DECIZIE Nr.
844 din 28 noiembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 308 alin. 5 din Codul de procedura
penala si ale art. 54 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciara
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 46 din 22 ianuarie 2007
Ioan
Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 308 alin. 5 din Codul de procedură
penală şi' ale art. 54 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, excepţie ridicată de Gheorghe Ghiurău în Dosarul nr. 4.691/2005 al
Tribunalului Bihor - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 15 mai 2006, pronunţată în Dosarul
nr. 4.691/2005, Tribunalul Bihor - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 308
alin. 5 din Codul de procedură penală şi ale art. 54 alin. (4) din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Gheorghe
Ghiurău în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale
aflate în calea de atac a apelului.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate aduc
atingere prevederilor constituţionale invocate, deoarece nu este respectată
numirea celui de-al treilea judecător în completul de divergenţă, în mod
aleatoriu, în sistem informatizat, aşa cum se aplică în toate celelalte cauze
deduse judecăţii.
In opinia sa, textele supuse controlului instanţei de
contencios constituţional permit repartizarea celui de-al treilea membru al
completului în mod preferenţial, cum ar fi în situaţia în care se amână pronunţarea hotărârii pentru o dată la
care este planificat de permanenţă un judecător dorit.
In consecinţă, pentru a asigura justiţiabilului o
instanţă independentă se impune completarea art. 54 alin. (4) din Legea nr.
304/2004, în sensul includerii celui de-al treilea judecător în completul de
divergenţă, în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
Tribunalul Bihor - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
deoarece legiuitorul are libertatea de a stabili prin lege organică modalitatea
efectivă de compunere a completelor de judecată, fără a se produce prin aceasta
lezarea dreptului la un tratament egal, de care trebuie să se bucure toţi
cetăţenii în faţa legii. Prin dispoziţiile legale criticate s-a stabilit că din
completul de divergenţă va face parte, alternativ, unul din cei patru
judecători menţionaţi, fără a se considera că este o ordine de prioritate.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile
legale criticate creează acelaşi regim juridic pentru toţi cetăţenii.
Posibilitatea introducerii unui judecător în
planificarea de permanenţă nu afectează independenţa şi imparţialitatea
judecătorilor, acestea fiind garantate prin lege, iar în cazul în care nu sunt
respectate există posibilitatea sancţionării judecătorilor.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile
legale criticate, prin care se instituie reguli privind luarea hotărârii şi
constituirea completului de divergenţă, se aplică în mod hediscriminatoriu
tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice.
In plus, prevederile legale criticate sunt norme de
procedură a căror stabilire este, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie,
atributul exclusiv al legiuitorului.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată si este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 308 alin. 5 din Codul de procedură penală, cu
denumirea marginală „Luarea hotărârii", şi art. 54 alin. (4) din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 827
din 13 septembrie 2005, care au următorul conţinut:
Art. 308 alin. 5 din Codul de procedură penală: „Dacă
completul de judecată este format din doi judecători şi unanimitatea nu poate
fi întrunită, judecarea cauzei se reia în complet de divergenţă."
Art. 54 alin. (4) din Legea nr. 304/2004: „Completul de divergenţă se constituie prin includerea, în
completul de judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a
preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de
permanenţă."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că
prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale
ale art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, şi
ale art. 124 alin. (2), referitoare la unicitatea, imparţialitatea şi
egalitatea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 308 alin. 5 din Codul de procedură penală reglementează modalitatea de luare a hotărârii în complet de
divergenţă în situaţia în care nu poate fi întrunită unanimitatea. Aşa fiind,
textul nu conţine nicio dispoziţie de natură a afecta principiul egalităţii în
faţa legii a cetăţenilor, deoarece se aplică fără niciun fel de discriminări
tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale.
Trebuie menţionat că, în vederea înlăturării
subiectivismului şi a oricăror suspiciuni privind atribuirea dosarelor, art. 53
din Legea nr. 304/2004 a instituit, ca un plus de garanţie a imparţialităţii
judecătorilor, atât obligativitatea repartizării în mod aleatoriu, informatizat
a cauzelor pe complete de judecată, cât şi principiul continuităţii completului
de judecată, în baza căruia cauzele repartizate unui complet nu pot fi trecute
la altul decât în condiţiile legii.
Prevederile art. 54 alin. (4) din Legea de organizare
judecătorească individualizează persoanele care pot fi incluse în completul de
divergenţă (preşedintele sau vicepreşedintele instanţei, preşedintele de secţie
ori judecătorul din planificarea de permanenţă). Această enumerare nu conţine
nicio dispoziţie care să aducă atingere în vreun fel principiilor
constituţionale invocate, ordinea consemnată de legiuitor nefiind o enumerare
prestabilită. Desemnarea unuia sau a altuia dintre cei patru judecători
menţionaţi de textul legal criticat în vederea constituirii completului de
divergenţă se va face ţinându-se seama de o multitudine de aspecte obiective,
cum ar fi cauzele concrete aflate pe rolul unei instanţe, eliminarea
posibilităţii de desemnare a preşedintelui de secţie dacă acesta face deja
parte din complet etc. Acestea sunt însă mai mult criterii ce ţin de modul de
aplicare a legii.
In sfârşit, dispoziţiile legale criticate sunt norme de
procedură, pe care, în virtutea art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul
are deplina libertate să le adopte, Legea fundamentală necuprinzând norme
referitoare la constituirea completelor de judecată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 308 alin. 5 din Codul de procedură penală şi ale art. 54
alin. (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie
ridicată de Gheorghe Ghiurău în Dosarul nr. 4.691/2005 al Tribunalului Bihor -
Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru