Decizia Nr.845 din 14.12.2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. c), art. 3 alin. (10), art. 6 alin. (7) şi (8), art. 10, art. 11 alin. (3), art. 12 alin. (1), art. 13 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de „Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună" în Dosarul nr. 4/3/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.811D/2016.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 30 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4/3/2000, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 28 octombrie 2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c), art. 3 alin. (10), art. 6 alin. (7) şi (8), art. 10, art. 11 alin. (3), art. 12 alin. (1), art. 13 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. Excepţia a fost ridicată de „Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună", întro cauză civilă având ca obiect înregistrarea unui partid politic.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul invocă o serie de dispoziţii constituţionale, fără a motiva în concret în ce constă pretinsa contrarietate dintre textele legale criticate şi normele constituţionale invocate.6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că ineficienţa anumitor instituţii reglementate de aceste dispoziţii nu poate fi analizată prin raportare la prevederile constituţionale, ci sancţionată în alte modalităţi prevăzute de lege.7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Guvernul apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât autorul său nu motivează criticile formulate.9. Preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3 alin. (1) lit. c) şi alin. (10), art. 6 alin. (7) şi (8), art. 10, art. 11 alin. (3), art. 12 alin. (1), art. 13 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 iunie 2015, precum şi a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015. Textele criticate din Legea nr. 334/2006 au următorul cuprins:– Art. 3 alin. (1) lit. c) şi alin. (10): „(1) Sursele de finanţare a activităţii unui partid politic sunt: [...] c) venituri provenite din activităţi proprii, conform art. 16;[...]
(10) Veniturile realizate din activităţile prevăzute la alin. (1) lit. c) sunt scutite de impozite şi taxe.";

– Art. 6 alin. (7) şi (8): „(7) Se interzice persoanelor juridice care, la data efectuării donaţiei, au datorii exigibile mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale sau la bugetele locale să facă donaţii partidelor politice, cu excepţia situaţiei când au de recuperat sume mai mari decât datoria proprie.
(8) La efectuarea donaţiei, partidul politic are obligaţia de a solicita persoanei juridice donatoare prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere privind respectarea condiţiei prevăzute la alin. (7).";

– Art. 10: „Reducerile de preţ care depăşesc 20% din valoarea bunurilor sau serviciilor oferite partidelor politice şi candidaţilor independenţi se vor considera donaţii şi se vor înregistra distinct în contabilitatea proprie a partidului ori a candidatului independent, conform normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice.";

– Art. 11 alin. (3): „Suma totală primită de un partid politic ca donaţii confidenţiale nu poate depăşi echivalentul a 0,006% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.";

– Art. 12 alin. (1): „Toate donaţiile, inclusiv cele confidenţiale, vor fi înregistrate şi evidenţiate în mod corespunzător în documentele contabile, cu menţionarea datei la care au fost făcute şi a altor informaţii care să permită identificarea surselor de finanţare şi a donatorilor.";

– Art. 13 alin. (1): „Partidele politice au obligaţia de a publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, lista persoanelor fizice şi juridice care au făcut în anul fiscal precedent donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară, lista persoanelor fizice şi juridice care au acordat împrumuturi a căror valoare depăşeşte 100 de salarii de bază minime brute pe ţară, precum şi suma totală a donaţiilor confidenţiale, respectiv suma totală a împrumuturilor cu o valoare de sub 100 de salarii de bază minime pe ţară primite, până la data de 30 aprilie a anului următor.";

– Art. 15 alin. (1): „Acceptarea donaţiilor din partea altor state ori a organizaţiilor din străinătate, precum şi din partea persoanelor fizice care nu au cetăţenia română sau de către persoane juridice de altă naţionalitate decât cea română este interzisă, cu excepţia celor primite de la cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene care au domiciliul în România şi deţin calitatea de membru al partidului politic căruia i-a acordat donaţia.";

– Art. 16 alin. (1) lit. f): „(1) Partidele politice nu pot desfăşura activităţi specifice societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Fac excepţie următoarele activităţi din care partidele politice pot obţine venituri: [...] f) înstrăinarea terenurilor şi clădirilor din patrimoniu, dar numai după cel puţin 10 ani de la înregistrarea în patrimoniu, cu excepţia partidelor politice aflate în curs de dizolvare. Termenul de 10 ani nu se aplică în situaţia bunurilor imobiliare moştenite;";

– Art. 5 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 14/2003: „Denumirea integrală şi denumirea prescurtată, precum şi semnul permanent nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza însemnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică."12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5), art. 8 alin. (1), art. 11, art. 16 alin. (2), art. 20, art. 40 alin. (1), art. 129, art. 137, art. 138, art. 140, art. 142 alin. (1), precum şi în art. 148 alin. (1), (2) şi (4). 13. Examinând cadrul procesual în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate supusă prezentului control de constituţionalitate, Curtea reţine că obiectul cauzei aflate pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă îl constituie soluţionarea cererii formulate de petentul „Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună", având ca obiect înregistrarea acestui partid politic. Cu privire la procedura judecătorească de înregistrare a partidelor politice, Curtea observă că aceasta este reglementată de dispoziţiile art. 18-21 din Legea partidelor politice nr. 14/2003. În temeiul art. 22 şi 23 din lege, partidul politic dobândeşte personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei privind admiterea cererii de înregistrare şi înscrierea în Registrul partidelor politice. Aşadar, în cauza pendinte la momentul invocării excepţiei de neconstituţionalitate, petentul, autor al excepţiei de neconstituţionalitate, nu avea calitatea de partid politic, procedura de admitere a cererii de înregistrare fiind în curs. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, pe de o parte, o serie de prevederi ale Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale [art. 3 alin. (1) lit. c) şi alin. (10), art. 6 alin. (7) şi (8), art. 10, art. 11 alin. (3), art. 12 alin. (1), art. 13 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) lit. f) ], referitoare, în principal, la modalitatea de finanţare prin donaţii a partidelor politice, şi, pe de altă parte, dispoziţiile art. 5 alin. (3) teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003. 15. Cu privire la prevederile Legii nr. 334/2006, Curtea reţine că acestea reglementează finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi controlul finanţării activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Potrivit legii, partidele politice pot deţine, în condiţiile legii, bunuri mobile şi imobile care sunt necesare realizării activităţii specifice. Însă, pentru ca activitatea specifică desfăşurată să respecte condiţiile legii, astfel încât deţinerea bunurilor şi finanţarea activităţilor să aibă temei legal, partidul politic trebuie să posede personalitate juridică şi să fie înscris în Registrul partidelor politice. Prin urmare, întrucât autorul excepţiei de neconstituţionalitate a invocat criticile cu privire la dispoziţii dintr-o lege aplicabilă partidelor politice, după constituirea lor legală, într-o cauză care are ca obiect cererea de înregistrare a unui partid politic, Curtea constată că excepţia cu un atare obiect nu are legătură cu această cauză. 16. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că „legătura cu soluţionarea cauzei" presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le stabilesc dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea în acest sens, Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014). Or, Curtea reţine că, indiferent de soluţia pronunţată în prezenta cauză, decizia Curţii Constituţionale nu va produce niciun efect cu privire la cererea de înregistrare a unui partid politic. 17. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 5 alin. (3) teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003, Curtea reţine că aceste prevederi exceptează partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale de la interdicţia de a reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase, acestea putând utiliza însemnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică. În motivarea criticilor de neconstituţionalitate, autorul se limitează la a invoca o serie de prevederi constituţionale [art. 1 alin. (3) şi (5), art. 8 alin. (1), art. 11, art. 16 alin. (2), art. 20, art. 40 alin. (1), art. 129, art. 137, art. 138, art. 140, art. 142 alin. (1) şi art. 148 alin. (1), (2) şi (4)]. Or, într-o atare situaţie, simpla enumerare a dispoziţiilor constituţionale considerate a fi încălcate, fără a preciza în concret motivele pe care se întemeiază contrarietatea cu Legea fundamentală, nu satisface condiţia motivării excepţiei. Astfel, legătura dintre textele de lege criticate şi temeiul constituţional invocat trebuie să fie evidentă, iar nu să necesite o judecată speculativă din partea Curţii Constituţionale, care să susţină pretinsa critică de neconstituţionalitate. Prin urmare, întrucât din examinarea notelor scrise ale autorului excepţiei nu pot fi desprinse argumentele pe care se întemeiază critica, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 14/2003 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (1) coroborat cu art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. 18. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c), art. 3 alin. (10), art. 6 alin. (7) şi (8), art. 10, art. 11 alin. (3), art. 12 alin. (1), art. 13 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de „Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună" în Dosarul nr. 4/3/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu