DECIZIE   Nr. 935 din 19 decembrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 53 din 23 ianuarie 2007

Ioan Vida                                    -  preşedinte

Nicolae Cochinescu                    -  judecător

Aspazia Cojocaru                       -  judecător

Acsinte Gaspar                           -  judecător

Kozsokar Gabor                         -  judecător

Petre Ninosu                               -  judecător

Ion Predescu                              -  judecător

Tudorel Toader                           -  judecător

Antonia Constantin                     -  procuror

Cristina Cătălina Turcu               -  magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Raiffeisen Bank" - S.A. - Sucursala Argeş în Dosarul nr. 17.067/2005 (21.540/301/2005) al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 10 aprilie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 17.067/2005 (21.540/301/2005), Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie invocată într-o cauză având ca obiect o contestaţie la executarea silită.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) -(3) şi ale art. 24, precum şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In acest sens arată că, în speţă, hotărârea judecătorească pusă în executare silită nu este definitivă şi, pe cale de consecinţă, nu se bucură de autoritate de lucru judecat. Aşa fiind, textul de lege criticat aduce atingere prevederilor constituţionale şi convenţionale invocate, întrucât nu permite ca hotărârile judecătoreşti nedefinitive, ce constituie titluri executorii, să fie supuse controlului în fond, în cadrul contestaţiei la executare.

Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale, aşa cum a statuat şi Curtea în jurisprudenţa sa.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, cu modificările aduse prin art. I pct. 156 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, care au următorul cuprins: „In cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac."

Aceste prevederi sunt considerate de autorul excepţiei ca fiind neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 21 alin. (1) -(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi cu art. 24 referitor la dreptul la apărare din Legea fundamentală, precum şi cu cele ale art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia, Curtea Constituţională constată că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate a textului de lege criticat în raport de dispoziţiile art. 21 alin. (1)-(3) şi ale art. 24 din Constituţie, precum şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pentru următoarele motive:

Contestaţia la executare este destinată să înlăture neregularităţile comise cu prilejul urmăririi silite sau să ofere lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu ce urmează să fie valorificat. In cadrul soluţionării contestaţiei, instanţa nu poate examina împrejurări ce vizează fondul cauzei şi care sunt de natură să repună în discuţie hotărâri ce emană de la organe cu activitate jurisdicţională, în faţa cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părţile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O soluţie contrară, sub acest aspect, ar nesocoti principiul autorităţii de lucru judecat. In acest sens, Curtea s-a pronunţat, cu valoare de principiu, prin mai multe decizii, de exemplu, prin Decizia nr. 454 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 23 decembrie 2003.

Totodată, Curtea observă că hotărârea judecătorească ce constituie titlu executoriu a fost pronunţată în urma unui proces ce s-a desfăşurat cu respectarea tuturor garanţiilor privind dreptul la un proces echitabil, inclusiv exercitarea dreptului la apărare, putând fi supusă căilor de atac stabilite de lege.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA   CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Raiffeisen Bank" - S.A. - Sucursala Argeş în Dosarul nr. 17.067/2005 (21.540/301/2005) al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 decembrie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent

Cristina Cătălina Turcu