DECRET   Nr. 253 din 14 octombrie 1961

privind ratificarea de catre Republica Populara Romina a Conventiei asupra marii teritoriale si zonei contigui si a Conventiei asupra marii libere, precum si aderarea Republicii Populare Romine la Conventia asupra platoului continental, incheiate la Geneva, la 29 aprilie 1958

ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII POPULARE ROMINE

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  Nr. 25 din 14 octombrie 1961

    Consiliul de Stat al Republicii Populare Romine decreteaza:

    Art. 1
    Republica Populara Romina ratifica Conventia asupra marii teritoriale si zonei contigui, incheiata la Geneva, la 29 aprilie 1958 si confirma rezervele facute cu ocazia semnarii, si anume:
    a) rezerva la articolul 20:
    "Guvernul Republicii Populare Romine considera ca navele de stat se bucura de imunitate in apele teritoriale straine si ca aplicarea masurilor prevazute in acest articol poate sa aiba loc pentru aceste nave numai cu acordul statului sub pavilionul caruia ele navigheaza".
    b) rezerva la articolul 23:
    "Guvernul Republicii Populare Romine considera ca statul riveran are dreptul de a stabili ca trecerea navelor de razboi straine prin apele sale teritoriale este subordonata unei aprobari prealabile".
    Art. 2
    Republica Populara Romina ratifica Conventia asupra marii libere, incheiata la Geneva, la 29 aprilie 1958 si confirma rezerva precum si declaratia facute cu ocazia semnarii, si anume:
    a) rezerva la articolul 9:
    "Guvernul Republicii Populare Romine considera ca principiul de drept international dupa care o nava este supusa in marea libera numai jurisdictiei statului sub al carui pavilion navigheaza se aplica la toate navele de stat, indiferent de scopul pentru care sint folosite".
    b) declaratie: "Guvernul Republicii Populare Romine considera ca definitia pirateriei astfel cum este formulata in art. 15 din Conventia asupra marii libere nu cuprinde unele actiuni care potrivit dreptului international contemporan trebuie sa fie socotite ca fiind acte de piraterie".
    Art. 3
    Republica Populara Romina adera la Conventia asupra platoului continental, incheiata la Geneva, la 29 aprilie 1958.

                            CONVENTIE*)
              ASUPRA MARII TERITORIALE SI ZONEI CONTIGUI

    *) Traducere.

    Statele parti la prezenta Conventie
    Au cazut de acord asupra urmatoarelor dispozitii:

    PARTEA INTII
    MAREA TERITORIALA

    SECTIUNEA I
    Dispozitii generale
    Art. 1
    1. Suveranitatea statului se intinde, in afara teritoriului sau si a apelor sale interioare, asupra unei zone a marii adiacenta coastelor sale, denumita mare teritoriala.
    2. Aceasta suveranitate se exercita in conditiile fixate de dispozitiile prezentelor articole si de celelalte reguli ale dreptului international.
    Art. 2
    Suveranitatea Statului riveran se extinde si asupra spatiului aerian de deasupra marii teritoriale, precum si asupra fundului marii si subsolului ei.

    SECTIUNEA II
    Limitele marii teritoriale

    Art. 3
    Sub rezerva dispozitiilor contrare din prezentele articole, linia de baza normala care serveste la masurarea latimii marii teritoriale este linia refluxului de-a lungul coastei asa cum este indicata pe hartile marine la scara mare, recunoscute oficial de statul riveran.
    Art. 4
    1. In regiunile in care linia coastei prezinta crestaturi si sinuozitati adinci, sau daca exista grupuri de insule de-a lungul coastei, in imediata apropiere a acesteia, poate fi adoptata metoda liniilor de baza drepte legind puncte apropiate, pentru trasarea liniei de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale.
    2. Traseul acestor linii de baza nu trebuie sa se departeze, intr-un mod apreciabil, de directia generala a coastei, si intinderile de mare situate inauntrul acestor linii trebuie sa fie suficient legate de domeniul terestru, pentru a putea fi supuse regimului apelor interioare.
    3. Liniile de baza nu pot fi trasate spre ridicaturile de teren ce ramin descoperite in timpul refluxului sau sa porneasca de la acestea, decit in cazul cind pe ele sint amplasate faruri sau instalatii similare, care se afla in permanenta deasupra nivelului marii.
    4. In cazurile in care metoda liniilor de baza drepte se aplica conform dispozitiilor paragrafului 1, se poate tine seama, pentru determinarea anumitor linii de baza, de interesele economice specifice regiunii respective, a caror realitate si importanta sint in mod clar atestate de o folosire indelungata.
    5. Sistemul liniilor de baza drepte nu poate fi aplicat de catre un Stat in asa fel incit sa intrerupa legatura dintre marea teritoriala a altui Stat si largul marii.
    6. Statul riveran trebuie sa indice in mod clar liniile de baza drepte pe hartile marine, asigurind acestora o publicitate suficienta.
    Art. 5
    1. Apele situate inauntrul liniei de baza a marii teritoriale, in fata uscatului, fac parte din apele interioare ale Statului.
    2. In cazul in care stabilirea unei linii de baza drepte, conform articolului 4, are ca rezultat inglobarea, ca ape interioare, a unor zone care erau mai inainte considerate ca facind parte din marea teritoriala sau din marea libera, dreptul de trecere inofensiva prevazut de articolele 14 - 23 se aplica acestor ape.
    Art. 6
    Limita exterioara a marii teritoriale este constituita de o linie avind fiecare punct la o distanta egala cu latimea marii teritoriale masurata din punctul cel mai apropiat al liniei de baza.
    Art. 7
    1. Prezentul articol nu se refera decit la golfurile la care un singur Stat este riveran.
    2. In sensul prezentelor articole, un golf este o crestatura bine marcata a carei patrundere in uscat, in raport cu latimea deschizaturii, este astfel incit contine ape inconjurate de coasta si constituie mal mult decit o simpla inflexiune a coastei. Totusi, o crestatura nu este considerata drept un golf decit daca suprafata sa este egala sau superioara aceleia a unui semicerc care are ca diametru linia trasa de-a curmezisul intrarii crestaturii.
    3. In scopul stabilirii masuratorilor, suprafata unei crestaturi este cea cuprinsa intre linia refluxului in jurul tarmului crestaturii si linia trasata intre liniile refluxului punctelor sale de intrare naturale. Atunci cind din cauza prezentei unor insule, o crestatura are mai multe intrari, semicercul este trasat luindu-se ca diametru suma liniilor care inchid diferitele intrari. Suprafata insulelor situate in interiorul unei crestaturi este cuprinsa in suprafata totala a acesteia.
    4. Daca distanta intre liniile refluxului punctelor de intrare naturale ale unui golf nu trece peste 24 mile, poate fi trasata o linie de demarcatie intre aceste doua linii ale refluxului, iar apele astfel inchise de aceasta linie sint considerate ca ape interioare.
    5. In cazul in care distanta dintre liniile refluxului punctelor de intrare naturale ale unui golf trece peste 24 de mile, o linie de baza dreapta de 24 de mile este trasata in interiorul golfului, in asa fel incit sa inchida cea mai mare suprafata de apa care ar putea fi delimitata printr-o linie de aceasta lungime.
    6. Dispozitiile precedente nu se aplica golfurilor numite "istorice", nici in cazurile in care se aplica sistemul liniilor de baza drepte prevazute la articolul 4.
    Art. 8
    In scopul delimitarii marii teritoriale, instalatiile permanente facind parte integranta din sistemul portuar si care inainteaza cel mai mult spre larg sint considerate ca facind parte din coasta.
    Art. 9
    Radele care servesc in mod normal incarcarii, descarcarii si ancorarii navelor si care, in alte conditii, ar fi situate, total sau in parte, in afara traseului general al limitei exterioare a marii teritoriale vor fi incluse in marea teritoriala. Statul riveran trebuie sa delimiteze precis aceste rade si sa le indice pe hartile marine cu limitele lor, care trebuie sa faca obiectul unei publicitati suficiente.
    Art. 10
    1. O insula este o intindere naturala de pamint, inconjurata de apa, care ramine descoperita in timpul fluxului.
    2. Marea teritoriala a insulei este masurata conform dispozitiilor prezentelor articole.
    Art. 11
    1. Prin terenuri care pot ramine descoperite trebuie sa se inteleaga ridicaturile naturale de teren care sint inconjurate de mare si care sint neacoperite in timpul refluxului dar acoperite in timpul fluxului. In cazurile in care terenurile care pot ramine descoperite se gasesc, total sau partial, la o distanta de uscat sau de o insula care nu depaseste latimea marii teritoriale, linia refluxului acestor terenuri poate fi luata ca linie de baza pentru a masura latimea marii teritoriale.
    2. In cazurile in care terenurile care pot ramine descoperite sint in totalitatea lor separate de uscat sau de o insula printr-o distanta superioara latimii marii teritoriale, ele nu au mare teritoriala proprie.
    Art. 12
    1. In cazul cind coastele a doua State sint asezate fata in fata sau sint limitrofe, niciunul dintre aceste State nu are dreptul, in lipsa unui acord contrar intre ele, sa-si extinda marea sa teritoriala peste linia mediana ale carei puncte sint la distante egale de punctele cele mai apropiate ale liniilor de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale a fiecaruia dintre cele doua state. Dispozitiile prezentului paragraf nu se aplica insa in cazurile in care, din cauza unor titluri istorice sau alte imprejurari speciale, este necesar ca marea teritoriala a celor doua State sa fie delimitata in alt mod decit se prevede in aceste dispozitii.
    2. Linia de demarcare intre marile teritoriale a doua State ale caror coaste sint asezate fata in fata sau sint limitrofe, este trasata pe hartile marine intocmite la scara mare, recunoscute oficial de Statele riverane.
    Art. 13
    Daca un fluviu se varsa in mare fara a forma estuar, linia de baza este o linie dreapta trasata de-a curmezisul gurii fluviului intre punctele limite ale refluxului pe tarmuri.

    SECTIUNEA III
    Dreptul de trecere inofensiva

    Subsectiunea A
    Reguli aplicabile tuturor navelor

    Art. 14
    1. Sub rezerva dispozitiilor din prezentele articole, navele tuturor statelor, riverane sau neriverane, se bucura de dreptul de trecere inofensiva in marea teritoriala.
    2. Trecerea este faptul de a naviga in marea teritoriala, fie pentru a o traversa fara a intra in apele interioare, fie pentru a intra in apele interioare, fie pentru a se indrepta spre larg, venind din apele interioare.
    3. Trecerea cuprinde dreptul de oprire si de ancorare, dar numai in masura in care oprirea sau ancorarea constituie incidente obisnuite ale navigatiei sau se impun navei din motive de forta majora sau primejdie.
    4. Trecerea este inofensiva atit timp cit nu aduce atingerea pacii, ordinii sau securitatii statului riveran. Aceasta trecere trebuie sa se efectueze in conformitate cu prezentele articole si alte reguli ale dreptului international.
    5. Trecerea navelor de pescuit straine nu este considerata ca inofensiva daca acestea nu se conformeaza legilor si regulamentelor pe care Statul riveran poate sa le dicteze si sa le publice in scopul de a le interzice pescuitul in marea teritoriala.
    6. Navele submarine trebuie sa treaca la suprafata si sa arboreze pavilionul lor.
    Art. 15
    1. Statul riveran nu trebuie sa impiedice trecerea inofensiva prin marea teritoriala.
    2. Statul riveran trebuie sa faca cunoscut, intr-un mod adecvat, toate pericolele pe care le cunoaste si care ameninta navigatia in marea sa teritoriala.
    Art. 16
    1. Statul riveran poate sa ia, in marea sa teritoriala, masurile necesare pentru a impiedica orice trecere care nu este inofensiva.
    2. In ceea ce priveste navele care se indreapta spre apele interioare, Statul riveran are de asemenea dreptul de a lua masurile necesare, pentru a preveni orice incalcare a conditiilor carora le este subordonata admiterea acestor nave in apele respective.
    3. Sub rezerva dispozitiilor din paragraful 4, Statul riveran poate, fara discriminare intre navele straine, sa suspende temporar, in zone determinate ale marii sale teritoriale, exercitarea dreptului de trecere inofensiva a navelor straine, daca aceasta suspendare este indispensabila pentru protectia securitatii sale. Suspendarea nu va avea efect decit dupa publicarea ei in modul cuvenit.
    4. Trecerea inofensiva a navelor straine nu poate fi suspendata in strimtori care, legind o parte a marii libere cu o alta parte a marii libere sau cu marea teritoriala a unui Stat strain, servesc navigatiei internationale.
    Art. 17
    Navele straine care exercita dreptul de trecere inofensiva trebuie sa se conformeze legilor si regulamentelor edictate de Statul riveran in conformitate cu prezentele articole si cu alte reguli ale dreptului international, si in special legilor si regulamentelor privind transporturile si navigatia.

    Subsectiunea B
    Reguli aplicabile navelor de comert

    Art. 18
    1. Nu se pot percepe taxe de la navele straine pentru simpla lor trecere prin marea teritoriala.
    2. Nu se pot percepe taxe de la o nava straina trecind prin marea teritoriala decit pentru remunerarea unor servicii determinate facute acestei nave. Aceste taxe sint percepute fara discriminare.
    Art. 19
    1. Jurisdictia penala a statului riveran nu va fi exercitata la bordul unei nave straine, trecind prin marea teritoriala, pentru arestarea unei persoane sau efectuarea actelor de instructie ca urmare a unei infractiuni comise la bordul acelei nave, in timpul trecerii, cu exceptia urmatoarelor cazuri:
    a) daca consecintele infractiunii ating Statul riveran;
    b) daca infractiunea este de natura sa tulbure linistea publica a tarii sau ordinea in marea teritoriala;
    c) daca asistenta autoritatilor locale a fost ceruta de capitanul navei sau de consulul Statului al carui pavilion il arboreaza nava, sau
    d) daca aceste masuri sint necesare pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante.
    2. Dispozitiile de mai sus nu aduc atingere dreptului Statului riveran de a lua toate masurile autorizate de legislatia sa, in scopul de a proceda la arestari sau la acte de instructie la bordul unei nave straine care trece prin marea teritoriala venind din apele interioare.
    3. In cazurile prevazute la paragrafele 1 si 2 din prezentul articol, Statul riveran trebuie, daca capitanul cere, sa instiinteze autoritatea consulara a Statului pavilionului inainte de a lua orice masura si sa inlesneasca contactul intre aceasta autoritate si echipajul navei. In caz de necesitate urgenta, aceasta instiintare poate fi facuta in timp ce masurile sint in curs de executare.
    4. Autoritatea locala, examinind daca arestarea trebuie sa fie facuta si in ce mod, trebuie sa tina seama de interesele navigatiei.
    5. Statul riveran nu poate lua nici o masura la bordul unei nave straine care trece prin marea teritoriala, in scopul de a proceda la o arestare sau la acte de instructie pentru infractiunile comise inainte de intrarea navei in marea teritoriala, daca nava, venind dintr-un port strain, nu face decit sa treaca prin marea teritoriala, fara sa intre in apele interioare.
    Art. 20
    1. Statul riveran nu va opri si nici nu va modifica ruta unei nave straine, trecind prin marea teritoriala, pentru a exercita jurisdictia civila asupra unei persoane care se gaseste la bord.
    2. Statul riveran nu poate aplica, fata de aceasta nava, masuri de executie sau masuri conservatorii in materie civila decit daca aceste masuri sint luate ca urmare a obligatiilor asumate sau a responsabilitatii angajate de nava respectiva in timpul trecerii sau pentru trecerea prin apele Statului riveran.
    3. Dispozitiile paragrafului precedent nu aduc atingere dreptului Statului riveran de a lua masuri de executie sau masuri conservatorii in materie civila pe care le autorizeaza legislatia sa, fata de o nava straina care stationeaza in marea teritoriala, sau care trece prin marea teritoriala venind din apele interioare.

    Subsectiunea C
    Reguli aplicabile navelor de stat altele decit navele de razboi

    Art. 21
    Regulile prevazute in subsectiunile A si B se aplica de asemenea navelor de stat afectate scopurilor comerciale.
    Art. 22
    1. Regulile prevazute la subsectiunea A si in articolul 18 se aplica navelor de stat afectate scopurilor necomerciale.
    2. Cu exceptia dispozitiilor la care se refera paragraful precedent, nici o dispozitie din prezentele articole nu aduce atingere imunitatilor de care se bucura aceste nave potrivit acestor articole sau altor reguli de drept international.

    Subsectiunea D
    Regula aplicabila navelor de razboi

    Art. 23
    In cazul in care o nava de razboi nu respecta regulile Statului riveran privind trecerea prin marea teritoriala si daca nava nu tine seama de invitatia care i-a fost adresata ca sa se conformeze lor, Statul riveran poate sa ceara ca nava sa paraseasca marea teritoriala.

    PARTEA A DOUA
    ZONA CONTIGUA

    Art. 24
    1. Pe o zona a marii libere contigua marii sale teritoriale, Statul riveran poate exercita controlul necesar in scopul:
    a) de a preveni contraventiile la legile sale de politie vamala, fiscala, sanitara sau de imigrare pe teritoriul sau sau in marea sa teritoriala;
    b) de a reprima contraventiile la aceste legi comise pe teritoriul sau sau in marea sa teritoriala.
    2. Zona contigua nu poate sa se intinda peste 12 mile pornind de la linia de baza, care serveste ca punct de plecare pentru masurarea latimii marii teritoriale.
    3. In cazul in care coastele a doua state sint asezate fata in fata sau sint adiacente, nici unul din aceste doua State nu va avea dreptul, in lipsa unui acord contrar intre ele, sa-si extinda zona contigua peste linia mediana avind fiecare punct la distante egale de punctele cele mai apropiate ale liniilor de baza de la care este masurata latimea marii teritoriale a fiecaruia din aceste State.

    PARTEA A TREIA
    ARTICOLE FINALE

    Art. 25
    Dispozitiile prezentei Conventii nu aduc atingere conventiilor sau altor acorduri internationale in vigoare in raporturile dintre Statele parti la aceste conventii sau acorduri.
    Art. 26
    Prezenta Conventie va fi deschisa pentru semnare, pina la 31 octombrie 1958, tuturor Statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite sau ale unei institutii specializate, precum si oricarui alt Stat invitat de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite sa devina parte la Conventie.
    Art. 27
    Prezenta Conventie va fi ratificata. Instrumentele de ratificare vor fi depuse Secretariatului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    Art. 28
    Prezenta Conventie va fi deschisa aderarii oricarui Stat care apartine uneia din categoriile mentionate la articolul 26. Instrumentele de aderare vor fi depuse Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    Art. 29
    1. Prezenta Conventie va intra in vigoare in cea de-a treizecea zi de la data depunerii la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite a celui de al douazeci si doilea instrument de ratificare sau de aderare.
    2. Pentru fiecare din Statele care vor ratifica Conventia sau vor adera la ea dupa depunerea celui de al douazeci si doilea instrument de ratificare sau de aderare, Conventia va intra in vigoare in cea de a treizecea zi dupa depunerea, de catre acel Stat, a instrumentului sau de ratificare sau de aderare.
    Art. 30
    1. Dupa expirarea unei perioade de cinci ani incepind de la data la care prezenta Conventie va intra in vigoare, o cerere de revizuire a prezentei Conventii va putea fi oricind formulata de oricare parte contractanta, printr-o notificare scrisa adresata Secretariatului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    2. Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite hotaraste asupra masurilor ce urmeaza sa fie luate, daca este cazul, in legatura cu aceasta cerere.
    Art. 31
    Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite notifica tuturor Statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite si celorlalte State vizate in articolul 26:
    a) semnarea prezentei Conventii si depunerea instrumentelor de ratificare sau de aderare, conform articolelor 26, 27 si 28;
    b) data la care prezenta Conventie va intra in vigoare, conform articolului 29;
    c) cererile de revizuire prezentate conform articolului 30.
    Art. 32
    Originalul prezentei Conventii, ale carei texte englez, chinez, spaniol, francez si rus sint deopotriva valabile, va fi depus la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, care va transmite copii certificate conforme tuturor Statelor indicate in articolul 26.
    Drept care plenipotentiarii subsemnati, in mod cuvenit autorizati de guvernele respective, au semnat prezenta Conventie.
    Incheiata la Geneva, la douazeci si noua aprilie una mie noua sute cincizeci si opt.

                             CONVENTIE*)
                        ASUPRA MARII LIBERE

    *) Traducere.

    Statele parti la prezenta Conventie,
    In dorinta de a codifica regulile de drept international relative la marea libera,
    Recunoscind ca dispozitiile de mai jos, adoptate de Conferinta Organizatiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii, tinuta la Geneva intre 24 februarie - 27 aprilie 1958, sint in esenta declarative a principiilor stabilite de dreptul international,
    Au convenit asupra urmatoarelor dispozitii:

    Art. 1
    Prin "mare libera" se intelege acea parte a marii care nu apartine marii teritoriale sau apelor interioare ale unui Stat.
    Art. 2
    Marea libera fiind deschisa tuturor natiunilor, nici un Stat nu poate in mod legitim sa pretinda supunerea unei parti oarecare din aceasta suveranitatii sale. Libertatea marii libere se exercita in conditiile determinate de prezentele articole si alte reguli de drept international. Pentru Statele riverane sau neriverane, ea include mai ales:
    1) libertatea navigatiei;
    2) libertatea pescuitului;
    3) libertatea de a pune cabluri si conducte petroliere submarine;
    4) libertatea de survol.
    Aceste libertati, precum si alte libertati recunoscute de principiile generale ale dreptului international sint exercitate de toate Statele tinind seama in mod rational de interesul pe care marea libera il prezinta pentru celelalte State.
    Art. 3
    1. Pentru a se bucura de libertatile marii in conditii egale cu Statele riverane, Statele lipsite de litoral trebuie sa aiba acces liber la mare. In acest scop, Statele situate intre mare si un Stat lipsit de litoral, vor acorda, potrivit unei intelegeri comune si in conformitate cu conventiile internationale in vigoare:
    a) Statului lipsit de litoral, tranzit liber pe teritoriile lor, pe baza de reciprocitate;
    b) navelor arborind pavilionul acestui Stat, un tratament egal cu acela al propriilor nave sau al navelor oricarui alt Stat in ceea ce priveste accesul in porturile maritime si folosirea lor.
    2. Statele situate intre mare si un Stat lipsit de litoral vor reglementa, de comun acord cu acesta din urma, toate chestiunile relative la libertatea de tranzit si la egalitatea de tratament in porturi, in cazul cind aceste State nu ar fi deja parti la conventiile internationale in vigoare, tinind seama de drepturile Statului riveran sau de tranzit si de particularitatile Statului fara litoral.
    Art. 4
    Navele oricarui Stat, riveran sau neriveran, au dreptul sa navigheze in marea libera sub pavilionul acestuia.
    Art. 5
    1. Fiecare Stat fixeaza conditiile potrivit carora el acorda navelor nationalitatea sa, precum si conditiile de inmatriculare si dreptul de a purta pavilionul sau. Navele au nationalitatea Statului care le-a autorizat sa poarte pavilionul sau. Trebuie sa existe o legatura substantiala intre Stat si nava; Statul trebuie mai ales sa-si exercite in mod efectiv jurisdictia si controlul in domeniile tehnic, administrativ si social, asupra navelor care poarta pavilionul sau.
    2. Fiecare Stat elibereaza navelor carora le-a acordat dreptul de a purta pavilionul sau documente in acest scop.
    Art. 6
    1. Navele navigheaza sub pavilionul unui singur Stat si sint supuse jurisdictiei exclusive a acestuia in marea libera, in afara cazurilor exceptionale prevazute in mod expres de tratatele internationale sau prin prezentele articole. Nici o schimbare de pavilion nu poate sa intervina in cursul unei calatorii sau unei escale, in afara de cazul de transfer real al proprietatii sau de schimbare a inmatricularii.
    2. Nava care navigheaza sub pavilioanele a doua sau mai multe State, de care se foloseste la alegerea sa, nu se poate prevala, fata de orice Stat tert, de nici una din aceste nationalitati si poate sa fie asimilata unei nave fara nationalitate.
    Art. 7
    Dispozitiile articolelor precedente nu prejudiciaza cu nimic problema navelor afectate serviciului oficial al unei organizatii interguvernamentale purtind pavilionul organizatiei.
    Art. 8
    1. Navele de razboi se bucura in marea libera de imunitate completa de jurisdictie fata de orice Stat, cu exceptia Statului pavilionului.
    2. In sensul prezentelor articole, expresia "nava de razboi" desemneaza o nava apartinind marinei de razboi a unui Stat si care poarta semnele exterioare distinctive ale navelor de razboi de nationalitatea sa. Comandantul trebuie sa fie in serviciul Statului, numele sau trebuie sa figureze pe lista ofiterilor flotei militare si echipajul trebuie sa fie supus regulilor disciplinei militare.
    Art. 9
    Navele apartinind unui Stat sau folosite de el si afectate numai unui serviciu guvernamental necomercial se bucura in marea libera de imunitate completa de jurisdictie fata de orice Stat, cu exceptia Statului pavilionului.
    Art. 10
    1. Orice Stat este obligat sa ia masurile necesare, cu privire la navele care poarta pavilionul sau, pentru a asigura securitatea in mare, mai ales in ceea ce priveste:
    a) folosirea semnalelor, intretinerea comunicatiilor si prevenirea abordajelor;
    b) componenta si conditiile de munca ale echipajelor, tinind seama de actele internationale aplicabile in materie de munca;
    c) constructia si echiparea navei si posibilitatea ei de a pluti pe mare.
    2. Prescriind aceste masuri, fiecare Stat este obligat sa se conformeze normelor internationale general acceptate si sa ia toate masurile necesare pentru a le asigura respectarea.
    Art. 11
    1. In cazul unui abordaj sau oricarui alt incident de navigatie privind o nava in marea libera, de natura sa angajeze responsabilitatea penala sau disciplinara a capitanului sau a oricarei alte persoane in serviciul navei, nici o urmarire penala sau disciplinara nu poate sa fie inceputa contra acestor persoane decit inaintea autoritatilor judiciare sau administrative, fie ale Statului pavilionului, fie ale Statului a carui cetatenie o au aceste persoane.
    2. In materie disciplinara, Statul care a eliberat un brevet de comandant sau un certificat de capacitate este singurul competent sa pronunte, conform procedurii legale corespunzatoare, retragerea acestor titluri, chiar daca titularul nu are cetatenia Statului care le-a eliberat.
    3. Nici o sechestrare sau retinere chiar pentru masuri de instructie nu poate sa fie ordonata de alte autoritati decit acelea ale Statului pavilionului.
    Art. 12
    1. Orice Stat este tinut sa oblige capitanul unei nave care navigheaza sub pavilionul sau, atit cit capitanul poate sa faca aceasta fara sa puna in primejdie serioasa nava, echipajul sau pasagerii:
    a) de a acorda asistenta oricarei persoane aflate in mare, in pericol de pieire;
    b) de a se indrepta cu toata viteza posibila in ajutorul persoanelor in primejdie, daca este informat de nevoia lor de ajutor, in masura in care se poate conta in mod rezonabil pe aceasta actiune din partea sa;
    c) de a acorda, dupa un abordaj, asistenta celeilalte nave, echipajului si pasagerilor acesteia si, in masura posibilului, de a indica celeilalte nave numele propriei sale nave, portul sau de inmatriculare si portul cel mai apropiat la care va ajunge.
    2. Toate Statele riverane vor favoriza crearea si intretinerea unui serviciu corespunzator si eficace de cercetare si de salvare pentru a asigura securitatea in mare si deasupra marii si vor incheia in acest scop, daca este cazul, acorduri regionale de colaborare mutuala cu Statele vecine.
    Art. 13
    Orice Stat este obligat sa ia masuri eficace pentru a impiedica si pedepsi transportul sclavilor pe vasele autorizate sa abordeze pavilionul sau si pentru a impiedica uzurparea pavilionului sau in acest scop. Orice sclav care se refugiaza pe o nava oricare ar fi pavilionul acesteia, este liber "ipso facto".
    Art. 14
    Toate Statele trebuie sa colaboreze, in masura posibilului, la reprimarea pirateriei in marea libera sau in orice alt loc care nu este sub jurisdictia vreunui Stat.
    Art. 15
    Constituie piraterie actele mai jos enumerate:
    1) Orice act ilegal de violenta, de detentiune sau orice jefuire comisa pentru scopuri personale de echipajul sau pasagerii unei nave particulare sau ai unei aeronave particulare si indreptate:
    a) impotriva unei alte nave sau aeronave, in marea libera, sau impotriva persoanelor sau bunurilor de la bordul acestora;
    b) impotriva unei nave sau aeronave, persoanelor sau bunurilor, intr-un loc care nu este sub jurisdictia vreunui Stat;
    2) Toate actele de participare voluntara la folosirea unei nave sau aeronave, cind acela care le comite are cunostinta de faptele care dau acestei nave sau aeronave caracterul unei nave sau aeronave-pirat;
    3) Orice actiune care are ca scop sa incite la comiterea actelor definite in alineatele 1 sau 2 din prezentul articol sau este intreprinsa cu intentia de a le usura.
    Art. 16
    Actele de piraterie, astfel cum sint definite la articolul 15, savirsite de o nava de razboi sau de o nava sau aeronava de Stat al carei echipaj razvratit a preluat controlul navei sau aeronavei, sint asimilate actelor comise de o nava particulara.
    Art. 17
    Sint considerate ca nave sau aeronave-pirat navele sau aeronavele destinate, de persoanele sub controlul carora se gasesc efectiv, sa comita unul din actele mentionate la articolul 15. In aceeasi situatie se considera si navele sau aeronavele care au servit la comiterea unor astfel de acte, atita timp cit ele ramin sub controlul persoanelor vinovate de aceste acte.
    Art. 18
    O nava sau aeronava poate sa-si mentina nationalitatea cu toata transformarea sa intr-o nava sau aeronava-pirat. Mentinerea sau pierderea nationalitatii sint determinate in conformitate cu legea Statului care i-a conferit aceasta nationalitate.
    Art. 19
    Orice Stat poate sa sechestreze o nava sau aeronava-pirat, sau o nava capturata in urma actelor de piraterie si care este in mina piratilor, sa aresteze persoanele si sa sechestreze bunurile care se gasesc la bordul acestei nave sau aeronave in marea libera sau in orice alt loc care nu este sub jurisdictia vreunui Stat. Tribunalele Statului care au efectuat sechestrarea pot sa se pronunte asupra pedepselor de aplicat, precum si asupra masurilor de luat in ceea ce priveste navele, aeronavele sau bunurile, sub rezerva drepturilor persoanelor terte de buna credinta.
    Art. 20
    Cind sechestrarea unei nave sau aeronave suspecte de piraterie a fost efectuata fara un motiv intemeiat Statul care a retinut nava sau aeronava este raspunzator fata de Statul a carui nationalitate o are nava sau aeronava de orice pierdere sau paguba cauzate de sechestrare.
    Art. 21
    Orice sechestrare pentru motive de piraterie nu poate sa fie executata decit de navele de razboi sau de aeronavele militare, sau de alte nave sau aeronave afectate unui serviciu public si autorizate in acest scop.
    Art. 22
    1. In afara cazurilor in care actele de amestec sint bazate pe drepturi acordate printr-un tratat, o nava de razboi care intilneste in marea libera o nava de comert straina nu este indreptatita sa o supuna controlului decit numai daca are vreun motiv intemeiat de a banui ca aceasta nava:
    a) se ocupa cu pirateria, sau
    b) se ocupa cu vinzarea sclavilor, sau
    c) arborind un pavilion strain sau refuzind sa inalte pavilionul sau, este in realitate o nava avind aceeasi nationalitate cu nava de razboi.
    2. In cazurile prevazute la alineatele a, b si c, nava de razboi poate sa procedeze la verificarea documentelor care autoriza purtarea pavilionului. In acest scop, ea poate trimite la nava suspecta o ambarcatiune sub comanda unui ofiter. Daca, dupa verificarea documentelor, banuielile continua ea poate sa procedeze la o examinare ulterioara, la bordul vasului, care trebuie sa fie efectuata cu toata consideratia posibila.
    3. Daca banuielile nu sint gasite ca intemeiate si nava retinuta n-a comis nici un act care sa le justifice, ea trebuie sa fie indemnizata de orice pierdere sau paguba.
    Art. 23
    1. Urmarirea unei nave straine poate sa fie intreprinsa daca autoritatile competente ale Statului riveran au motive intemeiate sa creada ca aceasta nava a contravenit legilor si regulamentelor acestui Stat. Aceasta urmarire trebuie sa inceapa cind nava straina sau una din ambarcatiunile sale se afla in apele interioare, in marea teritoriala sau in zona contigua a Statului care intreprinde urmarirea si nu poate sa fie continuata dincolo de limitele marii teritoriale sau zonei contigui decit cu conditia sa nu fi fost intrerupta. Nu este necesar ca nava care ordona oprirea unei nave straine ce navigheaza in marea teritoriala sau in zona contigua sa se gaseasca de asemenea in limitele marii teritoriale sau zonei contigui in momentul cind nava vizata primeste ordinul de oprire. Daca nava straina se gaseste intr-o zona contigua, astfel cum este definita la articolul 24 al Conventiei asupra marii teritoriale si zonei contigui, urmarirea nu poate sa fie inceputa decit pentru o cauza de violare a drepturilor care urmau sa fie protejate prin instituirea acestei zone.
    2. Dreptul de urmarire inceteaza din momentul in care nava urmarita intra in marea teritoriala a tarii careia ii apartine sau in aceea a unui stat tert;
    3. Urmarirea nu se considera inceputa decit cu conditia ca nava care urmareste sa se fi asigurat, prin mijloacele utilizabile de care dispune, ca nava urmarita sau una din ambarcatiunile sale sau alte ambarcatiuni care actioneaza impreuna si folosesc nava urmarita ca nava-baza, se gasesc in interiorul limitelor marii teritoriale sau, daca este cazul, in zona contigua. Urmarirea nu poate sa fie inceputa, decit dupa emiterea unui semnal de oprire, vizual sau sonor, dat la o distanta care sa permita navei vizate sa-l vada sau sa-l auda.
    4. Dreptul de urmarire nu poate sa fie exercitat decit de navele de razboi sau de aeronavele militare sau alte nave sau aeronave afectate unui serviciu public si special autorizate in acest scop.
    5. In cazul unei urmariri efectuate de o aeronava:
    a) dispozitiile paragrafelor 1 - 3 din prezentul articol se aplica "mutatis mutandis" acestui mod de urmarire;
    b) aeronava care da ordinul de oprire trebuie ea insasi sa urmareasca activ nava pina ce o nava sau aeronava a Statului riveran, avertizata de aeronava, soseste la fata locului pentru a continua urmarirea, afara de cazul cind aeronava nu poate ea insasi sa opreasca nava. Pentru a justifica controlul unei nave in marea libera, nu este suficient ca nava sa fi fost doar reperata de aeronava ca ar fi comis o infractiune sau ca fiind suspecta de infractiune, daca in acelasi timp nu i s-a cerut sa se opreasca si n-a fost urmarita de aeronava insasi sau de alte aeronave sau nave care sa continue urmarirea fara intrerupere.
    6. Eliberarea unei nave retinute intr-un loc aflat sub jurisdictia unui Stat si escortata catre un post al acestui Stat, in vederea unei examinari de catre autoritatile competente, nu poate sa fie ceruta numai pentru faptul ca nava si escorta sa au traversat o parte a marii libere cind imprejurarile au facut necesara aceasta traversare.
    7. Daca o nava a fost oprita sau sechestrata in marea libera in imprejurari care nu justifica exercitarea dreptului de urmarire, ea trebuie sa fie indemnizata de orice pierdere sau paguba.
    Art. 24
    Orice Stat este obligat sa emita reguli cu privire la evitarea murdaririi marilor prin hidrocarburi, raspindite de nave sau conducte petroliere sau rezultind din exploatarea si explorarea solului si subsolului submarin, tinind seama de dispozitiile conventionale existente in aceasta materie.
    Art. 25
    1. Orice Stat este obligat sa ia masuri pentru evitarea murdaririi marilor datorita aruncarii in apa a deseurilor radioactive, tinind seama de toate normele si de reglementarile care ar putea fi elaborate de organizatiile internationale competente.
    2. Toate Statele sint obligate sa colaboreze cu organizatiile internationale competente in adoptarea masurilor tinzind la evitarea murdaririi marilor sau a spatiului aerian de deasupra rezultind din orice activitati care comporta intrebuintarea de materiale radioactive sau de alti agenti vatamatori.
    Art. 26
    1. Orice Stat are dreptul sa puna cabluri si conducte petroliere submarine pe fundul marii libere.
    2. Statul riveran nu poate sa impiedice punerea sau intretinerea acestor cabluri sau conducte petroliere, exceptie facind dreptul sau de a lua masuri potrivite pentru explorarea platoului continental si exploatarea resurselor sale naturale.
    3. Punind aceste cabluri sau conducte petroliere, Statul respectiv trebuie sa tina seama in mod cuvenit de cablurile sau conductele petroliere deja instalate pe fundul marii. In special, el nu trebuie sa impiedice posibilitatile de reparare a cablurilor sau conductelor petroliere existente.
    Art. 27
    Orice Stat este obligat sa ia masurile legislative necesare pentru ca ruperea sau deteriorarea unui cablu submarin in marea libera de catre o nava purtind pavilionul sau, sau de o persoana supusa jurisdictiei sale, facuta in mod intentionat sau prin neglijenta culpabila si care ar putea sa aiba ca rezultat intreruperea sau impiedicarea comunicatiilor telegrafice sau telefonice, precum si ruperea sau deteriorarea in aceleasi conditii a unui cablu de inalta tensiune sau a unei conducte petroliere submarine, sa constituie infractiuni pasibile de sanctionare. Aceasta dispozitie nu se aplica ruperilor sau deteriorarilor ai caror autori nu ar fi avut decit scopul legitim de a-si proteja viata sau securitatea navei lor, dupa ce au luat toate masurile necesare pentru a evita aceste ruperi sau deteriorari.
    Art. 28
    Orice Stat este obligat sa ia masurile legislative necesare pentru ca persoanele supuse jurisdictiei sale care sint proprietari ai unui cablu sau ai unei conducte petroliere in marea libera si care, prin punerea sau repararea acestui cablu sau conducte, cauzeaza ruperea sau deteriorarea unui alt cablu sau conducte petroliere, sa suporte cheltuielile de reparatie.
    Art. 29
    Orice Stat este obligat sa ia masurile legislative necesare pentru ca proprietarii navelor care pot sa dovedeasca ca au sacrificat o ancora, o plasa sau o alta unealta de pescuit pentru a nu aduce pagube unui cablu sau unei conducte petroliere submarine sa fie indemnizati de catre proprietarul cablului sau conductei, cu conditia ca in prealabil ei sa fi luat toate masurile de precautie rationale.
    Art. 30
    Dispozitiile prezentei Conventii nu aduc atingere conventiilor sau altor acorduri internationale in vigoare in raporturile intre Statele parti la aceste conventii sau acorduri.
    Art. 31
    Prezenta Conventie va fi deschisa pentru semnare, pina la 31 octombrie 1958, tuturor Statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite sau ale unei institutii specializate, precum si oricarui alt Stat invitat de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite sa devina parte la Conventie.
    Art. 32
    Prezenta Conventie va fi ratificata. Instrumentele de ratificare vor fi depuse Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    Art. 33
    Prezenta Conventie va fi deschisa aderarii oricarui Stat apartinind uneia din categoriile mentionate la articolul 31. Instrumentele de aderare vor fi depuse Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    Art. 34
    1. Prezenta Conventie va intra in vigoare in cea de-a treizecea zi de la data depunerii la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite a celui de al douazeci si doilea instrument de ratificare sau de aderare.
    2. Pentru fiecare din Statele care vor ratifica sau adera la Conventie dupa depunerea celui de al douazeci si doilea instrument de ratificare sau de aderare, Conventia va intra in vigoare in cea de-a treizecea zi de la depunerea, de catre acest Stat, a instrumentului sau de ratificare sau de aderare.
    Art. 35
    1. Dupa expirarea unei perioade de cinci ani incepind de la data la care prezenta Conventie va intra in vigoare, o cerere de revizuire a prezentei Conventii va putea fi oricind formulata, de oricare Parte Contractanta, printr-o notificare scrisa adresata Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    2. Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite hotaraste asupra masurilor ce urmeaza sa fie luate, daca este cazul, in legatura cu aceasta cerere.
    Art. 36
    Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite notifica tuturor Statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite si celorlalte State vizate in articolul 31:
    a) semnarea prezentei Conventii si depunerea instrumentelor de ratificare sau de aderare, conform articolelor 31, 32 si 33;
    b) data la care prezenta Conventie va intra in vigoare, conform articolului 34;
    c) cererile de revizuire prezentate conform articolului 35.
    Art. 37
    Originalul prezentei Conventii, ale carei texte englez, chinez, spaniol, francez si rus sint deopotriva valabile, va fi depus la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, care va transmite copii certificate conforme tuturor Statelor indicate in articolul 31.
    Drept care plenipotentiarii subsemnati, in mod cuvenit autorizati de guvernele respective, au semnat prezenta Conventie.
    Incheiata la Geneva, la douazeci si noua aprilie una mie noua sute cincizeci si opt.

                              CONVENTIE *)
                      ASUPRA PLATOULUI CONTINENTAL

    *) Traducere.

    Statele parti la prezenta Conventie,

    Au convenit asupra urmatoarelor dispozitii:

    Art. 1
    In sensul prezentelor articole, expresia "platou continental" este intrebuintata pentru a desemna: a) fundul marii si subsolul regiunilor submarine adiacente coastelor, dar situate dincolo de marea teritoriala pina la o adincime de 200 metri sau, dincolo de aceasta limita, pina la punctul unde adincimea apelor de deasupra permite exploatarea resurselor naturale ale acestor regiuni; b) fundul marii si subsolul regiunilor submarine similare care sint adiacente coastelor insulelor.
    Art. 2
    1. Statul riveran exercita drepturi suverane asupra platoului continental in scopul explorarii acestuia si exploatarii resurselor sale naturale.
    2. Drepturile prevazute la paragraful 1 al prezentului articol sint exclusive in sensul ca daca Statul riveran nu exploreaza platoul continental sau nu exploateaza resursele sale naturale nimeni nu poate sa intreprinda astfel de activitati si nici sa revendice drepturi asupra platoului continental fara consimtamintul expres al Statului riveran.
    3. Drepturile Statului riveran asupra platoului continental nu depind de ocupatia efectiva sau fictiva precum si de orice declaratie expresa.
    4. Resursele naturale prevazute in prezentele articole cuprind resursele minerale si alte resurse fara viata de pe fundul marii si din subsolul acesteia, ca si organismele vii care apartin speciilor sedentare, adica organismele care, in stadiul in care pot fi pescuite, sint fie imobile pe fundul marii sau sub acest fund, fie incapabile de se deplasa daca nu ramin in mod constant in contact fizic cu fundul marii sau cu subsolul.
    Art. 3
    Drepturile Statului riveran asupra platoului continental nu aduc atingere regimului apelor de deasupra considerate ca mare libera, nici spatiului aerian situat deasupra acestor ape.
    Art. 4
    Statul riveran nu poate impiedica punerea sau intretinerea de cabluri sau de conducte petroliere submarine pe platoul continental, exceptie facind dreptul sau de a lua masuri rationale pentru explorarea platoului continental si exploatarea resurselor sale naturale.
    Art. 5
    1. Explorarea platoului continental si exploatarea resurselor sale naturale nu trebuie sa aiba ca efect impiedicarea intr-un mod nejustificat a navigatiei, a pescuitului sau a conservarii resurselor biologice ale marii, si nici sa impiedice cercetarile oceanografice fundamentale sau alte cercetari stiintifice efectuate cu intentia de a publica rezultatele acestora.
    2. Sub rezerva dispozitiilor paragrafelor 1 si 6 ale prezentului articol, Statul riveran are dreptul sa construiasca, sa intretina sau sa puna in stare de functionare pe platoul continental instalatii si alte dispozitive necesare pentru explorarea acestuia si exploatarea resurselor sale naturale, precum si sa stabileasca zone de securitate in jurul acestor instalatii sau dispozitive si sa ia in aceste zone masurile necesare protectiei lor.
    3. Zonele de securitate prevazute la paragraful 2 al prezentului articol se pot intinde pe o distanta de 500 metri in jurul instalatiilor sau altor dispozitive care au fost amenajate, masurata de la fiecare punct al limitei lor exterioare. Navele de orice nationalitate sint obligate sa respecte aceste zone de securitate.
    4. Astfel de instalatii sau dispozitive, desi sint supuse jurisdictiei Statului riveran, nu au statut de insule. Ele nu au mare teritoriala proprie, iar prezenta lor nu influenteaza asupra delimitarii marii teritoriale a Statului riveran.
    5. Despre construirea acestor instalatii trebuie dat un aviz in forma cuvenita si asigurata intretinerea de mijloace permanente de semnalizare necesare. Toate instalatiile abandonate sau scoase din uz trebuie sa fie complet ridicate.
    6. Instalatiile sau dispozitivele, precum si zonele de securitate stabilite in jurul acestora nu trebuie sa fie situate in locuri unde ar putea sa impiedice utilizarea cailor maritime regulate, indispensabile navigatiei internationale.
    7. In zonele de securitate, statul riveran este obligat sa ia toate masurile necesare pentru protectia resurselor biologice ale marii impotriva agentilor daunatori.
    8. Pentru orice cercetari privind platoul continental intreprinse pe acesta trebuie sa se obtina consimtamintul Statului riveran. Totusi Statul riveran nu va refuza, in mod normal, sa-si dea consimtamintul cind cererea va fi prezentata de o institutie calificata, in vederea cercetarilor de natura pur stiintifica privind caracteristicile fizice sau biologice ale platoului continental, cu conditia ca Statul riveran sa poata, daca el doreste, sa participe la aceste cercetari sau sa fie reprezentat si ca, in orice caz, rezultatele sa fie publicate.
    Art. 6
    1. In cazul cind acelasi platou continental este adiacent teritoriilor a doua sau mai multor State ale caror coaste sint fata in fata, delimitarea platoului continental apartinind acestor State va fi determinata printr-un acord intre ele. In lipsa unui acord, si daca imprejurari speciale nu justifica o alta delimitare, aceasta este constituita de linia mediana ale carei puncte sint la o distanta egala de punctele cele mai apropiate ale liniilor de baza de la care este masurata largimea marii teritoriale a fiecaruia dintre aceste State.
    2. In cazul cind acelasi platou continental este adiacent teritoriilor a doua state limitrofe, delimitarea platoului continental este determinata printr-un acord intre aceste State. In lipsa unui acord si daca imprejurari speciale nu justifica o alta delimitare, aceasta se determina prin aplicarea principiului distantei egale de la punctele cele mai apropiate de liniile de baza de la care este masurata largimea marii teritoriale a fiecaruia dintre aceste State.
    3. Cu ocazia delimitarii platoului continental, orice linie de demarcatie stabilita conform principiilor mentionate in paragrafele 1 si 2 ale prezentului articol trebuie sa fie definita prin referiri la harti maritime si la caracteristicile geografice existente la o anumita data, si va trebui facuta mentiune de punctele de reper fixe si permanente pe uscat.
    Art. 7
    Dispozitiile prezentelor articole nu afecteaza cu nimic dreptul Statului riveran de a exploata subsolul prin saparea de tunele, oricare ar fi inaltimea apelor de deasupra subsolului.
    Art. 8
    Prezenta Conventie va fi deschisa pentru semnare, pina la 31 octombrie 1958, tuturor Statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite sau ale unei institutii specializate, precum si oricarui alt Stat invitat de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite sa devina parte la Conventie.
    Art. 9
    Prezenta Conventie va fi ratificata. Instrumentele de ratificare vor fi depuse Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    Art. 10
    Prezenta Conventie va fi deschisa aderarii oricarui Stat care apartine uneia din categoriile mentionate la articolul 8. Instrumentele de aderare vor fi depuse Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    Art. 11
    1. Prezenta Conventie va intra in vigoare in cea de-a treizecea zi de la data depunerii la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite a celui de al douazeci si doilea instrument de ratificare sau de aderare.
    2. Pentru fiecare din Statele care vor ratifica sau vor adera la Conventie dupa depunerea celui de al douazeci si doilea instrument de ratificare sau de aderare, Conventia va intra in vigoare in cea de a treizecea zi dupa depunerea, de catre acest Stat, a instrumentului sau de ratificare sau de aderare.
    Art. 12
    1. In momentul semnarii, ratificarii sau aderarii, orice Stat va putea sa formuleze rezerve la articolele Conventiei cu exceptia articolelor 1 - 3 inclusiv.
    2. Orice Stat contractant care a formulat rezerve conform paragrafului precedent va putea in orice moment sa le retraga printr-o comunicare in acest sens adresata Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    Art. 13
    1. Dupa expirarea unei perioade de cinci ani incepind de la data la care prezenta Conventie va intra in vigoare, o cerere de revizuire a prezentei Conventii va putea fi oricind formulata, de oricare parte contractanta, printr-o notificare scrisa adresata Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    2. Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite hotaraste asupra masurilor ce urmeaza sa fie luate, daca este cazul, in legatura cu aceasta cerere.
    Art. 14
    Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite notifica tuturor Statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite si celorlalte State vizate in articolul 8:
    a) semnarea prezentei Conventii si depunerea instrumentelor de ratificare sau de aderare, conform articolelor 8, 9 si 10;
    b) data la care prezenta Conventie va intra in vigoare, conform articolului 11;
    c) cererile de revizuire prezentate conform articolului 13;
    d) rezervele la aceasta Conventie prezentate conform articolului 12.
    Art. 15
    Originalul prezentei Conventii, ale carei texte englez, chinez, spaniol, francez si rus sint deopotriva valabile, va fi depus la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, care va transmite copii certificate conforme tuturor Statelor indicate in articolul 8.
    Drept care plenipotentiarii subsemnati, in mod cuvenit autorizati de guvernele respective, au semnat prezenta Conventie.
    Incheiata la Geneva, la douazeci si noua aprilie una mie noua sute cincizeci si opt.