DECIZIE   Nr. 87 din 20 martie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificate si completate prin Ordonanta Guvernului nr. 30/1999

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 298 din  7 iunie 2001

    Lucian Mihai       - presedinte
    Costica Bulai      - judecator
    Constantin Doldur  - judecator
    Kozsokar Gabor     - judecator
    Ioan Muraru        - judecator
    Nicolae Popa       - judecator
    Lucian Stangu      - judecator
    Romul Petru Vonica - judecator
    Paula C. Pantea    - procuror
    Claudia Miu        - magistrat-asistent sef

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificate si completate prin Ordonanta Guvernului nr. 30/1999, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Sofert" - S.A. din Bacau in Dosarul nr. 3.545/2000 al Curtii de Apel Bacau - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 26 septembrie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 3.545/2000, Curtea de Apel Bacau - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificate si completate prin Ordonanta Guvernului nr. 30/1999, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Sofert" - S.A. din Bacau.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 16 alin. (1) si ale art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie, creand privilegii pentru institutiile publice prin scutirile acordate si discriminari fata de autorul exceptiei prin obligarea sa la plata taxei judiciare de timbru. Aceleasi dispozitii determina aplicarea unui tratament juridic diferit intre persoanele care fac parte din aceeasi categorie de justitiabili, deoarece "beneficiarii acestor scutiri pot abuza si chema in instanta, discretionar, partile cu care au raporturi juridice, daca si acestea nu au acelasi tratament juridic pentru a-si putea exercita caile de atac". Se mai sustine ca aceleasi dispozitii legale contravin si principiului liberului acces la justitie, consacrat prin dispozitiile art. 21 din Constitutie, aratand ca persoana care nu beneficiaza de scutire, prin imposibilitatea efectuarii acestei plati, nu se poate adresa justitiei pentru apararea intereselor sale.
    Curtea de Apel Bacau - Sectia comerciala si de contencios administrativ, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia ridicata este neintemeiata, intrucat faptul ca dispozitiile legale criticate prevad anumite scutiri de taxa judiciara de timbru pentru anumite institutii publice nu poate conduce la concluzia ca se infrange principiul constitutional al egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, deoarece textul instituie scutiri pentru anumite categorii de cereri, fara sa faca diferentieri intre contribuabili. In sustinerea opiniei sale instanta invoca principiul egalitatii care "nu inseamna uniformitate, asa incat, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite tratamentul nu poate fi decat diferit".
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia ridicata nu este intemeiata, intrucat dispozitia legala criticata este in concordanta cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, care consacra egalitatea in drepturi a cetatenilor romani, notiune care are in vedere categoria persoanelor fizice apartinatoare statului roman si care nu poate fi interpretata prin extindere ca fiind aplicabila si persoanelor juridice. Atunci cand legiuitorul constituant a dorit ca anumite principii sa fie aplicabile si persoanelor juridice, a utilizat notiunea de "persoane", ca de pilda in cuprinsul art. 21 din Constitutie. De altfel problematica dedusa in fata Curtii Constitutionale "tine mai mult de justetea si echitabilitatea unei masuri de scutire de plata taxelor judiciare de timbru, decat de constitutionalitate".
    Presedintele Senatului si presedintele Camerei Deputatilor nu au transmis punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificate si completate prin Ordonanta Guvernului nr. 30/1999, avand urmatorul cuprins: "Sunt scutite de taxa judiciara de timbru cererile si actiunile, inclusiv caile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputatilor, Presedintia Romaniei, Guvernul Romaniei, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public si de Ministerul Finantelor, indiferent de obiectul acestora, precum si cele formulate de alte institutii publice, indiferent de calitatea procesuala a acestora, cand au ca obiect venituri publice."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si ale art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie, potrivit carora:
    Art. 16 alin. (1)
    "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    Art. 21
    "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept."
    Examinand sustinerea referitoare la incalcarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea constata ca acestea garanteaza egalitatea in drepturi a cetatenilor, iar nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice. De aceea acest text constitutional nu este aplicabil persoanelor juridice, fata de care s-a promovat un tratament diferentiat numai in cazul in care regimul juridic diferit s-ar rasfrange asupra cetatenilor, implicand inegalitatea lor in fata legii si a autoritatilor publice. Curtea Constitutionala s-a pronuntat in mod constant in acest sens, de exemplu prin deciziile nr. 102 din 31 octombrie 1995 si nr. 70 din 23 mai 1996, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995 si, respectiv, nr. 181 din 7 august 1996.
    Nici critica referitoare la incalcarea principiului constitutional referitor la accesul la justitie nu este intemeiata, deoarece, asa cum a statuat in mod constant Curtea Constitutionala, accesul la justitie nu presupune gratuitatea actului de justitie si, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecatoreasca in mod gratuit. In cadrul mecanismului statului functia de restabilire a ordinii de drept, care se realizeaza de catre autoritatea judecatoreasca, este de fapt un serviciu public ale carui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. Cu privire la modalitatea de constituire a veniturilor bugetului public national art. 53 alin. (1) din Constitutie prevede: "Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice."
    Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii unor dispozitii din Legea nr. 146/1997, prin raportare la dispozitiile art. 21 din Constitutie, statuand cu acel prilej ca nu contravine Constitutiei obligarea partilor din proces la plata taxei de timbru. Astfel, prin Decizia nr. 65 din 11 aprilie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 452 din 13 septembrie 2000, s-a retinut ca, "desi este adevarat ca potrivit art. 21 alin. (1) din Constitutie <<Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime>>, aceasta nu inseamna totusi ca accesul la justitie trebuie sa fie gratuit. Art. 21 din Legea fundamentala nu interzice stabilirea taxelor de timbru in justitie, fiind justificat ca persoanele care se adreseaza autoritatilor judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie. Regula este cea a timbrarii actiunilor in justitie, exceptiile fiind posibile numai in masura in care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire in parte a cheltuielilor pe care le implica serviciul public al justitiei".

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificate si completate prin Ordonanta Guvernului nr. 30/1999, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Sofert" - S.A. din Bacau in Dosarul nr. 3.545/2000 al Curtii de Apel Bacau - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 20 martie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent sef,
                              Claudia Miu