DECIZIE Nr.
717 din 13 septembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 1-3 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 711 din 22 octombrie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. 1-3 din Codul penal,
excepţie ridicată de Ionel Neagu în Dosarul nr. 4.454/44/2006 şi de Mircica
Bădin în Dosarul nr. 4.687/44/2006 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc
părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, avand în vedere că
excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 328D/2007 şi nr.
812D/2007 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării
cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, avand în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă,
nu se opune conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 812D/2007 la Dosarul nr.
328D/2007, care este primul înregistrat.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
neîntemeiată.
După închiderea dezbaterilor s-a prezentat partea
Adrian Achemfiev care depune note scrise.
CURTEA,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 27 februarie 2007 şi 19 aprilie 2007, pronunţate în dosarele nr. 4.454/44/2006 şi
nr. 4.687/44/2006, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 215
alin. 1 şi 3 din Codul penal şi, respectiv, art. 215 alin. 1, 2 şi 3 din Codul
penal.
Excepţia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de
Ionel Neagu şi Mircica Bădin.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 11 referitoare la dreptul internaţional
şi dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind
drepturile omului, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, ale
art. 45 referitoare la libertatea economică, ale art. 135 alin. (2) lit. a)
referitoare la libertatea comerţului, precum şi ale art. 1 din Protocolul nr. 4
adiţional la Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la
interzicerea privării de libertate pentru datorii, deoarece instituie o
sancţiune penală în condiţiile în care derularea contractuală sau
neîndeplinirea unei obligaţii contractuale nu pot fi sancţionate decat prin aplicarea unei pedepse civile.
Astfel, se ajunge la concluzia incriminării unei persoane pentru simplul fapt
că a reziliat un contract.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Potrivit art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul Romaniei consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, dimpotrivă,
prin textul de lege criticat nu se încalcă dispoziţiile constituţionale
invocate, ci se dă expresie prevederilor referitoare la libertatea comerţului
şi libertatea economică, sancţionandu-se penal faptele
prin care se aduce atingere acestor principii.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece în toate
sistemele de drept înşelăciunea sau escrocheria este o faptă incriminată şi
sever sancţionată. Prin urmare, avand în vedere conţinutul infracţiunii, această faptă nu poate fi
confundată cu neexecutarea unei obligaţii contractuale. Aşa fiind, invocarea
art. 1 din Protocolul nr. 4 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale nu este pertinentă.
De asemenea, dispoziţiile legale criticate care
reglementează infracţiunea de înşelăciune nu numai că nu aduc atingere
libertăţii economice, ci, dimpotrivă, asigură exercitarea liberei iniţiative în
condiţiile legii, scopul acestora fiind acela de a-i proteja pe cei ce îşi
exercită cu bună-credinţă drepturile şi libertăţile economice, comerciale,
inclusiv pe cele contractuale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand încheierile de
sesizare, punctele de vedere emise de Guvern şi de Avocatul Poporului,
rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 215 alin. 1-3 din Codul penal, care au următorul
conţinut:
„Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca
mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru
altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 12 ani.
Inşelăciunea săvarşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte
mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă
mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile
privind concursul de infracţiuni.
Inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane
cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvarşită în aşa fel încat, fără această eroare, cel înşelat
nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate, se
sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincţiile
acolo arătate."
Examinand excepţia de
neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai
fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare
la aceleaşi prevederi. Astfel, prin Decizia nr. 391 din 12 iulie 2005,
publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 707 din 5 august 2005, Curtea Constituţională a respins ca
neîntemeiată o excepţie similară.
Deoarece pană în prezent nu au
intervenit elemente noi, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi
păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 215 alin. 1-3 din Codul penal, excepţie ridicată de Ionel
Neagu în Dosarul nr. 4.454/44/2006 şi de Mircica Bădin în Dosarul nr.
4.687/44/2006 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 septembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru