DECIZIE Nr.
933 din 14 decembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (5), art. 49 alin. (2) si
(4), art. 50 alin. (1 1), art. 52 si art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 47 din 22 ianuarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (5), art. 49 alin. (2) şi
(4), art. 50 alin. (11), art. 52 şi art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie
ridicată de Traian Tănasă în Dosarul nr. 2.661/40/2006 (nr. vechi 2.625/2006)
al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.
La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, lipsă
fiind partea Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, faţă de care procedura de citare
este legal îndeplinită.
Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia şi arată
că nu a ridicat această excepţie pornind de la ideea existenţei unei
discriminări între persoanele ieşite la pensie pentru limită de vârstă şi cele
care solicită acordarea pensiei anticipate parţiale, ci între persoanele din
această ultimă categorie. In acest sens, arată că aceia care au satisfăcut
stagiul militar şi au urmat cursuri universitare ar trebui să beneficieze de un
tratament diferenţiat faţă de cei care nu îndeplinesc aceste condiţii.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că
textele de lege criticate nu stabilesc nicio diferenţă în cadrul aceleiaşi
categorii de persoane, respectiv cele care solicită acordarea pensiei parţiale
anticipate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 6 septembrie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 2.661/40/2006 (nr. vechi 2.625/2006), Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 38 alin. (5), art. 49 alin. (2) şi (4), art. 50 alin. (11), art. 52 şi art. 78 alin.
(5) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată
de Traian Tănasă cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva
deciziei de stabilire a pensiei.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorul
acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate, în conformitate
cu care s-a efectuat calculul pensiei sale, sunt contrare Constituţiei,
întrucât instituie discriminare între persoanele care se înscriu la pensie
pentru limită de vârstă şi cele care solicită pensia anticipată sau pensia
anticipată parţială, în cazul celor din urmă neluându-se în calcul perioadele
necontributive asimilate stagiului de cotizare, potrivit art. 38 din Legea nr.
19/2000, aşa cum este perioada studiilor universitare sau perioada satisfacerii
stagiului militar.
Tribunalul Botoşani - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată,
dispoziţiile de lege criticate stabilind doar condiţiile în care cetăţenii pot
beneficia de pensie specială înainte de împlinirea vârstei standard de
pensionare.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula
punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că toate dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât prin
acestea nu se instituie discriminări pe criterii arbitrare, iar tratamentul juridic
diferenţiat, criticat de autorul excepţiei, este justificat de situaţia
deosebită în care se află cei care sunt îndreptăţiţi la acordarea pensiei
pentru limită de vârstă şi cei care solicită pensie anticipată. Mai învederează
şi faptul că, în realitate, autorul excepţiei nu critică textele de lege pentru
ceea ce conţin, ci pentru ceea ce le lipseşte, or, completarea textului de lege
excedează competenţei Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile
legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 38 alin. (5), art. 49 alin. (2) şi (4), art. 50
alin. (11), art. 52
şi art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de
pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, astfel cum au fost modificate ulterior prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr.
338/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002.
Textele de lege supuse controlului de
constituţionalitate prevăd:
- Art. 38 alin. (5): „Se exceptează de la prevederile alin. (4) pensia anticipată şi pensia
anticipată parţială, în cazul cărora nu se valorifică perioadele asimilate
prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), precum şi perioadele în care s-a
beneficiat de pensie de invaliditate.";
- Art. 49 alin. (2) şi (4): „(2) La stabilirea stagiului de cotizare
pentru acordarea pensiei anticipate nu se au în vedere perioadele asimilate
prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c), precum şi perioadele în care
asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.
[...]
(4) La împlinirea vârstelor standard de pensionare
prevăzute de prezenta lege pensia anticipată devine pensie pentru limită de
vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a
eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada
de anticipare.";
- Art. 50 alin. (11):
„La stabilirea stagiului de cotizare pentru
acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele asimilate
prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c), precum şi perioadele în care
asiguratul a beneficiat de pensie de
invaliditate.";
- Art. 52: „La împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de
prezenta lege pensia anticipată parţială devine pensie pentru limită de vârstă
şi se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 50 alin. (2) şi
prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare
realizate în perioada de anticipare.";
- Art. 78 alin. (5)
lit. b): „Pentru perioadele asimilate, la
determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează: [...]
b) 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din
perioadele respective, pentru cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b)
şi c) şi la art. 53 alin. (3). [...]".
In opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale
criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie privind
egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără
privilegii şi fără discriminări.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, potrivit motivării iniţiale, autorul excepţiei consideră textele
de lege criticate ca instituind o discriminare între persoanele care ies la
pensie pentru limită de vârstă şi cele care solicită acordarea pensiei
anticipate parţiale, întrucât, în cazul celor din urmă, nu sunt luate în calcul
la stabilirea stagiului de cotizare şi perioadele necontributive asimilate
acestuia, potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, aşa cum sunt
perioada satisfacerii stagiului militar şi cea a studiilor universitare.
Faţă de aceste critici, Curtea reţine că, potrivit
prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, dreptul la pensie, ca şi la
alte forme de asigurări ori de asistenţă socială, se exercită în condiţiile
legii. Astfel, criteriile şi condiţiile acordării diferitelor tipuri de pensie,
precum şi modificările aduse acestora se stabilesc prin lege.
In acest sens, dreptul de a obţine pensia anticipată
sau pensia anticipată parţială a fost acordat de legiuitor în considerarea unor
situaţii speciale, ce derogă de la condiţiile necesare obţinerii pensiei pentru
limită de vârstă.
Asimilarea perioadelor necontributive stagiilor de
cotizare, în anumite situaţii, reprezintă, de asemenea, o opţiune a
legiuitorului. In virtutea competenţelor pe care Constituţia i Ie-a acordat,
legiuitorul este în drept să stabilească situaţiile obiective şi subiective în
care pot fi valorificate perioadele asimilate, precum şi criteriile şi
condiţiile de acordare a pensiilor anticipate, dacă prin instituirea
tratamentelor juridice diferenţiate nu distinge în cadrul categoriei
persoanelor care se află în situaţii identice. Astfel, s-a prevăzut luarea în
calcul a perioadelor asimilate
doar pentru cei pensionaţi pentru limită de vârstă, nu şi pentru cei care au
solicitat pensionarea anticipată sau pensionarea anticipată parţială. Curtea
constată însă că persoanele care se înscriu la pensie la împlinirea vârstei
standard de pensionare şi cele care solicită pensie anticipată se află în
situaţii obiectiv diferite. Totuşi, chiar şi cea din urmă categorie de persoane
poate beneficia de valorificarea tuturor perioadelor
asimilate la împlinirea vârstei standard de pensionare.
Prin urmare, sub acest aspect, textele de lege
criticate nu contravin principiului constituţional al egalităţii în drepturi.
Curtea observă că, potrivit celor susţinute de autorul
excepţiei cu prilejul dezbaterilor, acesta are în vedere şi un alt aspect de
pretinsă discriminare instituită prin textele de lege invocate, anume cea din
cadrul aceleiaşi categorii de persoane, respectiv cele care solicită acordarea
pensiei anticipate parţiale. In acest sens, autorul excepţiei arată că
persoanele care au satisfăcut stagiul militar ori au urmat cursuri universitare
ar trebui să se bucure de un tratament diferit faţă de cele care nu îndeplinesc
aceste condiţii.
In raport cu aceste critici,
Curtea observă că textele de lege criticate nu creează nicio diferenţiere în
cadrul aceleiaşi categorii de persoane. De fapt, autorul excepţiei este
nemulţumit tocmai de lipsa oricărei diferenţe între condiţiile în care
persoanele pot obţine pensie anticipată parţială. Or, aşa cum a reţinut şi mai
sus, Curtea constată că luarea în calcul a perioadelor asimilate stagiului de
cotizare reprezintă opţiunea legiuitorului care a înţeles să acorde acest
beneficiu doar acelor persoane care îndeplinesc condiţiile pentru a obţine pensia
pentru limită de vârstă.
Prin urmare, şi acest aspect de neconstituţionalitate
urmează să fie respins ca fiind neîntemeiat.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 38 alin. (5), art. 49 alin. (2) şi (4), art. 50 alin. (11), art. 52 şi art. 78
alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi
alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Traian Tănasă în
Dosarul nr. 2.661/40/2006 (nr. vechi 2.625/2006) al Tribunalului Botoşani -
Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 decembrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea