DECIZIE Nr.
783 din 20 septembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34, art. 109, art. 123, art. 129 si
art. 134 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 741 din 1 noiembrie 2007
Ioan Vida
- preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34,'art. 109, art. 123,
art. 129 şi art. 134 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi
drepturile conexe, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Konica Minolta
Business Solutions" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 35.085/3/2005 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 109 din Legea nr. 8/1996 ca fiind inadmisibilă şi a celorlalte dispoziţii
criticate ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 17 aprilie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 35.085/3/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 34, art. 109, art. 123, art. 129 şi art. 134 din Legea nr.
8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Excepţia a fost
ridicată de Societatea Comercială „Konica Minolta Business Solutions" -
S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în
pretenţii în baza Legii nr. 8/1996.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate sunt
neconstituţionale, deoarece creează o inegalitate în drepturi în ceea ce-i
priveşte pe autorii de opere fixate care nu sunt membri ai organului de
gestiune colectivă şi le îngrădesc acestora accesul liber la cultură şi la
activitatea economică. Astfel, autorii care nu sunt înscrişi intr-un organism
de gestiune colectivă nu beneficiază de remuneraţia corespunzătoare ca urmare a
punerii în circulaţie a aparatelor ce permit reproducerea operelor fixate pe
suport grafic şi analog.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi-a exprimat opinia în sensul că textele de lege criticate nu
încalcă prevederile constituţionale, atâta timp cât legea stabileşte că autorii
au dreptul la o remuneraţie compensatorie datorată de importatorii şi
fabricanţii de aparate ce permit reproducerea şi, în acelaşi timp, prevede că
unica modalitate de exercitare a acestui drept este prin intermediul
organismelor de gestiune colectivă. Aceasta înseamnă că autorii care vor să
beneficieze de acest drept trebuie să devină membri ai organismului de gestiune
colectivă abilitat să colecteze remuneraţia pentru copia privată, asocierea în
aceste structuri fiind liberă, conform Constituţiei.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 8/1996
este inadmisibilă, întrucât acest text de lege este abrogat, iar excepţia de
neconstituţionalitate a celorlalte dispoziţii din Legea nr. 8/1996 este
neîntemeiată, deoarece, pe de-o parte, libertatea economică nu presupune şi
utilizarea în mod gratuit a unor produse protejate de dreptul de proprietate
intelectuală, iar pe de altă parte, organismele de gestiune colectivă îi
reprezintă şi pe titularii de drepturi care nu le-au acordat mandat.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 este
inadmisibilă, iar celelalte dispoziţii de lege criticate nu contravin
prevederilor constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 34, 109, 123, 129 şi 134 din Legea nr. 8/1996
privind dreptul de autor şi drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996.
Dispoziţiile art. 34 au fost modificate prin articolul
unic pct. 10 din Legea nr. 329/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996
privind dreptul de autor şi drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 657 din 31 iulie 2006.
Dispoziţiile art. 109 au fost abrogate prin art. I pct. 71 din Legea nr. 285/2004 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi
drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 30 iunie 2004, iar
dispoziţiile art. 123, art. 129 şi ale art. 134 alin. (2) au fost modificate
prin aceeaşi lege.
Prin urmare, dispoziţiile legale criticate au în
prezent următorul cuprins:
-Art. 34: „(1) Nu constituie
o încălcare a dreptului de autor, în sensul prezentei legi, reproducerea unei
opere fără consimţământul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul
normal al unei familii, cu condiţia ca opera să fi fost adusă anterior la
cunoştinţa publică, iar reproducerea să nu contravină utilizării normale a
operei şi să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de
utilizare.
(2) Pentru suporturile pe care se pot realiza
înregistrări sonore sau audiovizuale ori pe care se pot realiza reproduceri ale
operelor exprimate grafic, precum şi pentru aparatele concepute pentru
realizarea de copii, în situaţia prevăzută la alin. (1), se va plăti o
remuneraţie compensatorie stabilită prin negociere, conform prevederilor
prezentei legi.";
- Art. 123: „(1) Titularii
dreptului de autor şi ai drepturilor conexe îşi pot exercita drepturile
recunoscute prin prezenta lege în mod individual sau, pe bază de mandat, prin
organismele de gestiune colectivă, în condiţiile prezentei legi.
(2) Gestiunea colectivă a drepturilor de autor se
poate face numai pentru operele aduse anterior la cunoştinţă publică, iar
gestiunea colectivă a drepturilor conexe se poate face numai pentru
interpretări sau execuţii fixate ori radiodifuzate anterior, precum şi pentru
fonograme ori videograme aduse anterior la cunoştinţă publică.
(3) Titularii de
drepturi de autor sau de drepturi conexe nu pot cesiona drepturile patrimoniale
recunoscute prin prezenta lege către organisme de gestiune colectivă.";
- Art. 129: „(1) Mandatul de
gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, de autor sau conexe, este
acordat direct, prin contract scris de către titularii de drepturi.
(2) Fiecare titular de drepturi care a acordat un
mandat organismului de gestiune colectivă are dreptul la un vot în cadrul
adunării generale. Artiştii interpreţi sau executanţi care au participat la o
execuţie sau o interpretare colectivă a unei opere au dreptul la un singur vot
în cadrul adunării generale, prin reprezentantul desemnat conform procedurii
prevăzute la art. 99 alin. (2).
(3) Mandatul de gestiune colectivă a drepturilor
patrimoniale, de autor sau conexe, poate fi acordat şi indirect de către titulari,
prin contracte scrise, încheiate între organisme de gestiune colectivă din
România şi organisme străine care gestionează drepturi similare, pe baza
repertoriilor membrilor acestora. Mandatul indirect nu conferă drept de vot
titularilor de drepturi.
(4) Orice titular de drepturi de autor sau de
drepturi conexe poate încredinţa prin mandat administrarea drepturilor sale
privind repertoriul propriu unui organism de gestiune colectivă. Organismul
respectiv este obligat să accepte administrarea acestor drepturi pe baza
gestiunii colective în limita obiectului său de activitate.
(5) Organismele de gestiune colectivă nu pot avea ca
obiect de activitate utilizarea repertoriului protejat pentru care au primit un
mandat de gestiune colectivă.";
- Art. 134: „(1) Exercitarea
gestiunii colective încredinţate prin contractul de mandat nu poate restrânge
în niciun fel drepturile patrimoniale ale
titularilor.
(2) Gestiunea colectivă se exercită potrivit
următoarelor reguli:
a) deciziile privind metodele şi regulile de
colectare a remuneraţiei şi a altor sume de la utilizatori şi cele de
repartizare a acestora între titularii de drepturi, precum şi cele privind alte
aspecte mai importante ale gestiunii colective trebuie să fie luate de membri,
în cadrul adunării generale, potrivit statutului;
b) comisionul datorat de titularii de drepturi, care
sunt membri ai unui organism de gestiune colectivă, pentru acoperirea
cheltuielilor de funcţionare a acestuia, prevăzute la art. 127 alin. (1) lit.
i), cumulat cu comisionul datorat organismului de gestiune colectivă care este
colector unic, potrivit prevederilor art. 133 alin. (2) lit. c) şi alin. (4),
nu poate fi mai mare de 15% din sumele colectate
anual;
c) în lipsa unei hotărâri exprese a adunării
generale, sumele colectate de un organism de gestiune colectivă nu pot fi
utilizate în scopuri comune, altele decât acoperirea costurilor reale ale
colectării şi repartizării către membri a sumelor cuvenite; adunarea generală
poate decide ca maximum 15% din sumele colectate să poată fi utilizate în
scopuri comune şi numai în limita obiectului de activitate;
d) sumele colectate de un organism de gestiune colectivă se repartizează individual titularilor de drepturi,
proporţional cu utilizarea repertoriului fiecăruia, în termen de maximum 6 luni
de la data colectării; titularii de drepturi pot pretinde plata sumelor
colectate nominal sau a celor a căror repartizare nu presupune o documentare
specială în termen de 30 de zile de la data colectării;
e) comisionul datorat de titularii de drepturi se
reţine acestora din sumele cuvenite fiecăruia, după calcularea repartiţiei
individuale;
f) sumele rezultate din plasamentele remuneraţiilor nerevendicate şi nerepartizate, aflate în
depozite bancare sau obţinute din alte operaţiuni efectuate în limita
obiectului de activitate, precum şi cele obţinute cu titlu de prejudicii sau
daune ca urmare a încălcării drepturilor de autor ori conexe se cuvin şi se
repartizează titularilor de drepturi şi nu pot constitui venituri ale
organismului de gestiune colectivă;
g)remuneraţiile negociate pentru drepturile conexe
nu pot depăşi o treime din remuneraţiile negociate pentru drepturile de autor
cu aceeaşi categorie de utilizatori.
(3)Remuneraţiile încasate de organismele de gestiune
colectivă nu sunt şi nu pot fi asimilate veniturilor acestora.
(4)In exercitarea mandatului, în condiţiile
prezentei legi, organismelor de gestiune colectivă nu li se transferă sau nu li
se transmit drepturi de autor şi drepturi conexe ori utilizarea acestora."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 16
alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, ale art. 33 privind accesul la
cultură, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 45
privind libertatea economică, ale art. 53 referitoare la restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 136 privind proprietatea.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
I. Având în vedere că, la data
sesizării Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 8/1996
erau abrogate prin Legea nr. 285/2004 şi ţinând cont de prevederile art. 29
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea se pronunţă numai
asupra dispoziţiilor de lege în vigoare, excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 8/1996 este inadmisibilă.
II. Cu privire la dispoziţiile
art. 34 din Legea nr. 8/1996, Curtea reţine că acestea reglementează
remuneraţia compensatorie pentru copia privată, remuneraţie ce se plăteşte de
fabricanţii şi importatorii de aparate ce permit reproducerea acestora.
Obţinerea remuneraţiei compensatorii pentru copia privată de către titularii
dreptului de autor şi ai drepturilor conexe se realizează numai prin
organismele de gestiune colectivă, pentru membrii săi care le-au acordat
mandat, potrivit art. 1231 din Legea nr. 8/1996.
Curtea constată că susţinerile
autorului excepţiei în sensul că dispoziţiile criticate contravin principiului
egalităţii în faţa legii, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie, sunt
neîntemeiate, deoarece titularii drepturilor de autor şi ai drepturilor conexe
care sunt membri ai organismelor de gestiune colectivă nu se află în aceeaşi
situaţie juridică cu cei care au optat pentru a nu face parte din aceste
organisme, neacordându-le acestora mandat.
Cât priveşte critica referitoare la încălcarea
dreptului de proprietate privată, garantată şi ocrotită potrivit art. 44 alin.
(2) din Constituţie, Curtea constată că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece
remuneraţia compensatorie pentru copia privată este un drept patrimonial
rezultând din dreptul de proprietate intelectuală al titularilor dreptului de
autor sau al drepturilor conexe.
Totodată, reglementarea de către legiuitor a condiţiilor
de exercitare a dreptului la remuneraţie compensatorie pentru copia privată nu
constituie o restrângere a accesului la cultură, garantat de prevederile art.
33 alin. (1) din Legea fundamentală, şi nici nu încalcă art. 45 din
Constituţie, referitoare la libertatea economică, deoarece exercitarea acestor
drepturi este garantată în condiţiile specifice fiecărui domeniu, condiţii
prevăzute de lege.
Având în vedere că nu s-a constatat încălcarea vreunui
drept sau a vreunei libertăţi fundamentale, Curtea reţine că invocarea de către
autorul excepţiei a prevederilor art. 15 şi 53 din Constituţie este irelevantă,
excepţia de neconstituţionalitate urmând să fie respinsă şi sub acest aspect.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 8/1996 privind
dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Konica Minolta Business Solutions" - S.R.L. din Bucureşti în
Dosarul nr. 35.085/3/2005 ai Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.
2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34, art. 123, art. 129 şi art. 134
din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie
ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţata în şedinţa publică din data de 20 septembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean