DECIZIE Nr.
860 din 16 iunie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 194 alin. (2) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 558 din 11 august 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 alin. (2) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale,
excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj - Secţia civilă, de muncă
si asigurări sociale, pentru minori si familie în Dosarul nr. 3.097/117/2008.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, cu referire la jurisprudenţa
Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 21 ianuarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 3.097/117/2008, Curtea de Apel Cluj - Secţia civilă, de muncă şi
asigurări sociale, pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 din Legea nr.
19/2000. Excepţia a fost ridicată din oficiu de către instanţa de judecată,
într-o cauză ce are ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva unei
sentinţa civile prin care i s-a respins reclamantului Alexandru Bartalus
contestaţia la decizia de pensionare, reţinându-se de către instanţa de
judecată imposibilitatea legală de recunoaştere a stagiului de cotizare
realizat în sistemul militar la stabilirea drepturilor de pensie în sistemul
public.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea de Apel Cluj - Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale,
pentru minori şi familie susţine că prevederile de lege criticate încalcă
dispoziţiile art. 15 alin. (2), ale art. 44, ale art. 47 alin. (2) din
Constituţie şi ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, refuzul
legiuitorului de a valorifica, la stabilirea drepturilor de pensie, întregul
stagiu de cotizare realizat de pensionar conduce la conferirea caracterului
iluzoriu al principiilor obligativităţii şi contributivităţii, deoarece, deşi
obligat la plata contribuţiilor sociale, acesta nu beneficiază de contraprestaţia
cuvenită. Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor
Omului, pronunţate în Cauza Buchen contra Cehiei, 2002, noţiunea de
„bun" înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o
valoare economică, astfel încât dreptul la pensie poate fi asimilat dreptului
de proprietate şi, ca atare, interdicţia prevăzută de dispoziţiile de lege
criticate echivalează cu o expropriere. O asemenea interdicţie nu reflectă
caracterul necesar al intervenţiei legiuitorului şi nu este proporţională cu
scopul urmărit, din moment ce are drept consecinţă ignorarea completă a
stagiului de cotizare realizat în sistemul militar. De asemenea, instanţa de
judecată consideră că se încalcă şi principiul neretroactivităţii legii,
deoarece dispoziţiile criticate creează posibilitatea ca un act normativ
ulterior să reglementeze situaţii născute anterior intrării sale în vigoare
într-o modalitate lipsită de cerinţa previzibilităţii legii la momentul
stagiului de cotizare în sistemul militar.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, cu referire la
jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum
reiese din dispozitivul încheierii Curţii de Apel Cluj - Secţia civilă, de
muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, îl constituie
dispoziţiile art. 194 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii
şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările
ulterioare. Insă, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea
constată că instanţa de judecată consideră că numai alin. (2) al acestui
articol este neconstituţional şi, prin urmare, numai acesta reprezintă obiectul
excepţiei de neconstituţionalitate.
Astfel, dispoziţiile art. 194 alin. (2) din Legea nr.
19/2000 au următorul conţinut: „In situaţia prevăzută la alin. (1)
prestaţiile de asigurări sociale în sistemul public se stabilesc numai pentru
stagiul de cotizare realizat în acest sistem."
Alin. (1) al art. 194, la care face referire textul de
lege criticat, are următorul conţinut: „Intre sistemul public şi celelalte
sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate până la data intrării în
vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc
reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în
serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă,
de invaliditate şi de urmaş, precum şi a altor drepturi de asigurări sociale
prevăzute de prezenta lege."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că
au fost încălcate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2)
privind principiul neretroactivităţii legii, ale art. 44 referitoare la dreptul
de proprietate, ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, precum şi
dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, prin Decizia nr. 93 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 28 februarie 2008, s-a pronunţat cu
privire la dispoziţiile de lege criticate, prin raportare la prevederile art.
47 alin. (2) din Constituţie, statuând că, potrivit acestora, cetăţenii au
dreptul la pensie şi ia alte forme de asigurări sociale şi măsuri de protecţie
socială, în condiţiile stabilite de lege. In realizarea acestui principiu constituţional,
legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale
cuvenite cetăţenilor, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de
calcul al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare
disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în
resursele economico-financiare.
Potrivit actualei concepţii a legiuitorului în
reglementarea pensiei şi a altor drepturi de asigurări sociale, nu se mai
practică metoda compensărilor între diferite sisteme de asigurări sociale.
Astfel, atât Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale, cât şi Legea nr. 164/2001 privind pensiile
militare de stat prevăd recunoaşterea reciprocă între aceste sisteme a stagiului
de cotizare, respectiv a perioadelor de vechime în serviciu, dar numai în
vederea deschiderii dreptului la pensie ori a altor drepturi de asigurări
sociale. Orice persoană care are vechime în ambele sisteme beneficiază de
pensie sau de alte drepturi în fiecare sistem, în raport cu stagiul de cotizare
ori vechimea realizată în sistemul respectiv. In mod firesc şi logic, nu se pot
valorifica anii de vechime dintr-un sistem pentru obţinerea de sporuri în
celălalt sistem.
Totodată, prin Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie
2007, Curtea a statuat că această prerogativă a legiuitorului nu poate fi
considerată ca o încălcare a principiului constituţional al neretroactivitaţii
legii civile atât timp cât dispoziţiile de lege se aplică de la data intrării
lor în vigoare pentru viitor.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţiile şi
considerentele deciziilor menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de
faţă.
In ceea ce priveşte invocarea în susţinerea excepţiei a
dispoziţiilor constituţionale referitoare la proprietate, Curtea constată că
prevederile de lege criticate nu contravin art. 44 din Legea fundamentală şi
nici art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie şi, de asemenea, că sunt în
deplin acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Astfel,
atât fosta Comisie, cât şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului au statuat în
mod constant că dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 nu garantează dreptul
de a dobândi un anumit bun, ci acestea se aplică numai cu privire la bunurile
actuale ale reclamantului; acesta nu se poate plânge de o atingere adusă
dreptului său de proprietate câtă vreme nu demonstrează existenţa lui
(Hotărârea Comisiei Europene a Drepturilor Omului din 1996, în Cauza Lupuleţ
contra României). Or, în cauza de faţă, reclamantul are dreptul la pensie,
iar faptul că nu i se ia în calcul decât stagiul de cotizare realizat în
sistemul Legii nr. 19/2000, iar nu şi cel realizat în baza Legii nr. 164/2001
privind pensiile militare de stat, ceea ce ar duce la o pensie în cuantum
superior, nu este de natură să îi încalce dreptul de proprietate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 194 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi
alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de
Apel Cluj - Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi
familie în Dosarul nr. 3.097/117/2008.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 iunie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean