DECIZIE Nr.
793 din 9 noiembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999
privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 997 din 14 decembrie 2006
Ioan Vida
- preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu -
judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999
privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste,
excepţie ridicată de Gavril Florin Petru în Dosarul nr. 3/2005 al Curţii de
Apel Iaşi.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 5 aprilie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 3/2005, Curtea de Apel Iaşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999
privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste,
excepţie ridicată de Gavril Florin Petru într-o
cauză ce are ca obiect soluţionarea unei contestaţii împotriva unei decizii
date de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că
dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (1), (2) şi
(3), art. 24 alin. (1) şi ale art. 129 din Constituţie. Astfel, se arată, în
esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece nu oferă
posibilitatea unui dublu grad de jurisdicţie, hotărârea prin care se
soluţionează cererea prin care se atacă decizia Colegiului Consiliului Naţional
pentru Studierea Arhivelor Securităţii fiind definitivă şi irevocabilă.
Curtea de Apel Iaşi apreciază că excepţia de neconstituţionalitate
este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens arată că
dispoziţiile art. 21 din Constituţie nu cuprind o referire expresă la accesul
la un anumit număr de grade de jurisdicţie, ci instituie principiul conform
căruia orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor,
libertăţilor şi a intereselor sale legitime, lăsându-se la latitudinea
legiuitorului reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, astfel cum
rezultă şi din art. 129 din Constituţie.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens arată că
instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu
contravine prevederilor constituţionale ale art. 21 şi 24, atâta timp cât
părţilor interesate le este asigurată posibilitatea de a formula o cale de atac
împotriva hotărârii judecătoreşti considerate defavorabilă. Textul de lege
criticat constituie o garanţie a aplicării principiului prevăzut de art. 21
alin. (3) din Constituţie privind judecarea cauzelor în mod echitabil şi
într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea
părţilor prin care s-ar tinde tergiversarea nejustificată a soluţionării
procesului.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare,
punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2),ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 privind
accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie
1999, cu următorul conţinut: „Curtea de apel judecă în şedinţă secretă în
complet de 3 judecători. Participarea procurorului este obligatorie. Hotărârea
este definitivă şi irevocabilă. Actele şi lucrările dosarelor au regim
secret."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie, art. 24
alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare şi art. 129
referitoare la folosirea căilor de atac.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că prevederea criticată prin excepţia de neconstituţionalitate,
potrivit căreia hotărârile pronunţate de curtea de apel în această materie sunt
definitive şi irevocabile, nu încalcă prevederile Constituţiei, invocate de
către autorul excepţiei. Astfel, se constată că Legea fundamentală nu cuprinde
prevederi care să stabilească căile de atac împotriva hotărârilor
judecătoreşti, stabilind, în art. 129, că acestea se exercită „în condiţiile
legii".
Curtea reţine, de asemenea, că, astfel cum s-a stabilit
în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, art. 13 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale se referă la
posibilitatea efectivă de a
supune judecăţii unei instanţe naţionale cazul violării unui drept consacrat de
convenţie (Cauza Kudla împotriva Poloniei, 2000) şi, în consecinţă, nu impune un anumit număr al gradelor de
jurisdicţie sau un anumit număr al căilor de atac. Totodată, în conformitate cu
prevederile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, Curtea a
statuat, prin Decizia nr. 288 din 3 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003, că accesul la justiţie nu
presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte
justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa
instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor ordinare sau
extraordinare de atac, este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii
deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiţie nu
înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac.
In acest sens este şi Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8
februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69
din 16 martie 1994. In consecinţă, se constată că, în cazul procedurii
reglementate de art. 16 din Legea nr. 187/1999, solicitantul sau persoana cu privire
la care s-a cerut verificarea se poate adresa unei curţi de apel pentru
soluţionarea cererii prin care se atacă decizia Colegiului Consiliului Naţional
pentru Studierea Arhivelor Securităţii, fiind astfel îndeplinite fără echivoc
cerinţele impuse de dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi
deconspirarea poliţiei politice comuniste, excepţie ridicată de Gavril Florin
Petru în Dosarul nr. 3/2005 al Curţii de Apel Iaşi.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 noiembrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Măritiu