Decizia Nr.613 din 12.05.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Constantin Armaşu în Dosarul nr. 1.865/101/2010 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ, care formează obiectul Dosarului nr. 3.094D/2010 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 3.472D/2010 şi nr. 4.199D/2010, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Consiliul Local al Comunei Băneasa în Dosarul nr. 262/122/2010 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi de Alexandru Gheorghe Chivari în Dosarul nr. 2.053/111/CA/2009 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect a cauzelor menţionate, pune în discuţie problema conexării lor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 3.472D/2010 şi nr. 4.199D/2010 la Dosarul nr. 3.094D/2010, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 7 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.865/101/2010, Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Constantin Armaşu într-o cauză având ca obiect o acţiune în anularea unui act emis de autorităţile publice locale.Prin Încheierea din 6 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 262/122/2010, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu aceeaşi excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de Consiliul Local al Comunei Băneasa într-o cauză având ca obiect o acţiune în anularea unui act emis de autorităţile publice locale.Prin Încheierea din 4 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.053/111/CA/2009, Curtea de Apel Oradea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Alexandru Gheorghe Chivari într-o cauză având ca obiect o acţiune în anularea unui act emis de autorităţile publice locale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat încalcă principiul autonomiei locale, în componenta sa organizatorică, în condiţiile în care mandatul de consilier local, ales prin votul liber exprimat de către comunitatea locală, încetează de drept, înainte de termen, ca efect al pierderii calităţii de membru al unui partid, prin decizia unilaterală a partidului respectiv, nicidecum a comunităţii care la învestit. Se arată că o măsură luată de un partid politic produce efecte deosebit de importante la nivelul unei autorităţi publice locale, încetarea mandatului de consilier local, pentru motive ce nu ţin de activitatea acestuia în cadrul instituţiei, intervenind automat.Se critică faptul că sancţionarea delimitării unui membru de politica partidului său cu pierderea calităţii de consilier câştigate prin vot, în condiţiile în care „realităţile politice din România de astăzi ne obligă să admitem că este posibil ca un întreg partid să fie deturnat de la valorile pe care le-a proclamat“, încalcă libertatea gândirii şi a opiniilor, restrângându-se în mod nejustificat şi exercitarea dreptului la asociere. Se susţine, de asemenea, că se instituie o discriminare între aleşii locali, pe de o parte, şi primari şi parlamentari, pe de altă parte, cărora nu le încetează mandatul în cazul în care pierd calitatea de membru al partidului politic pe a cărui listă au fost aleşi.Tribunalul Mehedinţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă şi Curtea de Apel Oradea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificată şi completată prin Legea nr. 249/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textul de lege criticat are următorul cuprins:– Art. 9 alin. (2) lit. h¹): „(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...)h¹) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales;“. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 16 alin. (1) care statuează principiul egalităţii în drepturi, art. 29 alin. (1) cu referire la libertatea gândirii şi a opiniilor, art. 40 care consacră dreptul de asociere, art. 120 care instituie principiile de bază ale administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale şi art. 121 privind autorităţile locale şi orăşeneşti. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la acelaşi dispoziţii constituţionale ca şi cele invocate în prezentele cauze conexate. Astfel, prin Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, Curtea a reţinut că prevederile art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 au ca finalitate prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid politic la altul şi asigurarea unei stabilităţi în cadrul administraţiei publice locale, care să exprime configuraţia politică, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului. Curtea a constatat că textul criticat nu conţine prevederi contrare dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, acesta aplicându-se deopotrivă tuturor consilierilor locali sau judeţeni care şi-au pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale, fără niciun fel de privilegii sau discriminări. Cât priveşte pretinsa discriminare între consilierii locali sau judeţeni, pe de o parte, şi primari, pe de altă parte, Curtea a observat că distincţia pe care o face textul asupra modalităţii de încetare a mandatului vizează două categorii diferite de aleşi locali, supuşi unui statut distinct atât prin Legea nr. 393/2004, cât şi prin Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. În mod analog, statutul diferit al parlamentarilor şi modalitatea de alegere a acestora prin scrutin uninominal, în baza Legii nr. 35/2008, justifică existenţa unor deosebiri în ce priveşte cazurile de încetare a mandatului, prin comparaţie cu situaţia consilierilor locali sau judeţeni, care sunt aleşi pe baza scrutinului de listă. Totodată, prin Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, Curtea a reţinut că electoratul acordă votul său candidaţilor înscrişi pe liste ale partidelor, pentru a îndeplini funcţii publice la nivelul administraţiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia fac parte la momentul alegerii şi pe care urmează să îl promoveze pe perioada mandatului lor de consilier local sau de consilier judeţean. Or, de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales înseamnă că nu mai întruneşte condiţiile de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat, astfel că nu se mai justifică menţinerea acestuia în funcţia publică. Referitor la criticile formulate prin raportare la dispoziţiile art. 29 alin. (1) şi art. 40 din Constituţie, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 485 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 9 iunie 2008, că încetarea calităţii de consilier local sau de consilier judeţean, prin modalitatea prevăzută de textul de lege criticat, nu îngrădeşte libertatea conştiinţei persoanei fizice care a deţinut o asemenea funcţie, libertate care se concretizează prin posibilitatea exprimării propriilor idei şi concepţii despre lumea înconjurătoare, a opiniilor şi a opţiunilor, inclusiv a celor politice, fără niciun fel de constrângeri sau limitări. Libertatea conştiinţei implică, inevitabil, şi libertatea de exprimare, care face posibilă exteriorizarea, prin orice mijloace, a gândurilor, a opiniilor, a credinţelor religioase sau a creaţiilor spirituale de orice fel. În strânsă legătură cu cele două libertăţi se află libertatea de asociere, care reprezintă forma de manifestare colectivă a acestora. Or, prevederile art. 9 alin. (2) lit. h¹) şi alin. (3) din Legea nr. 393/2004 nu conţin norme care să zădărnicească exercitarea vreuneia dintre libertăţile fundamentale amintite. În ceea ce priveşte invocarea normelor constituţionale care instituie principiile de bază ale administraţiei publice locale, Curtea a observat, prin Decizia nr. 1.118 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 18 noiembrie 2008, că nu au incidenţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, al cărui obiect îl reprezintă un text referitor la încetarea calităţii de consilier local sau judeţean. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale, soluţia pronunţată prin deciziile menţionate şi motivele care au stat la baza acestora îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Constantin Armaşu în Dosarul nr. 1.865/101/2010 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ, de Consiliul Local al Comunei Băneasa în Dosarul nr. 262/122/2010 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi de Alexandru Gheorghe Chivari în Dosarul nr. 2.053/111/CA/2009 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 mai 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu