Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

DECIZIE Nr

DECIZIE   Nr. 598 din  8 noiembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 1128 din 14 decembrie 2005




    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Marinela Minca        - procuror
    Marieta Safta         - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Adrian Almasan in Dosarul nr. 1.746/2005 al Judecatoriei Deva.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Magistratul-asistent refera Curtii ca partea Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Hunedoara a depus la dosar un punct de vedere, prin care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibila.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, invocand jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 17 iunie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 1.746/2005, Judecatoria Deva a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Adrian Almasan in dosarul mentionat.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata ca textul de lege criticat incalca dispozitiile art. 21 din Constitutie privind accesul liber la justitie.
    Judecatoria Deva apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat prin reglementarea institutiei plangerii contra actelor procurorului "s-a incercat si s-a realizat tocmai garantarea accesului liber la justitie". Se mai arata, cat priveste termenul de solutionare a plangerii reglementat de art. 278^1 din Codul de procedura penala, ca "acesta este redus, respectandu-se in acest fel dispozitia constitutionala".
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, aratand ca exceptia invocata in cauza nu este motivata in fapt, autorul acesteia limitandu-se la a reproduce formal doua principii stabilite de art. 21 alin. (3) din Constitutie, fara a arata, in concret, in ce consta incalcarea acestora, considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat prevederile legale criticate raspund exigentelor constitutionale care consacra liberul acces la justitie. Se mai arata ca, in ceea ce priveste "interpretarea si aplicarea in concret a dispozitiilor legale mentionate, [...] aceste aspecte nu pot face obiectul controlului de constitutionalitate, [...] ele constituind atributul exclusiv al instantei de judecata sesizate cu judecarea plangerii".
    Avocatul Poporului apreciaza ca art. 278^1 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala nu incalca liberul acces la justitie, ci, dimpotriva, asigura realizarea acestui drept in acord cu prevederile art. 21 din Constitutie. De asemenea, instituirea, prin aceste dispozitii legale, a unor termene inlauntrul carora persoana interesata poate face plangere in fata instantelor judecatoresti, impotriva ordonantelor sau rezolutiilor procurorului de netrimitere in judecata, da expresie regulii constitutionale privind solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil. In concluzie, Avocatul Poporului, facand referire si la jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, considera ca exceptia este neintemeiata.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 278^1 alin. 1 si 2, potrivit carora, "Dupa respingerea plangerii facute conform art. 275 - 278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.
    In cazul in care prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie ori procurorul ierarhic superior nu a solutionat plangerea in termenul de 20 de zile prevazut in art. 277, termenul de 20 de zile prevazut in alin. 1 curge de la data expirarii termenului de 20 de zile".
    Prevederile constitutionale pretins incalcate sunt cele cuprinse in art. 21 privind accesul liber la justitie.
    Examinand exceptia astfel cum a fost formulata, Curtea constata ca s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala, in raport de dispozitiile art. 21 din Legea fundamentala, privind accesul liber la justitie, in acest sens fiind, de exemplu, Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.043 din 11 noiembrie 2004, si Decizia nr. 27 din 25 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 154 din 22 februarie 2005. Cu acele prilejuri, respingand exceptia de neconstitutionalitate ca neintemeiata, Curtea a retinut ca dispozitiile alin. 1 al art. 278^1 din Codul de procedura penala, care reglementeaza tocmai posibilitatea formularii plangerii la instanta de judecata impotriva "rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror", nu ingradesc liberul acces la justitie, ci, dimpotriva, asigura realizarea acestui drept in conformitate cu prevederile art. 21 din Constitutie. Intrucat nu au intervenit elemente noi de natura a schimba jurisprudenta Curtii, atat solutia, cat si considerentele de principiu cuprinse in deciziile mentionate sunt valabile si in prezenta cauza.
    In ceea ce priveste dispozitiile alin. 2 al art. 278^1 din Codul de procedura penala, criticate de asemenea de autorul exceptiei, acestea reglementeaza dreptul persoanei vatamate de a formula plangere direct la instanta de judecata in cazul in care procurorul nu se conformeaza prevederilor art. 277 din Codul de procedura penala, potrivit carora "procurorul este obligat sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata", precum si termenul de formulare a plangerii in aceasta situatie. Contrar sustinerilor autorului exceptiei, Curtea retine ca aceste prevederi legale reprezinta o concretizare a normelor constitutionale ce consacra dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai in vederea respectarii exigentei termenului rezonabil, impusa de art. 21 alin. (3) din Constitutie.

    Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Adrian Almasan in Dosarul nr. 1.746/2005 al Judecatoriei Deva.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 8 noiembrie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat-asistent,
                              Marieta Safta

                                            


COMENTARII la Decizia 598/2005

Momentan nu exista niciun comentariu la Decizia 598 din 2005
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decizia 351 2007
    Bravo!!! Am de gand sa dau in judecata Casa de pensii pentru exceptia de la art 158(1) din legea 263/2010 in cazul in care nu se rezolva la contestatie!
ANONIM a comentat Dispoziţia 1 2012
    DIN BANII CUI SE ACHIZITIONEAZA ATAT TIMBRELE PROFESIONALE CAT SI REGISTRELE IN CAZUL UNUI PSIHOLOG CARE LUCREAZA LA STAT (SPITAL, POLICLINICA)??? IN PRIVAT ESTE CLAR.
ANONIM a comentat OUG 124 2011
    Boc esti nebun f.u.t.u.-t.i. m.o.r.t.i.i. m.a.t.i.i.!!!!! Cum sa tai o luna din concediul mamei?Ce alapteaza tatal??? Sa nu mai spun de bataia de joc cu indemnizatia de mizerie pe care ne-o dati!!! A.r.d.e.v.-a.r. focul sa va arda!!!!!!
ANONIM a comentat Legea 19 2000
    Niculae- comentariu Legea 19/2000 și Legea 263/2010. Aceste legi nu pomenesc nimic de forma de retribuire în acord global care exista în Legea 57/74. La Casa de Pensii și la Ministerul Muncii este o confuzie totală. Noțiunea este confundată cu forma de retribuție în acord sau cu bucata,în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, care potrivit anexei la OUG 4/2005 nu se iau în calculul pensiei. Pentru o practică unitară, Procurorul General al României Laura Codruța Kovesi a promovat recursul în interesul legii care a fost finalizat cu Decizia 19/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global. Decizia nu este izvor de lege, ea are aplicare numai în cazul unui proces individual. Câte încălcări ale legii, atâtea procese. Parlamentul României, Ministerul Muncii,Guvernul României, aceștia care pot avea inițiativă legislativă și să amendeze legea 263/2010 se complac în această situație.
ANONIM a comentat Legea 19 2000
    Niculae- comentariu Legea 19/2000 și Legea 263/2010. Aceste legi nu pomenesc nimic de forma de retribuire în acord global care exista în Legea 57/74. La Casa de Pensii și la Ministerul Muncii este o confuzie totală. Noțiunea este confundată cu forma de retribuție în acord sau cu bucata,în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, care potrivit anexei la OUG 4/2005 nu se iau în calculul pensiei. Pentru o practică unitară, Procurorul General al României Laura Codruța Kovesi a promovat recursul în interesul legii care a fost finalizat cu Decizia 19/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global. Decizia nu este izvor de lege, ea are aplicare numai în cazul unui proces individual. Câte încălcări ale legii, atâtea procese. Parlamentul României, Ministerul Muncii,Guvernul României, aceștia care pot avea inițiativă legislativă și să amendeze legea 263/2010 se complac în această situație.
ANONIM a comentat Legea 263 2010
    Niculae-comentariu Legea 263/2010. În perioada iulie 1977-1.1.1991, salariul trecut în cartea de muncă a fost salariul net. Pentru perioadele anterioare și după această perioadă se calculează punctajul anual pe brut, respectiv pe net, apoi aceste punctaje se adună, se calculează apoi punctajul pe toată durata contributivă, se inmulțeșta cu valoarea punctului și astfel rezultă pensia care se mai impozitează încă o dată. În limbaj popular se adună mere cu pere, rezultă ghiveci, după care statul își mai ia o dată impozitul. Folosind datele din cartea de muncă și din adeverințe, am calculat punctajul anual pe brut și pe net, punctajul Casei de Pensii fiind cel mai mic ca valoare. Legea 263/2010 legiferează furtișagul și nu are reglementări pentru pedepsirea celor vinovați și ne poartă tot pe noi prin instanțe.
ANONIM a comentat Legea 49 1992
    Niculae-comentariu legea 49/1992.Am o contribuție de 50 de ani, o lună și 12 zile. Am prestat ore suplimentare în baza legislației anterioare legii 57/74 (HCM 1546/1952, HCM 2579/1956, HCM 191/1963, Decret 175/1973 ) și am încasat un spor de 5-30%, iar după apariția Legii 57/74 am primit un spor de 5-25% in funcție de orele prestate.Pentru aceste venituri am plătit contribuții de asigurări de stat.Aceste contribuții nu-mi sunt recunoscute de Casa de Pensii, de Ministerul Muncii cu toate că Legea 49/92 le recunoaște ca spor pentru lucru sistematic peste programul normal de lucru.Chiar mai mult, Procurorul General al României a promovat recurs în interesul legii în această speță, care s-a finalizat cu Decizia 5/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.Acest stat vrea procese. Voi da Casa de Pensii în judecată.
ANONIM a comentat Decizia 1354 2010
    Decizia Curtii Constitutionale n° 1354/2010 NU ESTE O DECIZIE, ci o SIMPLA CONSTATARE. OK? Aceasta nu decide nimic, ci numai constata.
ANONIM a comentat Legea 49 1992
    Niculae-comentariu legea 49/1992.Până la apariției Legii 19/2000, idemnizația de concediu de odihnă se calcula ca o medie a veniturilor pe ultimile 11 luni care era înmulțită cu numărul zilelor de CO.Deoarece de-a lungul perioadei de activitate am beneficiat de diverse sporuri, indemnizația mea de concediu era mai mare decât salariul și sporul de vechime în muncă care au fost luate în calculul pensiei mele.Am plătit contribuțiile stabilite de Decretul 389/1972 și Legea 49/1992 la câștigul brut, iar acum primesc un punctaj mediu anual raportat la salariul tarifar plus sporul de vechime.Pentru celelalte sporuri încasate trebuie să dovedesc eu că au avut caracter permanent.Despre ce contributivitate se vorbește în Legea 263/2010? Toți pensionarii care au avut și alte sporuri în afară de sporul de vechime sunt păcăliți.
ANONIM a comentat Legea 49 1992
    NICULAE - comentariu legea 49/1992 Când este vorba să încaseze bani,statul face vorbire de câștigul brut realizat. ACELAȘI STAT, când este vorba să calculeze pensiile, face vorbire despre salariul de bază și de sporurile cu caracter permanent. Care este moralitatea acestui stat?
Alte acte pe aceeaşi temă cu Decizia 598/2005
SEO monitor Codul fiscal actualizat 2012