DECIZIE Nr.
815 din 3 iunie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 alin. 1 teza a doua si alin. 2
din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL
OFICIAL NR. 580 din 16 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Simona Ricu - procuror
Fabian Niculae -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. 1 teza a doua şi alin. 2
din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Galmopan" - S.A. Galaţi în Dosarul nr. 1.086/121/2008 al Tribunalului
Galaţi - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 12 ianuarie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 1.086/121/2008, Tribunalul Galaţi - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
61 alin. 1 teza a doua şi alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială
„Galmopan" - S.A. Galaţi într-un dosar având ca obiect o cerere de anulare
a unor acte.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul consideră că nu există egalitate de tratament în procesul
civil faţă de reclamant, deoarece potrivit art. 61 alin. 2 din Codul de
procedură civilă, reclamantul poate să depună cerere de chemare în garanţie
până la închiderea dezbaterilor, înaintea primei instanţe. In schimb, pârâtul
are posibilitatea să formuleze cererea de chemare în garanţie doar până la
prima zi de înfăţişare. Autorul consideră că această diferenţiere a
posibilităţilor pe care le are reclamantul în defavoarea pârâtului este o
îngrădire a accesului la justiţie.
Tribunalul Galaţi - Secţia civilă nu şi-a exprimat opinia cu privire la dispoziţiile legale criticate
prin Incheierea din 12 ianuarie 2010, încheiere prin care a sesizat Curtea
Constituţională.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima
punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie
prevederile art. 61 alin. 1 teza a doua şi alin. 2 din Codul de procedură
civilă, prevederi care au următorul cuprins: „Cererea făcută de pârât se va
depune o dată cu întâmpinarea; când întâmpinarea nu este obligatorie, cererea
se va depune cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.
Cererea de chemare în garanţie făcută de reclamant
se poate depune, până la închiderea dezbaterilor, înaintea primei
instanţe."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse
în art. 16 privind egalitatea în faţa legii, art. 21 privind liberul acces la
justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare.
Examinând excepţia, Curtea constată că s-a mai
pronunţat asupra dispoziţiilor art. 61 alin. 1 teza a doua şi alin. 2 din Codul
de procedură civilă, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt
constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 913 din 18 octombrie 2007, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 27 noiembrie 2007,
Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 125 alin. (3) şi art. 128 din
Constituţie, stabilirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa
instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care
poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de
procedură. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justiţie presupune
posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a le utiliza, în formele şi în
modalităţile instituite de lege.
In consecinţă, prin reglementările cuprinse în art. 61
alin. 1 teza a doua şi alin. 2 din Codul de procedură civilă, referitoare la
termenele până la care reclamantul, respectiv pârâtul poate depune cererea de
chemare în garanţie, legiuitorul nu a înţeles să stabilească un tratament
discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenţa unor situaţii
procesuale diferite. In aceste condiţii, părţilor interesate nu li se încalcă
nici accesul liber la justiţie atâta vreme cât pot sesiza instanţele judecătoreşti,
în termenul legal, cu cererea de chemare în garanţie.
Mai mult, obligaţia părţilor de a-şi exercita
drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă
expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului
său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6
paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune
administrări a justiţiei, precum şi necesităţii aplicării şi respectării
drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor.
Considerentele şi soluţia acestei decizii sunt valabile
şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a
determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. 1 teza a doua şi alin. 2
din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Galmopan" - S.A. Galaţi în Dosarul nr. 1.086/121/2008 al Tribunalului
Galaţi - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae