Decizia Nr.539 din 28.04.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 94 alin. (1) lit. m) raportat la art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Liana Răcăreanu în Dosarul nr. 13.998/63/2008 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 3.204D/2010 al Curţii Constituţionale. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent învederează Curţii că autorul excepţiei a transmis la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.Având cuvântul cu privire la cererea de amânare, reprezentantul Ministerului Public se opune admiterii acesteia, considerând că nu este temeinic justificată, ţinând seamă de intervalul de timp suficient de lung scurs de la momentul ridicării excepţiei de neconstituţionalitate în faţa Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal până la termenul stabilit de Curtea Constituţională pentru soluţionarea acesteia.Deliberând, Curtea respinge cererea, apreciind că nu este îndeplinită cerinţa motivării temeinice a lipsei de apărare prevăzute de art. 156 alin. (1) din Codul de procedură civilă.Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 3.205D/2010 şi nr. 3.206D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale, ridicată de Lenuţa Corneanu şi Doiniţa Văduva în dosarele nr. 14.005/63/2008 şi, respectiv, nr. 13.983/63/2008 ale Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent învederează Curţii că şi autorii excepţiei ridicate în dosarele menţionate au transmis cereri similare, prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării de apărători.Reprezentantul Ministerului Public se opune admiterii cererilor de amânare, pentru aceleaşi considerente ca în cazul cererii formulate în Dosarul nr. 3.204D/2010.Deliberând, Curtea respinge cererile, apreciind că nu îndeplinesc cerinţa motivării temeinice a lipsei de apărare prevăzute de art. 156 alin. (1) din Codul de procedură civilă.Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect a celor trei cauze, pune în discuţie problema conexării lor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 3.205D/2010 şi nr. 3.206D/2010 la Dosarul nr. 3.204D/2010, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în domeniu a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 3 mai 2010, pronunţate în dosarele nr. 13.998/63/2008, nr. 14.005/63/2008 şi nr. 13.983/63/2008, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 94 alin. (1) lit. m) raportat la art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Liana Răcăreanu, Lenuţa Corneanu şi, respectiv, Doiniţa Văduva în cauze de contencios administrativ având ca obiect anularea unor acte administrative.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textele de lege ce formează obiectul acesteia încalcă principiul egalităţii în drepturi şi prezumţia de nevinovăţie, care, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu vizează în mod strict procesul penal, ci se aplică chiar şi în materia sancţiunilor administrative. Totodată, autorii consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin dreptului la un nivel de trai decent, întrucât ignoră prevederile art. 24 pct. 1, 2 şi 3 din Statutul funcţionarilor publici ai Comunităţii Europene, care prevăd că suspendarea din funcţie pe motivul săvârşirii unor infracţiuni de drept comun se dispune doar în mod condiţionat de asigurarea unor măsuri compensatorii salariale minime pe perioada suspendării.Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, fără să îşi exprime opinia asupra acesteia.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 94 alin. (1) lit. m) raportate la art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, care au următorul cuprins:– Art. 94 alin. (1) lit. m): „(1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcţionarul public se află în una din următoarele situaţii: (...)m)în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h).“;– Art. 54 lit. h): „ Poate ocupa o funcţie publică persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: (...) h)nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.“În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor şi a obligaţiilor şi la art. 16 alin. (1) şi (2) care consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Se invocă, de asemenea, prevederile art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care instituie prezumţia de nevinovăţie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin prisma unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi norme constituţionale şi convenţionale. Astfel, prin mai multe decizii, dintre care pot fi menţionate, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 1.154 din 28 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 22 octombrie 2010, Decizia nr. 1.574 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2011, sau Decizia nr. 1.597 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 10 februarie 2011, instanţa de contencios constituţional a reţinut că sancţiunea administrativă a suspendării funcţionarului public din funcţia publică pe care acesta o deţine, în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată a acestuia, are ca finalitate protejarea autorităţii sau a instituţiei publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor periculoase ale faptei penale săvârşite de către funcţionarul public. Ţinând cont de natura administrativă a acestei măsuri, nu sunt incidente prevederile constituţionale şi convenţionale care instituie prezumţia de nevinovăţie, care va trebui însă respectată pe tot parcursul desfăşurării întregului proces penal pornit împotriva respectivului funcţionar public, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. În plus, măsura suspendării din funcţie se aplică tuturor funcţionarilor publici aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale. De asemenea, Curtea a observat că stabilirea compatibilităţii prevederilor din legislaţia naţională cu cele cuprinse în acte emise de instituţiile Uniunii Europene nu poate fi realizată de instanţa de contencios constituţional, ci revine, în cadrul operaţiunii de interpretare şi aplicare a legii, judecătorului învestit cu soluţionarea litigiului în cursul soluţionării căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (1) lit. m) raportat la art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Liana Răcăreanu, Lenuţa Corneanu şi Doiniţa Văduva în dosarele nr. 13.998/63/2008, nr. 14.005/63/2008 şi, respectiv, nr. 13.983/63/2008 ale Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 aprilie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu