DECIZIE   Nr. 984 din 8 iulie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a constructiilor zootehnice dezafectate, destinate cresterii, îngrasarii si exploatarii animalelor, precum si a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate si a celor ale art. 10 din Hotararea Guvernului nr. 216/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 168/2001

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 527 din 28 iulie 2010

Augustin Zegrean                 - preşedinte

Acsinte Gaspar                     -judecător

Petre Lăzăroiu                      -judecător

Mircea Ştefan Minea            -judecător

Iulia Antoanella Motoc         -judecător

Ion Predescu                         -judecător

Puskas Valentin Zoltan         -judecător

Tudorel Toader                     -judecător

Simona Ricu                         - procuror

Ingrid Alina Tudora              - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate şi a celor ale art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 216/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001, excepţie ridicată de comuna Lăcusteni, prin primar, şi Consiliul Local al Comunei Lăcusteni în Dosarul nr. 548/185/2008 al Judecătoriei Bălceşti.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001. In acest sens, arată că reglementarea criticată, prin privarea proprietarului de dreptul de dispoziţie asupra bunului, contravine normelor constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (3) şi celor ale art. 136 alin. (5).

In ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 216/2002, având în vedere art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, pune concluzii de respingere ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 15 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 548/185/2008, Judecătoria Bălceşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate şi a celor ale art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 216/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001, excepţie ridicată de comuna Lăcusteni, prin primar, şi Consiliul Local al Comunei Lăcusteni într-o cauză având ca obiect răspundere contractuală.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001, ar fi obligaţi să vândă bunurile ce au făcut obiect al contractului de atribuire în folosinţă gratuită, încheiat în temeiul actului normativ mai sus menţionat, către persoana cu care a fost încheiat acest contract. Din acest motiv, apreciază că nu îşi pot exercita liber atributul dispoziţiei asupra bunurilor proprietate privată, ceea ce aduce atingere principiilor constituţionale ale garantării proprietăţii private şi inviolabilităţii acesteia.

Judecătoria Bălceşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât aspectele invocate de autorii excepţiei vizează interpretarea personală pe care aceştia o dau textelor de lege criticate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 20 decembrie 2001, şi prevederile art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 216/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001, hotărâre publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 14 martie 2002.

Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 au fost modificate prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 23/2010 pentru modificarea şi completarea art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 4 martie 2010, având următorul conţinut:

„(1) La expirarea termenului de maximum 5 ani prevăzut în contractul de atribuire în folosinţă gratuită, fabrica de nutreţuri combinate, construcţia zootehnică, terenul de sub acestea şi incintele aferente se vând persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c), care le-au avut în folosinţă gratuită, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, la un preţ echivalent cu 10% din valoarea contabilă a acestora la momentul atribuirii în folosinţă gratuită, stabilită potrivit normelor metodologice."

Autorii excepţiei susţin că textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (3) referitoare la dreptul de proprietate privată şi ale art. 136 alin. (5) potrivit cărora proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.

1. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001, înainte de modificarea acestora, instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat, de exemplu prin Decizia nr. 1.298 din 13 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 19 noiembrie 2009, Decizia nr. 838 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 29 iulie 2008, sau prin Decizia nr. 817 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 30 iulie 2008.

Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că textul de lege criticat instituia posibilitatea consiliilor locale de a opta, la expirarea termenului prevăzut în contractul de atribuire în folosinţă gratuită sau după efectuarea investiţiilor prevăzute în acest contract, pentru vânzarea bunurilor aflate în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale către asociaţiile de crescători de animale, cu sau fără personalitate juridică, sau către crescătorii de animale, persoane fizice ori juridice. Astfel, Curtea a constatat că prevederile legale criticate, în acea formă, nu îngrădeau prerogativa dispoziţiei dreptului de proprietate, înstrăinarea bunurilor fiind subsecventă manifestării neechivoce a intenţiei titularului dreptului de a le vinde.

In prezent însă, ca urmare a modificării textului de lege criticat, Curtea constată că legiuitorul privează proprietarul, în speţă consiliul local, de dreptul de dispoziţie asupra bunului, instituind astfel pentru unităţile administrativ-teritoriale obligaţia de a înstrăina către persoanele prevăzute la art. 2 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 imobilele pe care acestea le-au avut în folosinţă gratuită, respectiv „fabrica de nutreţuri combinate, construcţia zootehnică, terenul de sub acestea şi incintele aferente", la un preţ echivalent cu 10% din valoarea contabilă a acestora la momentul atribuirii în folosinţă gratuită, stabilită potrivit normelor metodologice.

Curtea reţine că situaţii asemănătoare au mai fost supuse analizei Curţii Constituţionale cu prilejul soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical sau a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Astfel, prin Decizia nr. 870 din 9 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 17 octombrie 2007, şi Decizia nr. 570 din 29 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010, Curtea a statuat că, „prin înlăturarea posibilităţii autorităţilor publice locale de a dispune în mod liber de bunurile aflate în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale, în sensul de a opta sau nu pentru vânzarea acestora, se încalcă în mod vădit dreptul unităţilor administrativ-teritoriale de exercitare a prerogativei dispoziţiei, ca atribut ce ţine de esenţa dreptului de proprietate".

Ca urmare, prin aceste decizii Curtea a constatat că a fost adusă atingere dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) şi (3), precum şi dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Pentru identitate de raţiuni, cele statuate în deciziile mai sus amintite sunt valabile şi în prezenta cauză şi, astfel, Curtea constată că prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 sunt neconstituţionale.

2. In ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 216/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001, aceasta este inadmisibilă, deoarece, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare", astfel încât o hotărâre a Guvernului nu poate forma obiectul controlului de constituţionalitate.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

1. Admite excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate, excepţie ridicată de comuna Lăcusteni, prin primar, şi Consiliul Local al Comunei Lăcusteni în Dosarul nr. 548/185/2008 al Judecătoriei Bălceşti.

2.  Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 216/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2001, excepţie ridicată de aceiaşi autori în acelaşi dosar.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora