DECIZIE Nr.
761 din 24 iunie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) si (3) din Legea nr.
1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar
nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 593 din 7 august 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr.
1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Regia
Naţională a Pădurilor - Direcţia Silvică Sibiu în Dosarul nr. 6.079/306/2007 al
Judecătoriei Sibiu.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Preşedintele Curţii Constituţionale dispune apelul şi
în Dosarul nr. 1.021 D/2008, având ca obiect prevederile art. 31 alin. (1) şi
(3) din Legea nr. 1/2000, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor -
Direcţia Silvică Sibiu în Dosarul nr. 6.027/306/2007 al Judecătoriei Sibiu.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării celor două dosare înregistrate pe rolul său,
având în vedere că obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate este identic.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind
întrunite condiţiile conexării dosarelor.
Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 14 şi
al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă,
Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 1.021 D/2008 la Dosarul nr. 909D/2008, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei
de neconstituţionalitate având ca obiect prevederile art. 31 alin. (1) din
Legea nr. 1/2000 şi de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de
neconstituţionalitate cu privire la prevederile art. 31 alin. (3) din Legea nr.
1/2000, întrucât Curtea a admis excepţia prin Decizia nr. 602 din 20 mai 2008.
CURTEA,
având în vedere actele
şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Incheierea din 13 martie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 6.079/306/2007, şi Incheierea din 27 martie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 6.027/306/2007, Judecătoria Sibiu a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31
alin. (1) şi (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. Excepţia
a fost ridicată de Regia Naţională a Pădurilor - Direcţia Silvică Sibiu în
acţiuni civile formulate de Comuna Cristian şi Comuna Răşinari privind
reconstituirea dreptului de proprietate, în temeiul
art. 31 din Legea nr. 1/2000.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile criticate sunt
neconstituţionale, fiind contrare dispoziţiilor art. 16 alin. (1)şi (2) şi art.
44 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie, întrucât permit persoanelor cărora li
se reconstituie dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere să
dobândească în proprietate şi bunuri, respectiv construcţii cu destinaţie
specială care nu le-au aparţinut niciodată şi la edificarea cărora nu au
participat. Consideră că textele de lege criticate sunt contrare şi
dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (2) şi (3), deoarece eludează dreptul
de acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil al proprietarilor
bunurilor asupra cărora se reconstituie dreptul de
proprietate.
Judecătoria Sibiu, având
o opinie identică în cele două dosare, apreciază că textul de lege criticat nu
contravine dispoziţiilor constituţionale invocate. Arată că accesul liber la
justiţie este garantat prin normele procedurale care permit forme de
intervenţie, atunci când se justifică un interes. De asemenea, consideră că
principiul egalităţii de tratament poate avea în vedere numai subiecte de drept
aflate în situaţii identice. Totodată, apreciază că stabilirea persoanei
îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate, în condiţiile art. 31
alin. (1) şi (3) din Legea nr. 1/2000, este un aspect de interpretare şi
aplicare a legii.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile criticate sunt constituţionale, nefiind contrare dispoziţiilor
constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 şi ale art. 44 alin. (1),
(2) şi (3).
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 8 din 12 ianuarie 2000. Art. 31 a fost modificat prin art. I pct. 36 din
titlul VI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în
domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 653 din 22 iulie 2005.
Prevederile art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr.
1/2000 au următorul cuprins:
„(1) Construcţiile de pe terenurile forestiere care
se retrocedează prin efectul prezentei legi şi care au făcut parte din
exploatatia forestieră la data trecerii în proprietatea statului se restituie
foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora. [...]
(3) Construcţiile de pe terenurile forestiere,
inclusiv cele de corectare a torenţilor, drumurile forestiere, sediile de
cantoane silvice, cabanele de vânătoare, pepinierele, alte amenajări silvice,
instalaţii sau mijloace fixe, inclusiv cele aflate în curs de execuţie,
amplasate în suprafeţele care fac obiectul retrocedării, trec în proprietatea
persoanelor fizice sau juridice cărora li s-a reconstituit dreptul de
proprietate asupra terenurilor."
Autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor
constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea
cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără
discriminări, ale art. 21 alin. (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi
dreptul la un proces echitabil, precum şi ale art. 44 alin. (1), (2) şi (3)
privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private.
1. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că art. 31 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 a mai făcut obiect al
controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 602 din 20 mai
2008 [în curs de publicare*)], Curtea a constatat că excepţia de
neconstituţionalitate este întemeiată.
Curtea reţine că, deşi decizia menţionată nu a fost
încă publicată în Monitorul Oficial al României, iar potrivit art. 147 alin.
(4) teza a doua din Constituţie, „(...) De la data publicării, deciziile
sunt obligatorii şi au putere numai pentru viitor", sunt aplicabile în
cauză prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care prevăd că „Nu pot face obiectul
excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie
anterioară a Curţii Constituţionale". Imprejurarea că decizia anterioară nu a fost încă publicată nu are relevanţă faţă de Curte,
soluţia prin care s-a constatat neconstitutionalitatea art. 31 alin. (3) din
Legea nr. 1/2000 fiindu-i opozabilă de la data pronunţării deciziei de admitere
a excepţiei, respectiv 20 mai 2008.
Prin urmare, reţinând că acest caz de inadmisibilitate
a intervenit după sesizarea Curţii, urmează ca excepţia având ca obiect
prevederile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 să fie respinsă ca devenită
inadmisibilă.
2. Cât priveşte prevederile art. 31 alin. (1) din Legea
nr. 1/2000, Curtea observă că, potrivit acestora, se restituie foştilor
proprietari sau, după caz, moştenitorilor lor şi construcţiile care au făcut
parte din exploatatia forestieră la data trecerii în proprietatea statului a
terenurilor forestiere ce se retrocedează în temeiul acestei legi. Curtea
constată că prevederile criticate nu aduc atingere principiului egalităţii
cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, întrucât se aplică
tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei juridice, fără
nicio discriminare pe considerente arbitrare.
In ceea ce priveşte invocarea art. 21 alin. (2) şi (3)
din Constituţie, Curtea reţine că principiul accesului liber la justiţie
implică, între altele, adoptarea de către legiuitor a unor reglementări prin
care se pot susţine şi valorifica dreptul de acces la justiţie şi dreptul la un
proces echitabil. Curtea constată că, în cauză, autorul excepţiei, care are
calitatea de intervenient, a avut la îndemână calea procedurală a intervenţiei
în interesul uneia dintre părţile procesului aflat pe rolul instanţei de
judecată, reglementată de art. 49 alin. 3 şi următoarele din Codul de procedură
civilă. Curtea observă că acesta a formulat cerere de intervenţie, admisă de
altfel de către instanţă. Aşa fiind, Curtea nu poate reţine contrarietatea
textelor de lege criticate în raport de dispoziţiile constituţionale ale art.
21 alin. (2) şi (3).
Totodată, Curtea constată că art. 31 alin. (1) din
Legea nr. 1/2000 nu contravine nici dispoziţiilor constituţionale ale art. 44
alin. (1), (2) şi (3) privind garantarea dreptului de proprietate. In acest
sens, soluţia de restituire către foştii proprietari sau, după caz,
moştenitorilor acestora a construcţiilor de pe terenurile forestiere ce se
retrocedează în temeiul acestei legi este justificată de faptul că acestea au
făcut parte din exploatatia forestieră la data
trecerii terenurilor forestiere în proprietatea statului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi
celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.
18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Regia Naţională a
Pădurilor - Direcţia Silvică Sibiu în dosarele nr. 6.079/306/2007 şi nr.
6.027/306/2007 ale Judecătoriei Sibiu.
2. Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere,
solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale
Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de acelaşi autor în aceleaşi dosare ale
aceleiaşi instanţe.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
*) Decizia Curţii
Constituţionale nr. 602 din 20 mai 2008 a fost publicată ulterior pronunţării
prezentei decizii în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 533 din 15 iulie 2008.