DECIZIE   Nr. V din 20 noiembrie 2000

ACT EMIS DE: CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE - SECTIILE UNITE

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 84 din 19 februarie 2001

    Sub presedintia presedintelui Curtii Supreme de Justitie, Paul Florea, s-a luat in examinare recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, cu privire la problema admisibilitatii actiunilor prin care se solicita anularea deciziilor fostelor consilii populare judetene de trecere in proprietatea statului a unor imobile in baza Decretului nr. 223/1974.
    Ministerul Public a fost reprezentat de Ion Ionescu, prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
    Prim-adjunctul procurorului general a sustinut recursul in interesul legii in sensul stabilirii accesului nelimitat al cetatenilor la justitie, potrivit normelor dreptului comun, pe calea exercitarii actiunilor in revendicare pentru redobandirea imobilelor preluate de stat in temeiul prevederilor Decretului nr. 223/1974, invederand ca prin aceste prevederi au fost incalcate principiile de baza ale Codului civil ce garanteaza dreptul de proprietate.

    SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
    Instantele de judecata nu au un punct de vedere unitar cu privire la solutionarea actiunilor in revendicare prin care, pe calea dreptului comun, se reclama incalcarea dreptului de proprietate imobiliara ca urmare a aplicarii prevederilor Decretului nr. 223/1974 pe baza deciziilor fostelor consilii populare judetene de trecere a unor imobile in proprietatea statului.
    Unele instante au considerat ca astfel de actiuni nu sunt admisibile pe calea dreptului comun, intrucat pentru restituirea imobilelor in discutie a fost instituita o procedura speciala prin Legea nr. 112/1995, competenta de solutionare fiind data comisiilor judetene constituite in acest scop care, in cazul in care apartamentele "sunt libere" ori sunt locuite de fostii proprietari "in calitate de chiriasi", dispun "restituirea in natura" catre acestia.
    Dimpotriva, alte instante au statuat ca astfel de cereri sunt admisibile si potrivit dreptului comun pe calea actiunii in revendicare.
    Aceste din urma instante au pronuntat solutii juste. In raport cu celelalte autoritati ale statului instantele judecatoresti au un drept de jurisdictie generala care le confera competenta de a judeca, fara distinctie, toate conflictele deduse judecatii si, ca urmare, orice actiune avand ca obiect reclamarea incalcarii in orice mod a dreptului de proprietate.
    In realizarea acestui principiu, prin art. 21 din Constitutie a fost consacrat accesul liber la justitie, orice persoana putandu-se adresa instantelor judecatoresti pentru apararea drepturilor, a libertatilor si intereselor sale legitime; exercitarea acestui drept nu poate fi ingradita prin nici o lege.
    Prin art. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, s-a prevazut ca "Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept. Instantele judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii. Instantele judeca toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de munca, de familie, administrative, penale, precum si orice alte cauze pentru care legea nu stabileste o alta competenta".
    Tot astfel, prin art. 3 din Codul civil roman s-a prevazut ca "judecatorul care va refuza de a judeca, sub cuvant ca legea nu prevede, sau ca este intunecata ori neindestulatoare, va putea fi urmarit ca culpabil de denegare de dreptate".
    Dar acest drept fundamental al unei persoane de a se adresa justitiei este consacrat si in tratatele internationale pe care Romania le-a ratificat si, ca urmare, a devenit parte.
    Astfel, prin art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, adoptata de Consiliul Europei la 4 noiembrie 1950, amendata prin Protocolul nr. 11, s-a prevazut ca "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa".
    De asemenea, prin art. 1 din primul protocol aditional la conventie, adoptat la 20 martie 1952, s-a prevazut ca "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international".
    Fata de toate aceste considerente nu se poate refuza judecarea de catre instantele judecatoresti a unor actiuni in revendicare, prin care se reclama incalcarea dreptului de proprietate imobiliara ca urmare a aplicarii prevederilor Decretului nr. 223/1974 de trecere a unor imobile in proprietatea statului.
    Actiunea in revendicare este cel mai puternic mijloc procedural prin care o persoana cere in justitie sa i se recunoasca dreptul de proprietate asupra unui bun de care a fost deposedata, solicitand restituirea acestuia.
    In ceea ce priveste procedura instituita de prevederile Legii nr. 112/1995 pentru redobandirea dreptului de proprietate, aceasta este limitata numai la doua situatii, si anume, in cazul locuintelor "trecute" in "proprietatea statului" in perioada de "dupa 6 martie 1945", aflate "in posesia statului" la "22 decembrie 1989", fostii proprietari "beneficiaza de restituirea in natura" a apartamentelor numai daca le "detin in calitate de chiriasi" ori "sunt libere".
    In cele doua situatii "fostii proprietari" se pot adresa comisiilor judetene constituite potrivit art. 16 din Legea nr. 112/1995, pentru a li se restitui apartamentele in care locuiesc in calitate de "chiriasi" ori care sunt "libere".
    In cazul in care aceste apartamente sunt locuite de chiriasi, "fostii proprietari" nu pot cere, prin procedura instituita de Legea nr. 112/1995, restituirea acestora in natura, prin recunoasterea dreptului lor de proprietate.
    Or, prin actiunea in revendicare de drept comun fostii proprietari pot sa reclame in fata instantelor judecatoresti incalcarea in orice mod a dreptului lor de proprietate asupra acestor locuinte detinute de chiriasi.
    Astfel, pot deduce judecatii nevalabilitatea titlului pretins de proprietate al statului asupra acestor locuinte in raport cu prevederile "Constitutiei, ale tratatelor internationale la care Romania era parte si ale legilor in vigoare la data preluarii lor de catre stat", potrivit art. 6 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.
    Iar ca urmare s-ar putea eventual statua de catre instante ca actele normative, prin care in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 locuintele au fost preluate de stat, au fost date cu incalcarea prevederilor Constitutiei in vigoare la data preluarii, deci sunt neconstitutionale, ale tratatelor internationale la care Romania era parte ori ale altor legi in vigoare la acea data ori, altfel spus, s-ar constata nevalabilitatea titlului de proprietate al statului.
    De aceea persoanele care considera ca in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 au fost deposedate nelegitim de proprietatile lor imobiliare - inclusiv in baza prevederilor Decretului nr. 223/1974 - pot cere in justitie pe calea actiunii in revendicare recunoasterea dreptului lor de proprietate asupra acestor bunuri si, ca urmare, restituirea lor.

    In consecinta, in baza art. 26 lit. b) din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicata, precum si al art. 329 din Codul de procedura civila, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se statua ca instantele judecatoresti sunt competente sa judece, potrivit normelor procedurale de drept comun, actiunile in revendicare formulate cu privire la imobilele preluate de stat in temeiul prevederilor Decretului nr. 223/1974.

    PENTRU ACESTE MOTIVE
    In numele legii
    DECIDE:

    Admite recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
    Stabileste ca instantele judecatoresti sunt competente sa judece, potrivit normelor dreptului comun, actiunile in revendicare formulate cu privire la imobilele preluate de stat in temeiul prevederilor Decretului nr. 223/1974.
    Obligatorie pentru instante, conform art. 329 alin. 3 teza a II-a din Codul de procedura civila.
    Pronuntata in sedinta publica la data de 20 noiembrie 2000.

            PRESEDINTELE CURTII SUPREME DE JUSTITIE,
                         PAUL FLOREA

                              Prim magistrat asistent,
                              Ioan Raileanu