DECIZIE Nr.
723 din 13 septembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 374 alin. 1 si art. 376 alin. 1 din
Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 736 din 31 octombrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. 1 şi art. 376 alin. 1 din
Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Pers
Robinson" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 16.141/299/2006 al
Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi
acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele: Prin Incheierea din 16 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr.
16.141/299/2006, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374
alin. 1 şi art. 376 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Pers
Robinson" - S.R.L. într-o cauză având ca obiect o contestaţie la
executare.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate, autorul
acesteia consideră că textele de lege criticate sunt neconstituţionale deoarece
creează o inegalitate între creditorul care execută hotărârea definitivă, ce nu
este irevocabilă, si debitorul care va fi supus executării silite înainte de soluţionarea recursului. Este
încălcat, totodată, dreptul de proprietate al debitorului, întrucât prin
executarea silită a unei hotărâri definitive care nu este irevocabilă există
posibilitatea ca debitorul să fie deposedat de bunurile proprietatea sa şi în
situaţia câştigării recursului să nu mai fie posibilă întoarcerea executării.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
Astfel, prin învestirea cu formulă executorie a unei hotărâri judecătoreşti
definitive care nu este irevocabilă şi a executării acesteia se încalcă
principiul egalităţii în drepturi a părţilor, creându-se o inegalitate între
creditor şi debitor. Aşa fiind, cu toate că există posibilitatea ca recursul să
fie admis, se permite pe această cale, în mod greşit, ca executarea silită să
aibă loc înainte de soluţionarea irevocabilă a litigiului.
Totodată, dreptul debitorului la apărare este garantat
numai până la soluţionarea definitivă a procesului, cu toate că acesta ar
trebui să beneficieze de respectivul drept şi în faza de recurs a procesului.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că
executarea hotărârii definitive se face pentru valorificarea neîntârziată a
dreptului celui care a câştigat procesul şi că părţile au acces egal la
justiţie şi la un proces echitabil, iar debitorul are la dispoziţie garanţii
procedurale care îi permit să se adreseze instanţei, să solicite suspendarea
executării sau chiar anularea titlului care se execută.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile legale criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de
vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 374 alin. 1 şi ale art. 376 alin. 1 din Codul de
procedură civilă, care au următorul conţinut:
- Art. 374 alin. 1: „Hotărârea
judecătorească sau alt titlu se execută numai dacă este învestit cu formula
executorie prevăzută de art. 269 alin. 1, afară de încheierile executorii, de
hotărârile executorii provizoriu şi de alte hotărâri sau înscrisuri prevăzute
de lege, care se execută fără formula executorie.";
- Art. 376 alin. 1: „Se învestesc cu formula executorie prevăzută de art. 269 alin. 1
hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, precum şi orice
alte hotărâri sau înscrisuri, pentru ca acestea să devină executorii, în
cazurile anume prevăzute de lege."
Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la
următoarele prevederi constituţionale: art. 16 alin. (1) şi (2) privind
egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces
echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 24 alin.
(1) privind garantarea dreptului la apărare, art. 44 alin. (1) şi (2) privind
garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privată, art. 124 alin. (2)
potrivit căruia „Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi",
art. 129 referitor la
folosirea căilor de atac şi art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea
proprietăţii private, în condiţiile legii organice.
Examinând excepţia, Curtea constată că asupra
constituţionalităţii dispoziţiilor art. 376 alin. 1 din Codul de procedură
civilă, prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) şi (2), art. 44 alin.
(1) şi (2) şi art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală, s-a pronunţat prin
Decizia nr. 45 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 196 din 8 martie 2005, şi prin Decizia nr. 559 din 16 decembrie 2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 125 din 9 februarie 2005, în sensul respingerii acesteia.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut, în
esenţă, următoarele: adoptarea reglementării criticate a fost impusă de
preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerităţii în derularea procedurii
de executare silită.
Totodată, Curtea a constatat că nu se încalcă principiul
egalităţii între părţile în litigiu, deoarece acestea se află în situaţii
diferite şi nu pot beneficia de acelaşi tratament.
De asemenea, Curtea a mai reţinut că executarea unei
hotărâri judecătoreşti definitive, dacă obiectul ei este material sau evaluabil
în bani, poate determina diminuarea patrimoniului celui executat sau poate
atinge unele atribute ale dreptului de proprietate, dar nu poate fi considerată
ca fiind contrară garantării şi ocrotirii proprietăţii.
Curtea a mai statuat că invocarea ca text de referinţă
a art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală este lipsită de relevanţă, domeniul
de incidenţă al acestora fiind cu totul altul decât acela al normei procedurale
criticate.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât
soluţia, cât şi considerentele din deciziile menţionate îşi menţin
valabilitatea şi în prezenta cauză.
Cu acest prilej, Curtea mai observă că prevederile
legale criticate nu aduc atingere nici dispoziţiilor art. 21 alin. (3), art. 24
alin. (1) şi art. 129 din Constituţie, întrucât autorul excepţiei are posibilitatea să se apere prin toate
mijloacele procedurale legale, să exercite căile de atac, să conteste titlul
executoriu ori executarea însăşi,
să ceară suspendarea executării ori întoarcerea
acesteia.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 374 alin. 1 şi art. 376 alin. 1 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Pers Robinson" -
S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 16.141/299/2006 al Judecătoriei Sectorului
1 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 septembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu