DECIZIE Nr.
495 din 29 mai 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 598 si art. 600 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 456 din 5 iulie 2007
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader -
judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 şi 600 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Jana Golumbeanu în Dosarul nr. 15.595/299/2006 al
Tribunalului Bucureşti -Secţia a V-a civilă.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei,
avocat cu delegaţie la dosar, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de
citare este legal îndeplinită.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi
acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul autorului excepţiei solicită admiterea
acesteia, arătând, în esenţă, că prin textele de lege criticate se aduce atingere dreptului de dispoziţie şi
dreptului de folosinţă a bunului asupra căruia s-a instituit sechestru
asigurător. Totodată, critică punctele de vedere transmise de autorităţile
publice.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că sechestrul
judiciar nu reprezintă o sancţiune, ci o măsură luată pentru conservarea unui bun
atunci când este vorba de litigii ce au ca temei dreptul de proprietate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 2 noiembrie
2006, pronunţată în Dosarul nr. 15.595/299/2006, Tribunalul Bucureşti
-Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 şi art. 600 din Codul de
procedură civilă.
Excepţia a fost ridicată de Jana Golumbeanu într-un
recurs împotriva încheierii prin care s-a dispus instituirea unui sechestru
asigurător asupra imobilului al cărui proprietar este.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate aduc atingere
dispoziţiilor art. 21 şi art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală. In
acest sens, arată că prevederile art. 598 şi 600 din Codul de procedură civilă
încalcă „facultatea titularului dreptului de proprietate de a dispune liber şi
în orice moment de bunul aflat în proprietatea sa" şi „atributul esenţial
al posesiunii." Totodată, acestea aduc atingere şi art. 21 din
Constituţie, întrucât permit instanţei de judecată să dispună în mod
discreţionar de dreptul de proprietate aparţinând autorului excepţiei.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Astfel, sechestrul judiciar nu afectează decât unul dintre atributele dreptului
de proprietate, anume dreptul de dispoziţie asupra bunului, afectarea fiind
însă temporară. De asemenea, procedura instituirii sechestrului judiciar este
contencioasă şi contradictorie, aşa încât nu poate fi primită critica potrivit
căreia prin textele de lege criticate se încalcă dispoziţiile art. 21 din
Constituţie.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, în sensul în care a
statuat Curtea în jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului autorului excepţiei,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 598 şi art. 600 din Codul de procedură civilă,
care au următorul cuprins:
- Art. 598: „Ori de câte ori există un proces asupra proprietăţii sau altui drept real
principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinţei
sau administrării unui bun proprietate comună, instanţa competentă pentru
judecarea cererii principale va putea să încuviinţeze, la cererea celui
interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este
necesară pentru conservarea dreptului respectiv. ";
- Art. 600: „Cererea de sechestru judiciar se judecă de urgenţă, cu citarea
părţilor. In caz de admitere, instanţa va putea să oblige pe reclamant la darea
unei cauţiuni, iar în cazul bunurilor imobile se va proceda potrivit art. 593
alin. 3. Încheierea este supusă numai recursului, în termen de 5 zile de la pronunţare. Dispoziţiile
art. 592 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.
Paza bunului sechestrat va fi încredinţată persoanei
desemnate de părţi de comun acord, iar în caz de neînţelegere, unei persoane
desemnate de instanţă, care va putea fi chiar deţinătorul bunului. In acest
scop, executorul judecătoresc se va deplasa la locul situării bunului ce
urmează a fi pus sub sechestru şi-l va da în primire, pe bază de proces-verbal,
administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi înaintat şi
instanţei care a încuviinţat măsura.
Administratorul-sechestru
va putea face toate actele de conservare şi administrare, va încasa orice
venituri şi sume datorate şi va putea plăti datorii cu caracter curent, precum
şi cele constatate prin titlu executoriu. De asemenea, el va putea sta în
judecată în numele părţilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru,
dar numai cu autorizarea prealabilă a instanţei care l-a numit.
Dacă administrator-sechestru a fost numită o altă
persoană decât deţinătorul, instanţa va fixa, pentru activitatea depusă, o sumă
drept remuneraţie, stabilind totodată şi modalităţile de plată."
Aceste dispoziţii sunt considerate de autorul excepţiei
ca fiind neconstituţionale în raport cu prevederile art. 21 privind accesul
liber la justiţie şi ale art. 44 alin. (1) şi (2) referitoare la dreptul de
proprietate privată din Legea fundamentală.
Examinând excepţia, Curtea Constituţională constată că
asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 598 şi art. 600 din Codul de
procedură civilă s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 315 din 29
martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 8 mai 2007, în sensul
respingerii excepţiei.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut, în
esenţă, următoarele: autorul excepţiei pleacă de la o premisă greşită constând
în absolutizarea exerciţiului prerogativelor dreptului său de proprietate,
făcând abstracţie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie,
potrivit căruia „conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de
lege", precum şi de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul
inviolabil al proprietăţii private, „în condiţiile legii organice".
Potrivit acestor dispoziţii, legiuitorul ordinar este
aşadar competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor
dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie,
în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu
interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel
nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv
garantat.
Mai mult, potrivit art. 600 din Codul de procedură
civilă, cererea de sechestru judiciar se judecă, în mod obligatoriu, cu citarea
părţilor, această procedură având deci caracter contencios. Cu acest prilej,
părţile pot învedera instanţei împrejurările care să justifice sau nu luarea
unei asemenea măsuri, beneficiind de toate garanţiile procesuale prevăzute de
lege, aşa încât nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 21 din
Constituţie.
Intrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în
esenţă, aceleaşi aspecte, şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi,
de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale,
soluţia şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi menţin
valabilitatea şi în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 598 şi art. 600 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Jana Golumbeanu în Dosarul nr. 15.595/299/2006 al Tribunalului
Bucureşti - Secţia a V-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2007.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu