr. 40/1950 privind marina comerciala si Decretul
nr. 41/1950 privind supravegherea, ordinea si controlul navigatiei maritime si
fluviale.
Dezvoltarea transporturilor pe apa potrivit cerintelor actuale ale
economiei nationale, cresterea flotei, precum si intensificarea traficului
fluvial si maritim au impus actualizarea acestor reglementari.
A fost, de asemenea, necesar ca acestea sa fie puse de acord cu noua
legislatie penala si cu alte reglementari aparute intre timp, precum si cu
prevederile conventiilor internationale in materie de navigatie la care
Republica Socialista Romania a devenit parte in ultimii 20 de ani.
Pentru a se realiza o reglementare unitara a activitatii de navigatie
civila, s-a emis alaturatul decret care contine dispozitiile normative primare.
In decret au fost prevazute, pe capitole si sectiuni, dispozitiile privind
regimul juridic al mijloacelor de transport pe apa si al personalului navigant,
dispozitii cu privire la operatiunile ce se efectueaza cu mijloacele de
transport pe apa si normele potrivit carora se efectueaza supravegherea si
controlul navigatiei in porturi si in apele nationale.
Decretul cuprinde, de asemenea, si dispozitii de drept penal prin care se
incrimineaza fapte specifice navigatiei civile si care prezinta gradul de
pericol social al unei infractiuni, ca: incalcari grave ale normelor privind
siguranta navigatiei, disciplinei si ordinii la bordul navei.
Se prevede ca decretul sa intre in vigoare dupa 90 de zile de la data
publicarii, intrucit este necesar ca in aceasta perioada dispozitiile sale sa
fie cunoscute de toti cei interesati, din tara si strainatate.
De asemenea, odata cu intrarea in vigoare a decretului se abroga Decretul
nr. 40 si Decretul nr. 41/1950 privind navigatia, precum si orice alte
dispozitii contrare.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Activitatea de navigatie civila a Republicii Socialiste Romania se
desfasoara dupa cum urmeaza:
1. Transporturile publice de calatori si marfuri pe apa, precum si
prestatiile auxiliare in apele nationale in legatura cu aceasta activitate se
efectueaza prin unitati economice si institutii de stat din subordinea
Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.
2. Transporturile pe apa in interes propriu se efectueaza de:
a) unitati economice, organe si institutii de stat, care utilizeaza
transportul pe apa numai ca activitate interna accesorie, direct legata de
realizarea obiectivului propriu de activitate;
b) organizatii cooperatiste, alte organizatii obstesti si alte persoane
juridice care utilizeaza transportul pe apa in conditiile prevazute la lit. a;
c) persoanele fizice, pentru satisfacerea cerintelor proprii de transport
pe apa, pentru sport sau agrement.
Unitatile economice, organele si institutiile de stat prevazute la lit. a,
precum si organizatiile si persoanele juridice prevazute la lit. b pot efectua
transporturi publice de calatori sau marfuri pe apa numai cu autorizatia
Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor si cu aplicarea tarifelor
republicane.
3. Activitatea de prestari de servicii in porturi si operatiunile privind
navlosirea, agenturarea si aprovizionarea navelor, indiferent de pavilion, se
efectueaza de unitati economice sau organizatii cooperatiste, stabilite prin
hotarire a Consiliului de Ministri.
Art. 2
Supravegherea si controlul navigatiei in apele nationale, precum si a
navigatiei navelor sub pavilion roman aflate in marea libera, se exercita de
Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, prin Inspectoratul de
navigatie civila si prin capitaniile de port.
Supravegherea si controlul navigatiei pentru sport, agrement sau interes
local pe lacurile si celelalte ape interioare, cu exceptia lacurilor maritime
si Dunarii, se pot exercita si de comitetele executive ale consiliilor
populare, cu autorizarea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Art. 3
Urmarirea asigurarii conditiilor tehnice de navigabilitate pentru navele
romane sau straine, aflate in proiectare, in constructie, reparatie sau in
navigatie in apele nationale, se exercita prin Registrul naval roman,
organizatie economica de stat de specialitate, care functioneaza in subordinea
Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Art. 4
Apele nationale navigabile ale Republicii Socialiste Romania sint formate
din marea teritoriala si apele interioare navigabile.
Regimul si intinderea marii teritoriale se stabilesc prin lege.
In sensul prezentului decret, constituie ape interioare navigabile ale
Republicii Socialiste Romania:
a) fluviile, riurile, canalele si lacurile, situate in interiorul
Republicii Socialiste Romania, pe portiunile navigabile;
b) apele navigabile de frontiera, de la malul roman pina la limita de
frontiera;
c) apele maritime considerate, potrivit legii, ape interioare.
Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, cu avizul Ministerului
Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, stabileste nominal si pe
portiuni apele navigabile din Republica Socialista Romania. Pentru apele de
frontiera se va tine seama si de intelegerile privind regimul frontierei de
stat, incheiate cu statele vecine.
Art. 5
Constituie zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile fisia de
teren situata in lungul tarmului marii teritoriale sau al apelor interioare
navigabile, pe o latime de 20 de metri.
Pentru motive justificate, in unele locuri, latimea zonei maritime,
fluviale sau a altor cai navigabile poate fi marita de ministrul
transporturilor si telecomunicatiilor, cu acordul ministerelor si al celorlalte
organe centrale ale administratiei de stat interesate.
In porturi, zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile coincide cu
incinta portuara.
Art. 6
Regulile de navigatie si accesul in unele sectoare din marea teritoriala,
din apele interioare si in porturi, care intereseaza apararea si securitatea
statului, precum si delimitarea si regimul portiunilor din zona maritima,
fluviala sau a altor cai navigabile care au acelasi caracter, se stabilesc prin
reglementari speciale.
CAP. 2
Despre mijloacele de transport pe apa
Sectiunea I
Despre nave in general
Art. 7
Nava este mijlocul de navigatie utilizat pentru realizarea activitatii de
transport si a altor servicii pe apa.
Sint nave, in intelesul prezentului decret, navele maritime, fluviale si
alte nave de navigatie interioara, inclusiv ambarcatiunile mici, precum si
aparatele plutitoare cum ar fi dragi, elevatoare, macarale plutitoare si altele
asemenea, cu sau fara propulsie.
Art. 8
Constructiile plutitoare care in mod normal nu sint destinate deplasarii
sau efectuarii lucrarilor speciale pe calea navigabila, cum ar fi docuri,
debarcadere, hangare pentru nave si altele asemenea, sint considerate
instalatii plutitoare.
Art. 9
Fac parte din nava instalatiile, masinile si motoarele care dau propulsie
navei sau produc o alta actiune mecanica, cu mecanismele si mijloacele necesare
transmiterii acestei actiuni, toate obiectele necesare navigatiei, diferitelor
manevre, sigurantei navei, salvarii vietii umane, igienei si exploatarii
potrivit destinatiei navei, chiar cind acestea ar fi scoase de pe nava un
oarecare timp, precum si proviziile.
Art. 10
Orice nava trebuie sa aiba actele de bord cerute de lege, precum si pe cele
prevazute in conventiile internationale la care Republica Socialista Romania
este parte.
Navele sub pavilion strain trebuie sa aiba la bord, la intrarea in apele si
porturile romanesti, actele cerute de legile lor nationale si de conventiile
internationale la care sint parte atit Republica Socialista Romania, cit si
statul de pavilion al navei.
Se recunosc ca valabile actele de bord si brevetele membrilor echipajului,
eliberate de organele competente ale tarii de pavilion, navelor sub pavilion
strain si echipajelor acestora.
Art. 11
Dreptul de vizita, inspectie, interventie si de a efectua cercetari pe o
nava straina ce se afla in porturi si in apele romanesti se exercita potrivit
legii romane, precum si in conformitate cu conventiile internationale la care
Republica Socialista Romania este parte.
Sectiunea a II-a
Transmiterea si constituirea de drepturi reale asupra navelor
Art. 12
Navele proprietate de stat se atribuie in administrarea directa a
unitatilor economice, organelor si institutiilor de stat. Ele pot fi transmise
in proprietate sau in folosinta organizatiilor cooperatiste si altor
organizatii obstesti, in conditiile prevazute de lege.
Organizatiile cooperatiste si celelalte organizatii obstesti pot dobindi si
transmite proprietatea asupra navelor.
Persoanele fizice pot dobindi si transmite in proprietate si pot da sau
primi in folosinta numai nave destinate satisfacerii cerintelor personale
pentru transport in interes propriu, sport sau agrement. In situatii speciale,
cu aprobarea Consiliului de Ministri, persoanele fizice pot dobindi drepturi si
asupra altor categorii de nave.
Conditiile in care are loc dobindirea si transmiterea dreptului de
proprietate asupra navelor, precum si constituirea sau transmiterea oricaror
drepturi reale asupra acestora, sint cele prevazute de dispozitiile legale.
Art. 13
Navele sub pavilion roman pot fi transmise in proprietate persoanelor
juridice sau fizice straine, cu aprobarea Consiliului de Ministri in cazul
navelor proprietate de stat, iar in celelalte cazuri, cu autorizarea acestuia.
Navele proprietate a persoanelor fizice, destinate satisfacerii cerintelor
personale pentru transport in interes propriu, sport sau agrement, pot fi
transmise in proprietate persoanelor juridice sau fizice straine ori grevate cu
drepturi reale in beneficiul acestora, cu autorizarea capitaniilor de port sau
a comitetelor executive ale consiliilor populare in cazul prevazut la art. 2
alin. 2.
Sectiunea a III-a
Inscrierea navelor si transcrierea constituirii, transmiterii si stingerii
drepturilor reale asupra navelor
Art. 14
Dobindirea si transmiterea dreptului de proprietate asupra navelor, precum
si constituirea, transmiterea ori stingerea altor drepturi reale asupra
acestora se transcriu in registrele matricole sau de evidenta, prevazute la
art. 18, tinute de capitaniile de port sau, dupa caz, de comitetele executive
ale consiliilor populare, facindu-se totodata mentiune si pe actul de
nationalitate sau carnetul de ambarcatiune.
Art. 15
Contractul de constructie de nave va fi transcris in registrele de nave in
constructie ale capitaniei portului in raza careia se afla santierul naval.
In aceste registre se vor transcrie si eventualele transmiteri de
proprietate, precum si constituirile si stingerile de drepturi reale asupra
navelor, intervenite pina la obtinerea actelor de nationalitate.
Art. 16
Pentru cunoasterea transmiterii sau constituirii de drepturi reale asupra
navelor si pentru stabilirea actelor de bord ce trebuie sa le posede, evidenta
navelor se tine avindu-se in vedere impartirea lor in urmatoarele categorii:
a) categoria I cuprinde navele cu propulsie proprie cu o putere mai mare de
45 c.p., velierele construite pentru calatorii de lunga durata si navele cu sau
fara propulsie cu o capacitate de incarcare de peste 10 tone metrice, inclusiv
aparatele plutitoare fara propulsie cu deplasament de peste 15 tone;
b) categoria a II-a cuprinde toate celelalte nave.
Art. 17
Fiecare nava autopropulsata din categoria I trebuie sa aiba un nume, care
sa o distinga de celelalte nave.
Navele fara propulsie din categoria I, precum si navele din categoria a
II-a trebuie sa poarte un numar de identificare.
Numele sau, dupa caz, numarul atribuit va fi inscris in evidente, precum si
pe corpul navei.
La atribuirea numelui sau numarului de identificare a navei se vor avea in
vedere si prevederile conventiilor cu privire la regimul frontierei de stat,
incheiate intre Republica Socialista Romania si statele vecine.
Numele sau numarul si modul de inscriere pe corp si suprastructura a
acestora se stabilesc de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor,
potrivit legii.
Art. 18
Inscrierea navelor in evidente se face dupa cum urmeaza:
a) Navele de nationalitate romana care fac parte din categoria I se inscriu
in registre matricole.
La cererea de inscriere in registrul matricol se vor anexa actele de
dobindire a navei, inclusiv actul de radiere a inscrierilor anterioare, daca
este cazul, actele de verificare si atestare a starii tehnice a constructiei
navei, autorizarile de lansare la apa si de navigatie, precum si actele de
tonaj si fotografiile navei.
Inspectoratul de navigatie civila tine o evidenta centralizata a
inmatricularii navelor din categoria I.
b) Navele de nationalitate romana care fac parte din categoria a II-a se
inscriu in registre de evidenta.
La cererea de inscriere in registrul de evidenta se vor anexa actele de
dobindire, inclusiv actul de radiere a inscrierilor anterioare, daca este
cazul, actul de constatare a starii tehnice a navei, cu caracteristicile ei,
iar la cele cu motor, si fotografiile navei.
Art. 19
Scoaterea din evidenta a navelor se face prin mentionarea in registru a
cauzelor care au determinat-o, cum ar fi pierderea nationalitatii romane,
desmembrare, pierderea navei in urma unui naufragiu, incendiu, esuare sau alte
imprejurari.
In caz de pierdere a nationalitatii romane, transcrierea transmiterii de
proprietate nu se poate face decit dupa predarea la capitania portului a
certificatului de nationalitate romana si a celorlalte acte de bord.
Art. 20
Regimul de inscriere a navelor si de transcriere a transmiterii,
constituirii sau stingerii drepturilor reale asupra navelor se aplica si
instalatiilor plutitoare, acestea fiind considerate de categoria I in cazul
cind depasesc 15 tone deplasament si de categoria a II-a cind au deplasament
pina la 15 tone inclusiv.
Art. 21
Constituirile ori transmiterile de drepturi reale asupra navelor si
instalatiilor plutitoare, precum si stingerea acestor drepturi, care nu sint
transcrise in evidentele de inmatriculare potrivit art. 14, 15 si 20, nu sint
opozabile fata de terti.
Art. 22
Organele care tin registrele matricole si pe cele de evidenta elibereaza
certificate privind mentiunile cuprinse in aceste registre, la cererea celor
interesati.
Sectiunea a IV-a
Nationalitatea navelor si dreptul de a purta pavilionul roman
Art. 23
Navele constituind mijloace de transport de stat, cele proprietatea
organizatiilor cooperatiste si a altor organizatii obstesti romane, precum si
cele proprietate personala a cetatenilor romani, au nationalitatea romana.
Nationalitatea navei trebuie sa rezulte din actele ei de bord.
Art. 24
Nationalitatea romana a navelor se pierde prin transmiterea proprietatii
acestora unei persoane fizice ori juridice straine.
Art. 25
Navele care au nationalitatea romana arboreaza pavilionul roman; ele nu pot
naviga si sub pavilionul altui stat.
Art. 26
Navele romane, nou construite sau dobindite de la persoane fizice sau
juridice straine, pot naviga sub pavilion in perioada de la lansarea la apa sau
de la incheierea actului de dobindire pina la eliberarea certificatului de
nationalitate in urma inscrierii lor in evidentele de inmatriculare, cu permis
provizoriu eliberat de capitania portului de plecare, in cazul in care nava se
afla intr-un port roman, ori de oficiul consular sau de sectia consulara a
misiunii diplomatice a Republicii Socialista Romania in cazul cind locul de
plecare a navei este in strainatate.
CAP. 3
Despre personalul de navigatie
Sectiunea I
Dispozitii generale privind personalul de navigatie
Art. 27
Personalul care participa la realizarea activitatilor de navigatie civila
este alcatuit din personal navigant (marinari) si personal de uscat.
Este marinar de navigatie civila orice persoana care indeplineste
conditiile de calificare profesionala cerute pentru prestarea unuia din
serviciile la bord, poseda carnet de marinar si este inscris ca personal
navigant in registrele matricole ale unei capitanii de port.
Art. 28
Personalul navigant imbarcat este alcatuit din totalitatea marinarilor care
indeplinesc o functie la bordul unei nave si sint inscrisi in rolul de echipaj
al acesteia.
Pentru exercitarea fiecaruia din serviciile la bord este necesara
indeplinirea unor conditii de virsta, studii, stagiu si brevet sau certificat
de capacitate, precum si a unor conditii psiho-fiziologice, corespunzatoare functiei,
stabilite de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Pentru persoanele fizice care exercita activitati de navigatie pe
ambarcatiuni pentru sport, agrement sau pentru transport in interes propriu,
Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor va stabili portiunile din
apele nationale navigabile pentru folosirea carora este necesara indeplinirea
vreuneia din conditiile prevazute pentru personalul navigant de pe navele
comerciale, tehnice si cele pentru servicii necomerciale si posedarea unui
permis de conducere de ambarcatiune.
Art. 29
Personalul de specialitate al santierelor care participa la efectuarea
probelor navelor nou construite sau iesite din reparatii va fi imbarcat, pe
perioada probelor, fara a poseda carnet de marinar.
Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor va stabili personalul
navigant care trebuie sa fie imbarcat pe aceste nave, pe perioada probelor, in
afara personalului de specialitate al santierului constructor.
Art. 30
Imbarcarea in interesul navigatiei si a altor persoane decit cele care
formeaza echipajul navei se va autoriza, de la caz la caz, de Ministerul
Transporturilor si Telecomunicatiilor, cu avizul organelor interesate.
Art. 31
Statutul juridic al personalului de uscat este cel al personalului unitatii
economice, organului sau institutiei de stat ori al organizatiei cooperatiste
sau obstesti in care acesta isi desfasoara activitatea.
Sectiunea a II-a
Despre echipajul navelor
Art. 32
Personalul navigant imbarcat, inclusiv comandantul navei, formeaza
echipajul navei si se imparte, pe locuri de munca, astfel:
a) de punte;
b) de masini;
c) de telecomunicatii;
d) medico-sanitar;
e) administrativ si auxiliar.
Art. 33
Din punct de vedere al ierarhiei, echipajul se imparte astfel:
- comandant;
- navigatori cu brevete (ofiteri);
- navigatori cu certificat de capacitate;
- alti membri de echipaj.
Structura ierarhiei si atributiile functiilor la bordul navelor se stabilesc
de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor prin regulamentul
serviciului la bordul navelor.
Art. 34
Functiile ce pot fi indeplinite pe baza brevetelor sau a certificatelor de
capacitate sint numai cele prevazute in aceste acte.
Art. 35
Brevetele si certificatele de capacitate se obtin dupa trecerea unui
examen, dat in fata unei comisii stabilite de Ministerul Transporturilor si
Telecomunicatiilor, care va functiona in cadrul Inspectoratului de navigatie
civila.
Imbarcarea marinarilor care au intrerupt serviciul militar la bord pe o
perioada mai mare de 5 ani se va putea face numai dupa reconfirmarea brevetului
sau a certificatului de capacitate, acordata de catre autoritatea emitenta.
Daca sint indicii ca, dupa aceasta intrerupere, cel care solicita reluarea
serviciului la bord nu mai corespunde functiei avute, acesta este obligat sa se
prezinte, la alegerea sa, la examenul prevazut pentru brevetul sau certificatul
de capacitate al functiei avute ori al altei functii echivalente sau
inferioare, cu respectarea conditiilor de virsta, studii si stagiu stabilite
pentru obtinerea brevetului sau certificatului de capacitate al functiei
respective.
Art. 36
In vederea trecerii examenului pentru obtinerea unui brevet sau certificat
de capacitate, personalul navigant are dreptul sa se prezinte numai la trei
sesiuni pentru acelasi brevet sau certificat de capacitate.
Art. 37
Personalul care indeplineste functii permanente specifice pe navele
specializate pentru activitati industriale, pescaresti, utilitare sau de
cercetare stiintifica face parte din echipajul navei.
Ierarhia in echipaj si modul de desfasurare a serviciului specific al
acestui personal se stabilesc de ministerul sau organizatia centrala care are
in subordine unitatea careia ii apartine nava, cu acordul Ministerului
Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Art. 38
Echipajul navelor sub pavilion roman va fi format din cetateni romani.
Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor poate autoriza angajarea,
prin contract, pe perioade determinate, de specialisti straini pentru functii
la bordul navelor sub pavilion roman, atunci cind aceasta este impusa de
caracteristicile tehnice ale echipamentelor instalate pe nava.
In cazul in care prin conventii internationale la care statul roman este
parte s-a prevazut posibilitatea angajarii unor straini in echipajul navelor
sub pavilion roman, echipajul acestor nave va putea fi alcatuit, in parte sau
in totalitate, din straini, cu exceptia comandantului.
Art. 39
Pentru personalul prevazut la art. 37, autorizarea pentru angajare de
specialisti straini se da, in conditiile articolului precedent, de ministerul
sau alt organ central al administratiei de stat caruia ii apartine nava, cu
acordul Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Art. 40
In caz de forta majora ivit in timpul navigatiei, comandantul navei va
putea completa echipajul cu marinari straini, care indeplinesc conditiile de
capacitate profesionala cerute de legea romana.
Marinarii straini angajati in conditiile alin. precedent vor avea aceleasi
drepturi si obligatii profesionale si disciplinare ca si marinarii cetateni
romani.
Personalul strain angajat in cazul prevazut de alin. 1 va fi inlocuit cu
personal roman in primul port national in care nava va ramine mai mult de 24 de
ore, mentionindu-se debarcarea in rolul de echipaj al navei si in carnetul de
marinar.
Daca prin contractul de munca nu se prevede altfel, beneficiarul
serviciilor prestate va readuce personalul strain inlocuit la portul de
imbarcare.
Art. 41
Angajarile de marinari cetateni romani pe nave straine se pot face cu
aprobarea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Sectiunea a III-a
Drepturi si obligatii ale personalului navigant
Art. 42
Incheierea, modificarea si desfacerea contractului de munca al personalului
navigant se efectueaza potrivit legislatiei muncii.
Art. 43
Personalul navigant are dreptul la cazare gratuita pe nava si la hrana pe
timpul cit se afla imbarcat, in conditiile stabilite prin hotarire a
Consiliului de Ministri.
Micsorarea ratiei zilnice de alimente sub cuantumul stabilit se poate face
numai in caz de forta majora si cu plata diferentei in bani.
Art. 44
Pentru echipamentul propriu pierdut sau distrus in timpul imbarcarii, din
cauza serviciului sau a unui eveniment de navigatie si fara culpa sa,
personalul navigant are dreptul la o despagubire stabilita in limita valorii
bagajului personal admis marinarului (sacul marinarului).
Art. 45
Comandantul navei exercita comanda pe nava, in care scop este investit cu
autoritate asupra persoanelor imbarcate si indeplineste atributiile ce ii revin
potrivit dispozitiilor legale si conventiilor internationale la care statul roman
este parte.
Art. 46
In imprejurari exceptionale, cind urmeaza a fi luate masuri importante,
comandantul este ajutat in luarea hotaririlor de consiliul de bord, daca
conditiile de fapt permit convocarea acestuia. Consiliul de bord se constituie si
functioneaza in conditiile stabilite prin regulamentul serviciului la bord.
Art. 47
In cazul in care comandantul, indiferent din ce motiv, se afla in
imposibilitate de a exercita comanda navei, aceasta trece de drept asupra
secundului si apoi asupra ofiterilor de punte in ordine ierarhica, facindu-se
mentiune despre aceasta in jurnalul de bord, de catre acela care preia comanda
navei.
La navele fluviale si alte nave de navigatie interioara care nu au secund
sau ofiter de navigatie fluviala la bord, comanda navei trece asupra pilotului.
Functiile care pot avea si atributia de secund vor fi stabilite prin
regulamentul serviciului la bord.
Art. 48
In timpul stationarilor intr-un port strain, comandantul poate sa dea
adapost pe nava marinarilor romani ramasi in acel port de pe navele lor din
motive justificate, instiintind despre aceasta pe armator.
Acordarea de adapost pe nava se face cu respectarea dispozitiilor legale
ale statului caruia ii apartine portul si cu avizul oficiului consular sau
sectiei consulare a misiunii diplomatice romane.
Comandantul va primi la bord, in aceleasi conditii, pe cetatenii romani
care urmeaza a fi repatriati prin oficiul consular sau sectia consulara a
misiunii diplomatice romane.
Art. 49
Comandantii navelor sint obligati sa aduca la cunostinta capitaniei
portului in care se afla si celui caruia ii apartine nava orice evenimente
petrecute pe nave in timpul cit acestea se afla in port sau in navigatie, ca:
abordaj, avarie, inec si altele asemenea.
Art. 50
Raportul privind evenimentele produse pe o nava aflata in stationare sau in
navigatie, cum sint abordajele, avariile, sinistrele si naufragiile, interesind
nava, incarcatura, pasagerii si echipajul, se depune de catre comandantul navei,
dupa cum urmeaza:
a) Pentru orice nava, indiferent de pavilion:
- la capitania portului in a carei zona teritoriala s-a produs evenimentul,
daca acesta a avut loc in apele nationale romane;
- la capitania primului port roman de intrare in tara unde nava opreste,
daca evenimentul s-a produs in marea libera sau in apele fluviale, intre
ultimul port strain si primul port din apele nationale romane.
b) Pentru navele sub pavilion roman aflate in mars:
- la autoritatea locala competenta, daca evenimentul s-a produs in apele
unui stat strain unde nava se afla in navigatie sau in stationare,
instiintindu-se si oficiul consular sau sectia consulara a misiunii diplomatice
romane;
- la autoritatea locala competenta din primul port de oprire, daca
evenimentul s-a produs in marea libera sau intre porturi fluviale straine,
instiintindu-se si oficiul consular sau sectia consulara a misiunii diplomatice
romane.
Art. 51
Raportul se depune in cel mult 24 de ore de la sosirea ori adapostirea
navei in port sau de la producerea evenimentului cind acesta a avut loc in
timpul stationarii in port. In cazul cind raportul se depune peste acest
termen, comandantul raspunde de disparitia probelor sau de imposibilitatea
conservarii lor, din cauza acestei intirzieri.
Pentru navele fluviale sub pavilion roman, o copie de pe raport se depune,
in acelasi termen, si la reprezentantul cel mai apropiat al unitatii de
navigatie, care este obligat sa o expedieze in termen de 24 de ore la sediul
acesteia.
In cazul unor evenimente petrecute pe o nava sub pavilion strain sau intre
doua nave sub pavilion strain, care nu lezeaza interesele statului roman,
depunerea raportului este facultativa.
Prin raport, in sensul dispozitiilor art. 50 si din prezentul articol, se
intelege si protestul sau reclamatia ce se face de comandantul navei in toate
cazurile de avarii.
CAP. 4
Operatiuni efectuate cu mijloace de transport pe apa
Sectiunea I
Dispozitii generale privind activitatea de transport pe apa
Art. 52
Activitatea principala efectuata cu navele este transportul de marfuri si
calatori.
De asemenea, navele romanesti pot fi utilizate si pentru activitati de
constructii hidrotehnice, de cercetari, de exploatare si explorare a resurselor
marii, fundului marii sau subsolului acestuia, precum si pentru activitati
auxiliare ca: remorcajul, operatiile de intretinere a cailor de comunicatie pe
apa, pilotajul, ranfluarea navelor, salvarea si alte servicii.
Art. 53
Activitatea de transport pentru beneficiari externi, efectuata cu nave sub
pavilion roman, se exercita potrivit reglementarilor in vigoare, in conditiile
stabilite de acord cu acestia si conform conventiilor internationale la care
statul roman este parte.
Activitatea de transport pentru beneficiari interni, efectuata cu nave sub
pavilion roman, se exercita in conditiile, la navlurile si tarifele stabilite
prin dispozitiile legale.
Sectiunea a II-a
Operatiuni care se efectueaza numai cu nave sub pavilion roman
Art. 54
In porturile, marea teritoriala si in apele interioare ale Republicii
Socialiste Romania, urmatoarele activitati si operatiuni privind navele sub
orice pavilion se efectueaza cu mijloacele navale si de uscat ale statului
roman:
a) remorcajul si manevrele in porturi, rade si bazine;
b) remorcajul de la un port romanesc la alt port romanesc, afara numai daca
conventii internationale la care statul roman este parte prevad altfel;
c) serviciul de pilotaj;
d) transportul de marfuri, posta si pasageri, efectuat prin imbarcare de pe
teritoriul statului roman cu destinatia catre alt punct al aceluiasi teritoriu
(cabotajul);
e) asistenta si salvarea in apele nationale a navelor, aeronavelor,
hidroavioanelor si incarcaturii acestora;
f) scoaterea navelor, epavelor si incarcaturilor acestora;
g) pescuitul;
h) serviciile de interes local pentru desfasurarea activitatii organelor
administratiei de stat in porturi si in apele nationale si altele asemenea;
i) constructiile hidrotehnice;
j) exploatarea si explorarea marii sau fundului marii, conform
dispozitiilor legale.
Art. 55
Remorcherele straine pot face manevrele la sosirea si plecarea din port sau
rada, cu navele pe care le-au remorcat. Aceste remorchere, aflate in cursa in
porturile romanesti, pot efectua remorcarea si manevra si altor nave ale
intreprinderilor si societatilor carora le apartin, chiar daca aceste nave nu
au sosit sau nu pleaca cu aceste remorchere.
Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor poate autoriza ca
operatiunile prevazute la art. 54 lit. b, d, e, f si i sa fie efectuate si de
nave sub pavilion strain.
Sectiunea a III-a
Obligatia de asistenta si salvare
Art. 56
Comandantul unei nave sub pavilion roman, care primeste un mesaj indicind
ca o nava se afla in pericol, este obligat ca, in masura in care nu-si pune in
primejdie grava nava, echipajul sau pasagerii, sa se deplaseze cu toata viteza
catre acea nava, pentru asistenta si salvarea persoanelor aflate in pericol la
bordul acelei nave.
Aceeasi obligatie o are comandantul si in cazul persoanelor aflate in
pericol pe ambarcatiuni si plute de salvare sau in apa.
In caz de imposibilitate sau daca, in circumstantele speciale in care se
afla, comandantul socoteste ca nu este rational si nici necesar sa acorde
ajutorul sau, el este obligat sa inscrie in jurnalul de bord motivul pentru
care nu poate sa faca aceasta.
Art. 57
Comandantul de nava este obligat a acorda, dupa un abordaj, asistenta
celeilalte nave, echipajului si pasagerilor acesteia si, in masura posibilului,
a indica celeilalte nave numele propriei sale nave, portul sau de inmatriculare
si portul cel mai apropiat la care va ajunge.
Art. 58
Obligatia de a da asistenta si salvare nu mai incumba comandantului unei
nave care se afla in calatorie sau gata de plecare, in cazul in care
comandantul navei aflate in pericol refuza expres ajutorul, precum si atunci
cind s-a primit informatia ca ajutorul nu mai este necesar.
Motivele de neacordare a ajutorului prevazut in prezentul articol se vor
consemna in jurnalul de bord.
Art. 59
Asistenta si salvarea navei si a bunurilor aflate pe aceasta se fac
potrivit intelegerii cu comandantul navei sau cu proprietarul ori armatorul
acesteia.
Art. 60
In toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol sau de interes
general, ivite la uscat, in apele portuare si in rade, capitania portului
coordoneaza toate operatiunile si asigura disciplina in realizarea acestora.
Ea va putea cere concursul navelor si echipajelor aflate in port sau in
apropiere, precum si al oricaror persoane care exercita o profesie in port sau
lucreaza in mod obisnuit pe chei sau in apele nationale, acestea fiind obligate
sa dea sprijinul solicitat si sa respecte indicatiile date.
Art. 61
Despre sinistrul navelor straine va fi informat neintirziat si oficiul
consular al statului al carui pavilion il poarta nava.
In cazul sinistrului unei nave sub pavilionul unui stat strain cu care
statul roman a incheiat conventii internationale se vor aplica dispozitiile din
aceste conventii privind termenele, conditiile de informare si relatiile cu
oficiul consular al statului strain.
Art. 62
Acordarea de asistenta si salvare a navelor si conditiile de executare a
acestora, prevazute in prezenta sectiune, se aplica in mod corespunzator si in
cazurile cind pe mare sau in apele nationale se afla in pericol aeronave ori
persoane aflate sau cazute de la bordul acestora.
Art. 63
Sistemul de salvare pe mare si pe apele interioare navigabile se
organizeaza de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Organizarea posturilor de salvare si prim ajutor pe plaje si in stranduri
se face, potrivit normelor tehnice stabilite de Ministerul Transporturilor si
Telecomunicatiilor, de catre organizatiile carora le apartin.
Sectiunea a IV-a
Despre retributia pentru asistenta si salvare
Art. 64
Asistenta acordata navelor sau aeronavelor aflate in pericol pe mare si
salvarea lor dau dreptul celui care a acordat asistenta si salvatorului la o
retributie ce se va stabili tinindu-se seama de:
- pericolul in care s-a aflat nava asistata ori salvata;
- promptitudinea interventiei si timpul intrebuintat pentru aceasta;
- pericolul la care s-au expus salvatorii si mijloacele intrebuintate;
- conditiile hidrometeorologice pe timpul interventiei;
- valoarea bunurilor angajate in actiune;
- eforturile depuse;
- priceperea dovedita pe timpul interventiei;
- cheltuielile efectuate pentru interventie;
- rezultatul util obtinut si valoarea bunurilor salvate.
Prin valoarea bunurilor salvate se intelege suma la care acestea au fost
evaluate, tinindu-se seama si de posibilitatile de valorificare, iar daca au
fost vindute, suma rezultata din vinzare, cu scaderea in ambele cazuri a
impozitelor si taxelor, precum si a cheltuielilor.
Art. 65
Cuantumul retributiei, precum si repartizarea acesteia intre salvatori se
stabilesc pe baza acordului intervenit intre cei interesati, iar in lipsa
acordului, dupa caz, de instantele judecatoresti, organele arbitrajului de stat
sau Comisia de arbitraj de pe linga Camera de Comert a Republicii Socialiste
Romania, in conformitate cu competenta acestora, cu exceptia cazurilor cind
prin contractul de salvare incheiat pentru o nava straina s-a prevazut
competenta unui alt organ jurisdictional.
Art. 66
Organele de jurisdictie vor putea reduce sau anula retributia stabilita
conventional sau, dupa caz, vor putea respinge ori admite numai in parte
cererea pentru stabilirea retributiei, daca salvatorii, prin culpa lor, au
facut necesara asistenta ori salvarea sau daca ei au savirsit infractiunea de
furt, tainuire sau vreo alta infractiune cu privire la bunurile pentru care s-a
acordat asistenta ori salvarea.
De asemenea, organele de jurisdictie pot majora retributia conventionala
cuvenita salvatorilor in cazurile in care meritele acestora au fost mai mari
decit cele estimate in contract, atunci cind conditiile de salvare au fost mai
grele si unele cheltuieli mai mari decit cele prevazute sau cind partea salvata
a ascuns situatia reala in care se afla.
Art. 67
Daca cu ocazia acordarii asistentei sau salvarii unei nave, aeronave sau
incarcaturii acestora au fost salvate si persoane, salvatorii acestor persoane
au dreptul la o parte din retributia salvatorului navei sau aeronavei,
incarcaturii si accesoriilor. Aceasta parte din retributie nu se cuvine cind
asistenta ori salvarea persoanelor s-a acordat de o nava afectata pentru
asemenea operatiuni de salvare, in afara de cazul cind prin conventii se
dispune altfel.
Art. 68
Daca asistenta sau salvarea a fost prestata de mai multe nave, retributia
se va repartiza intre ele potrivit aportului fiecareia.
Art. 69
Asistenta si salvarea navelor remorcate sau a incarcaturii lor de catre
nava care le remorcheaza dau drept salvatorilor la retributie numai in cazurile
cind evenimentul nu s-a produs din culpa echipajului remorcherului sau daca
acesta a prestat servicii exceptionale, care nu pot fi considerate ca efectuate
in indeplinirea contractului de remorcare.
Art. 70
Dreptul la actiune pentru plata de daune, cheltuieli sau retributii
datorate pentru asistenta sau salvarea navei ori incarcaturii se prescrie in
termen de 2 ani de la terminarea operatiunilor.
Art. 71
Comandantul si ceilalti membri ai echipajului navelor care au participat la
operatiuni de asistenta si salvare, precum si angajatii unitatilor de pe uscat,
care au contribuit efectiv la organizarea si lucrarile pentru aceste
operatiuni, sint indreptatiti a primi o recompensa din retributia de salvare,
care se va stabili, de la caz la caz, de Ministerul Transporturilor si
Telecomunicatiilor.
Recompensa se acorda si in cazul cind operatiunile de asistenta si salvare
au avut loc intre nave apartinind aceleiasi unitati.
Sectiunea a V-a
Scoaterea navelor si epavelor, esuate sau scufundate in apele nationale.
Regimul bunurilor gasite
Art. 72
Daca, in termen de 6 luni de la data esuarii sau scufundarii unei nave in
apele nationale, nu se prezinta capitaniei portului o cerere a comandantului,
armatorului, proprietarului sau asiguratorului navei ori incarcaturii sau a
mandatarilor lor, de a scoate nava esuata sau scufundata, operatiunea poate fi
efectuata, din proprie initiativa, de o unitate de specialitate din subordinea
Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor sau de alta unitate
desemnata de acesta, care ia masurile pentru paza si administrarea bunurilor
recuperate.
Art. 73
Unitatea care efectueaza scoaterea in cazurile prevazute in art. 72 este in
drept sa vinda, cu avizul capitaniei portului, bunurile ce nu se pot pastra sau
a caror conservare cere o cheltuiala prea mare fata de valoarea lor, sumele
obtinute urmind a fi consemnate.
Art. 74
Dupa terminarea operatiunilor de scoatere a navei si incarcaturii,
capitania portului din zona careia s-a intimplat sinistrul va face publicatii
pentru instiintarea persoanelor interesate, invitindu-le sa dovedeasca
drepturile ce au asupra bunurilor salvate.
Instiintarea se va face prin publicare in Buletinul Oficial al Republicii
Socialiste Romania, prin afisare la capitaniile de port, precum si prin alte
mijloace de instiintare.
Daca in termen de 3 luni de la data instiintarii cei interesati nu se
prezinta pentru a-si lua in primire bunurile salvate, se poate proceda la
vinzarea acestora si consemnarea sumei rezultate dupa scaderea cheltuielilor
efectuate cu ocazia operatiunii de ranfluare a navei, a remuneratiei de
salvare, a taxelor si sumelor datorate bugetului si a altor cheltuieli
rezultate din indeplinirea procedurii prevazute in prezentul articol.
Daca pina la implinirea unui an de la data consemnarii sumei cei interesati
nu si-au valorificat drepturile sau daca pretentiile formulate inauntrul
aceluiasi termen in fata organelor de jurisdictie au fost respinse prin
hotarire definitiva, suma consemnata se face venit statului.
Art. 75
In cazul cind se considera ca esuarea sau scufundarea unei nave in porturi,
rade, canale de acces, in locuri de intrare si iesire a navelor sau unde se fac
operatiuni la nave, constituie un pericol ori impiedica navigatia, capitania
portului, cu aprobarea Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor, va
dispune ca proprietarul, armatorul sau reprezentantul lor sa procedeze, in
termenul ce se va fixa, pe cheltuiala lor, la scoaterea navei si la curatirea
fundului apei, cu respectarea prevederilor art. 54 si 55 alin. 2.
In caz de neindeplinire in termenul stabilit a acestei obligatii, se va
proceda la efectuarea operatiunilor in contul proprietarului, armatorului sau
reprezentantului lor.
Art. 76
Daca proprietarul, armatorul sau reprezentantul lor nu restituie
cheltuielile, nava si toate bunurile recuperate in conditiile articolului
precedent vor fi vindute conform art. 74, pentru acoperirea cheltuielilor,
eventuala diferenta revenind la dispozitia proprietarului dupa plata creantelor
care greveaza nava.
In cazul cind cheltuielile de scoatere a navei intrec suma obtinuta prin
vinzare, proprietarul, armatorul sau reprezentantii lor ramin obligati a plati
diferenta.
Art. 77
Actul de confirmare a executarii operatiunilor prevazute de art. 72 si 75
alin. 2, intocmit de capitania portului sau, dupa caz, de comitetul executiv al
consiliului popular avind anexat calculul cheltuielilor, intocmit de unitatea
creditoare si verificat de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor,
constituie titlul executoriu pentru cheltuielile efectuate cu scoaterea, paza
si administrarea bunurilor salvate si curatirea fundului apei.
Executarea de catre unitatea creditoare a acestui titlu asupra navei sau
incarcaturii recuperate se face cu prioritate, inaintea oricarei alte creante.
Art. 78
Bunurile gasite in apele nationale ori aruncate de apa pe plaje, tarm sau
cheiuri se predau, in termen de 10 zile, capitaniei de port cea mai apropiata
ori celui mai apropiat organ al militiei sau celui care le-a pierdut. Organul
caruia i s-a predat bunul procedeaza potrivit dispozitiilor legale referitoare
la bunurile gasite.
Bunurile gasite in apele de frontiera, provenite de pe teritoriul statelor
vecine, vor fi inapoiate autoritatilor competente ale acestor state, prin
organele de graniceri.
Art. 79
Armele, munitiile, materiile explozive, precum si alte bunuri a caror
detinere fara drept este sanctionata potrivit legii penale, gasite in
conditiile art. 78, se predau, de indata, celui mai apropiat organ al militiei,
care va proceda potrivit dispozitiilor legale privind regimul acestor bunuri.
Art. 80
Persoanele care predau in termen bunurile prevazute in art. 78 alin. 1 au
dreptul la o recompensa al carei cuantum poate fi de pina la a treia parte din
valoarea lor pentru bunurile gasite in apele nationale si de pina la a zecea
parte pentru bunurile gasite pe plaje, tarm sau cheiuri.
Persoanele care predau in termen bunurile prevazute in art. 78 alin. 1 si
de indata bunurile prevazute in art. 79 au dreptul la rambursarea cheltuielilor
facute pentru recuperarea si predarea lor.
Art. 81
Nerespectarea dispozitiilor prevazute in art. 78 si 79 se sanctioneaza
potrivit legii penale.
Sectiunea a VI-a
Regimul operatiunilor de pilotaj
Art. 82
Porturile, radele si bazinele portuare in care pilotajul este obligatoriu,
precum si categoriile de nave care trebuie pilotate in mod obligatoriu se
stabilesc din ordinul ministrului transporturilor si telecomunicatiilor.
In apele navigabile pentru care regimul de pilotare a navelor este
reglementat prin conditii bilaterale sau multilaterale intervenite intre tarile
riverane interesate, la care Republica Socialista Romania este parte, zonele de
pilotaj obligatoriu sint cele fixate in baza acestor conventii.
Art. 83
Pilotul indica drumul si asista pe comandantul navei in efectuarea manevrei
necesare pentru urmarea drumului indicat.
Comandantul este obligat sa puna la dispozitia pilotului datele necesare
asupra caracteristicilor de manevra ale navei.
Pe timpul cit este la bord, pilotul nu inlocuieste pe comandant la comanda
navei, acesta continuind a fi raspunzator de manevra navei sale si de orice
daune rezultate din operatiunile de manevra.
Art. 84
Pilotul nu poate parasi nava decit dupa ce a fost inlocuit sau nava a fost
ancorata ori legata la locul destinat, iar la plecare, pina ce nava nu a iesit
din zona de pilotaj.
In timpul serviciului la bordul navei pe care este insarcinat sa o
piloteze, pilotul are drept la hrana, precum si la cazare, daca este cazul, in
aceleasi conditii ca si ofiterii de pe bord.
Pilotul care efectueaza operatiunile prevazute in prezenta sectiune nu face
parte din echipajul navei pilotate.
Art. 85
Modul de recrutare a pilotilor si de efectuare a serviciului de pilotaj se
stabileste de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Pentru zonele speciale din apele navigabile, supuse reglementarilor unor
conventii incheiate intre statul roman si statele riverane interesate,
conditiile se stabilesc potrivit acestor conventii.
Art. 86
Pentru serviciile de pilotaj se percep taxele stabilite potrivit
dispozitiilor legale.
Sint scutite de plata taxelor de pilotaj:
a) navele militare romane si straine;
b) navele intrebuintate la un serviciu public, de intretinere sau pentru
controlul si supravegherea navigatiei, precum si cele intrebuintate in cazuri
de pericol de inundatii;
c) navele scoala, spital si de sport.
Art. 87
Pilotii fluviali care presteaza serviciul permanent la bordul unei nave
fluviale fac parte din echipajul navei si li se aplica prevederile referitoare
la acest echipaj.
CAP. 5
Supravegherea si controlul navigatiei in porturi si in apele nationale
Sectiunea I
Regimul zonei maritime, fluviale si a altor cai navigabile
Art. 88
In zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile, lucrarile si orice
alte instalatii si amenajari care ar putea impiedica circulatia in zona, ar
ascunde amenajarile facute in interesul navigatiei, pe terenuri, maluri sau in
porturi, ori ar impiedica folosirea normala a acestor amenajari, vor putea fi
executate numai cu autorizarea Ministerului Transporturilor si
Telecomunicatiilor.
Categoriile de lucrari vor fi stabilite de Ministerul Transporturilor si
Telecomunicatiilor.
Art. 89
Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor poate dispune, in zona
maritima, fluviala sau a altor cai navigabile, instalarea de semne, balize si
alte semnale de navigatie, de zi si de noapte, pe toata intinderea malurilor si
apelor in punctele pe care le va socoti necesare pentru siguranta navigatiei.
In acest scop, se vor putea efectua, potrivit dispozitiilor legale, defrisarile
necesare mentinerii vizibilitatii semnelor si mijloacelor de semnalizare, iar
materialul rezultat din defrisare va fi depozitat la dispozitia organelor
silvice.
Cheltuielile de instalare si de intretinere vor fi suportate de organele
insarcinate cu intretinerea cailor navigabile, a lacurilor si porturilor.
Instalarea in afara zonei maritime, fluviale sau a altor cai navigabile a
semnelor, balizelor si a celorlalte semnale de navigatie prevazute in alin. 1
se va face cu acordul detinatorului terenului.
Art. 90
Lucrarile in albia apelor navigabile, inclusiv dragajele, extractiile de
produse de balastiera si altele asemenea, se pot executa numai cu autorizatia
Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Art. 91
Instalarea ori construirea de poduri sau instalarea de conducte ori cabluri
peste sau sub apele navigabile se va face numai cu autorizarea Ministerului
Transporturilor si Telecomunicatiilor. Beneficiarii acestor instalatii si
constructii sint obligati a le marca potrivit regulilor privind semnalizarea in
navigatie.
Sectiunea a II-a
Regimul operatiunilor de navigatie in porturi si in apele nationale
Art. 92
Navele de orice categorie, indiferent de pavilion, intrind in apele sau
porturile romane, sint obligate sa respecte dispozitiile privind intrarea si
navigatia in apele nationale, stationarea, operarea si plecarea din porturi,
prevazute de dispozitiile legii romane.
Art. 93
Navele, indiferent de pavilion, pot acosta sau ancora la tarm in afara
limitelor porturilor, numai in locurile fixate in acest scop, organizate sau
marcate prin semnale, cu exceptia cazurilor de forta majora avind drept
consecinta imposibilitatea continuarii navigatiei.
Cazurile de forta majora invocate de comandantul navei se verifica si se
atesta de capitania portului in zona careia s-a produs evenimentul sau de aceea
a portului de destinatie.
Locurile de acostare si ancorare in afara limitelor porturilor, aflate in
apele de frontiera sau in marea teritoriala, se vor stabili de organele
Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor cu acordul organelor de
graniceri.
In cazurile de forta majora, comandantul navei este obligat sa anunte
imediat si primul post de graniceri sau de militie.
Art. 94
Daca nava este autorizata sa faca operatiuni in puncte izolate, in afara
limitelor portului si unde nu se afla organe ale capitaniei de port, se vor
indeplini formalitatile de sosire cerute de lege ca si cind nava ar fi intrat
in port.
Conditiile in care vor fi indeplinite aceste formalitati vor fi stabilite
de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Art. 95
Cind, in caz de forta majora, incarcatura este descarcata de pe nava, in
total sau in parte, pe tarm, in afara porturilor, se va anunta de indata, prin
orice mijloace, capitania portului cea mai apropiata si primul post de
graniceri sau de militie.
Art. 96
Navele care opereaza in afara limitelor porturilor nu pot fi legate mai
mult de doua in aceeasi dana.
Sectiunea a III-a
Exercitarea activitatii de supraveghere a navigatiei de catre capitaniile
de port
Art. 97
Pentru exercitarea activitatii de supraveghere si control a ordinii
navigatiei, capitaniile de port au dreptul de vizita, la orice ora din zi sau
noapte, la bordul oricarei nave, indiferent de pavilion, aflata in porturi si
in afara acestora, in limitele apelor nationale.
Art. 98
Capitaniile de port vor interzice libera navigatie in apele nationale,
precum si operatiunile de incarcare-descarcare si transbord sau legatura cu
uscatul, navelor care nu au actele de bord sau nu indeplinesc conditiile
prevazute prin acestea, precum si navelor care nu au obtinut permisul de
acostare si autorizarea de libera practica in port, data de organele sanitare
dupa vizitarea navei.
Art. 99
Capitania portului nu va admite plecarea navelor din port sau rada, daca:
a) lipsesc actele de bord cerute sau acestea nu ar mai fi valabile;
b) navele maritime au gaura de apa la bord;
c) navele fluviale au gaura de apa la corp prin care apa patrunde in
cantitate mai mare decit cea care poate fi scoasa cu mijloacele bordului;
d) functionarea instalatiilor de guvernare si a celor de ancorare este
defectuoasa;
e) nava nu este inzestrata cu suficiente mijloace de salvare, de stingere a
incendiului, cu pompe de evacuare, mijloace de semnalizare si de ancorare sau
babalele nu prezinta siguranta;
f) incarcatura de pe punte pericliteaza stabilitatea navei sau impiedica
vizibilitatea in navigatie;
g) stivuirea si arimarea marfurilor in magazii sint defectuoase,
periclitind siguranta navigatiei;
h) pescajul maxim stabilit in actele navei este depasit;
i) numarul pasagerilor imbarcati depaseste cifra aratata de certificatul
care stabileste numarul de calatori admis;
j) membrii echipajului nu poseda brevetele sau certificatele prevazute de
legile statului sub al carui pavilion se afla nava;
k) la bordul navei nu se afla personalul necesar sigurantei navigatiei;
l) in orice alte cazuri cind siguranta navei in navigatie este periclitata.
Art. 100
Capitania portului nu va elibera actele de bord si permisul de plecare
acelor nave care nu au achitat taxele, eventuale amenzi si despagubiri la care
sint obligate, potrivit dispozitiilor legale, fata de capitania de port sau de
alte organe portuare.
Navele pot fi oprite de a pleca din port sau din rada si in cazul cind s-a
cerut aceasta, prin adresa scrisa, de catre un organ local al puterii sau un
organ al administratiei de stat, de organele jurisdictionale ori cele ale
procuraturii.
Art. 101
Navele pot fi oprite de a pleca din port sau din rada si in cazurile cind
capitania primeste reclamatii scrise prin care se cere retinerea navei, pentru
pretentii de neplata marfii incarcate, pretentii rezultind din avarie comuna,
avarii, abordaje, asistenta sau salvare, despagubiri, taxe si altele asemenea.
In cazurile prevazute in prezentul articol, retinerea inceteaza daca
proprietarul navei a depus o garantie suficienta in raport cu suma pretinsa sau
daca, in termen de 24 de ore de la retinerea navei, nu s-a primit o confirmare
printr-o incheiere judecatoreasca de punere sub sechestru; in calculul acestor
ore nu se iau in considerare orele din zilele nelucratoare.
Art. 102
Raspunderea pentru retinerea nejustificata a navei o poarta acel la cererea
caruia a fost retinuta nava.
Art. 103
Prevederile art. 97, 100 si 101 nu se aplica navelor militare si navelor
sub pavilion strain folosite pentru servicii guvernamentale.
Art. 104
Capitaniile de port primesc reclamatiile referitoare la infractiuni la
regimul navigatiei care au avut loc pe nave, in porturi, pe tarm, rapoartele
privind sinistrele, abordajele si orice avarie si efectueaza cercetari,
administrind probe si incuviintind expertize, in limitele competentei lor.
De asemenea, capitaniile de port primesc reclamatiile si plingerile
referitoare la abateri in legatura cu navigatia sau care au avut loc pe nave in
porturi, pe coaste si pe maluri, fac cercetari in limita competentei lor si in
caz de vinovatie, procedeaza potrivit legii.
Capitaniile de port pot proceda si din oficiu la cercetarea accidentelor de
navigatie, daca considera ca aceasta este necesar, precum si la alte cercetari
la care au calitatea de a se sesiza din oficiu.
Art. 105
Cind o nava a naufragiat sau, in urma unui sinistru, s-a pierdut ori a fost
abandonata de echipaj sau numai de comandant, capitania portului procedeaza
neintirziat la cercetarea cauzelor si imprejurarilor in care acestea s-au
produs si ia masurile necesare pentru conservarea probelor materiale in vederea
continuarii cercetarilor si a stabilirii raspunderilor.
Capitania portului face cercetari chiar daca sinistrul priveste o nava sub
pavilion strain.
Sectiunea a VI-a
Asistenta medico-sanitara
Art. 106
Serviciul medico-sanitar la bordul navelor se organizeaza de Ministerul
Transporturilor si Telecomunicatiilor, potrivit competentei sale, in raport cu
tipul de nava, numarul membrilor echipajului, caracterul transportului si
traseul geografic ce urmeaza a fi parcurs.
Art. 107
Normele specifice de igiena pe nave si conditiile de acordare a asistentei
medicale pentru personalul de uscat din incinta porturilor se stabilesc de
Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, cu acordul Ministerului
Sanatatii.
CAP. 6
Infractiuni
Sectiunea I
Infractiuni contra sigurantei navigatiei pe apa
Art. 108
Conducerea unei nave de catre o persoana fara brevet sau certificat de
capacitate corespunzator se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta comandantului care incredinteaza
conducerea navei unei persoane fara brevet sau certificat de capacitate.
Art. 109
Exercitarea atributiilor de serviciu in stare de ebrietate de catre
personalul de bord care asigura direct siguranta navigatiei pe apa a navei se
pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
In sensul prezentului decret, o persoana se considera ca se afla in stare
de ebrietate daca are in singe o imbibatie alcoolica peste limita de 2%, sau
chiar o imbibatie mai mica daca aceasta are drept consecinta micsorari
manifeste ale facultatilor de echilibru ori de miscare ale acelei persoane,
constatate clinic sau prin orice alte mijloace de proba.
Art. 110
Refuzul personalului prevazut in art. 109 de a se supune recoltarii
probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei se pedepseste cu
inchisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 111
Parasirea postului sau navei, fara aprobare, de catre un membru al
echipajului ori de catre pilot in timpul efectuarii serviciului prevazut in
art. 83 si 84, daca prin aceasta s-ar fi putut intrerupe sau stinjeni navigatia
ori sa se puna in pericol siguranta navei sau a incarcaturii, se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
Art. 112
Fapta de a adormi in timpul serviciului de cart sau de garda, daca prin
aceasta s-ar fi putut intrerupe sau stinjeni navigatia ori sa se puna in
pericol siguranta navei sau a incarcaturii, se pedepseste cu inchisoare de la 3
luni la 1 an.
Art. 113
Parasirea navei de catre comandant in caz de pericol, inainte de a-si fi
exercitat pina la capat indatoririle de serviciu pentru salvarea navei, se
pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 4 ani.
Art. 114
Fapta comandantului unei nave de a nu-si indeplini obligatiile de asistenta
si salvare a navelor si persoanelor aflate in pericol pe apa sau, in caz de
abordaj, de a nu comunica celeilalte nave, in masura posibilitatilor, datele
necesare identificarii navei proprii, se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la
4 ani.
Art. 115
Daca faptele prevazute in art. 108, 109, 111, 112, 113 si 114 au avut ca
urmare un accident de navigatie, constind in abordaj cu consecinte materiale
importante, avarierea grava a unei nave ori distrugerea sau degradarea
importanta de instalatii si bunuri de orice fel, pedeapsa este inchisoarea de
la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi si confiscarea partiala a averii.
Daca s-a produs scufundarea navei proprii sau a altei nave ori moartea sau
vatamarea corporala grava a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este
inchisoarea de la 10 la 20 ani, interzicerea unor drepturi si confiscarea
partiala a averii.
Art. 116
Actiunea penala pentru infractiunile cuprinse in prezenta sectiune, cu
exceptia cazurilor prevazute in art. 115, se pune in miscare la sesizarea
conducatorului unitatii careia ii apartine nava sau a Inspectoratului de
navigatie civila.
Sectiunea a II-a
Infractiuni contra disciplinei si ordinii la bord
Art. 117
Refuzul de a executa un ordin cu privire la indatoririle de serviciu
privind siguranta navigatiei si a navei se pedepseste cu inchisoare de la 3
luni la 2 ani daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
Daca fapta este savirsita de comandantul navei pedeapsa este de la 6 luni
la 3 ani.
Art. 118
Lovirea superiorului de catre inferior se pedepseste cu inchisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amenda.
In cazul in care cel lovit se gaseste in exercitiul atributiilor de
serviciu, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Art. 119
Lovirea inferiorului de catre superior se pedepseste cu inchisoare de la o
luna la 1 an sau cu amenda.
Art. 120
Actiunea penala pentru infractiunile din prezenta sectiune se pune in
miscare la sesizarea comandantului navei.
Cind infractiunile prevazute in art. 117 si 119 sint savirsite de comandant,
actiunea penala se pune in miscare la sesizarea conducatorului unitatii careia
ii apartine nava.
Pentru infractiunile prevazute in art. 118 si 119 actiunea penala se pune
in miscare si la plingerea prealabila a persoanei vatamate.
Sectiunea a III-a
Alte infractiuni
Art. 121
Arborarea fara drept pe o nava a pavilionului roman se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Art. 122
Neexecutarea de catre pasageri a ordinului comandantului navei in timpul
unui sinistru naval se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau
amenda.
Art. 123
Stinjenirea indeplinirii atributiilor de serviciu ale echipajului de
conducere a unei nave, daca prin aceasta s-ar pune in pericol siguranta navei,
sau preluarea fara drept a controlului navei, direct sau indirect, se
pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.
Daca fapta se savirseste in scopul devierii navei de la itinerariul sau,
pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani.
Cind pentru savirsirea faptelor prevazute in alineatele precedente a fost
ucisa o persoana ori daca faptele au avut ca urmare moartea uneia sau mai
multor persoane ori alte consecinte deosebit de grave, pedeapsa este moartea si
confiscarea totala a averii sau inchisoarea de la 15 la 20 ani, interzicerea
unor drepturi si confiscarea partiala a averii.
Tentativa se pedepseste.
Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori
instrumentelor, precum si luarea de masuri in vederea comiterii infractiunii
prevazute in prezentul articol.
Art. 124
Omisiunea de a denunta de indata savirsirea infractiunii prevazuta in art.
123 se sanctioneaza in conditiile si cu pedepsele prevazute in art. 170 din
Codul penal.
Art. 125
In cazul cind infractiunea de sclavie prevazuta in art. 190 din Codul
penal, cea de piraterie prevazuta in art. 212 din Codul penal, infractiunile de
nerespectarea regimului armelor, munitiilor si materialelor explozive si
radioactive prevazute in art. 279 si 280 din Codul penal si infractiunea de trafic
de stupefiante prevazuta in art. 312 din Codul penal sint savirsite prin
folosirea navei, aceasta nava se confisca, daca proprietarul ei a avut
cunostinta de aceasta.
CAP. 7
Norme speciale de procedura
Art. 126
Luarea de masuri si efectuarea de cercetari la bordul unei nave sub
pavilionul unui stat strain, cu care statul roman a incheiat conventii prin
care se prevede instiintarea oficiului consular al statului al carui pavilion
il poarta nava, se fac in conformitate cu prevederile acestor conventii.
Art. 127
Pentru faptele care nu au un caracter penal sau nu intereseaza ordinea
publica, capitanii de port vor acorda asistenta comandantilor de nave straine
pentru luare de masuri la bord numai la cererea scrisa a comandantului navei
sau a functionarului consular al statului al carui pavilion il arboreaza nava.
Art. 128
Cercetarea la fata locului si reconstituirea, efectuate pe nave sau in
incinta porturilor de catre instantele de judecata sau de alte organe de
urmarire penala decit capitanii de port, se fac numai in asistenta capitanului
portului sau a reprezentantului sau.
Art. 129
Infractiunile prevazute in art. 115 se judeca in prima instanta de
tribunalul judetean sau, dupa caz, de Tribunalul municipiului Bucuresti.
Infractiunile prevazute in art. 123 si 124 se judeca in prima instanta de
Tribunalul municipiului Bucuresti.
CAP. 8
Dispozitii finale
Art. 130
Normele de exploatare a porturilor maritime sau fluviale se stabilesc de
Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, cu consultarea ministerelor
interesate, tinind seama de capacitatea de transport, de operare si depozitare
a marfurilor destinate exportului sau importului, in scopul satisfacerii
cerintelor economiei nationale.
Art. 131
Consiliul de Ministri va emite, pina la expirarea termenului prevazut de
art. 132, un regulament pe baza si in vederea executarii prevederilor
prezentului decret.
Art. 132
Prezentul decret intra in vigoare dupa 90 de zile de la data publicarii in
Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.
Pe data intrarii in vigoare a prezentului decret se abroga Decretul nr.
40/1950 privind marina comerciala si Decretul nr. 41/1950 privind
supravegherea, controlul si ordinea navigatiei maritime si fluviale, precum si
orice alte dispozitii contrare.