DECIZIE Nr.
493 din 29 mai 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 456 din 5 iulie 2007
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader -
judecător
Ion Tiucă - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Gheorghe Dumitru în Dosarul nr. 18.131/3/2006 al
Curţii de Apel Bucureşti -Secţia a VI-a comercială, de Societatea Comercială
„Florion Service" - S.R.L. din Borş în Dosarul nr. 3.684/35/CA/2006 al
Curţii de Apel Oradea - Secţia comercială, de contencios administrativ şi
fiscal, precum şi de Andreea Nagua Anichiţei şi Laurenţiu Mihai Anichiţei în Dosarul nr. 31.400/299/2005 al
Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal răspund, prin avocaţi, Gheorghe
Dumitru şi Societatea Comercială „Florion Service" - S.R.L. din Borş,
lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 79D/2007, nr. 266D/2007 şi nr.
370D/2007, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Avocaţii autorilor excepţiei sunt de acord cu conexarea
dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 370D/2007 şi
nr. 266D/2007 la Dosarul nr. 79D/2007, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorului
excepţiei Gheorghe Dumitru solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece textul de
lege criticat aduce atingere dreptului la apărare.
Avocatul autorului excepţiei Societatea Comercială
„Florion Service" - S.R.L. din Borş solicită admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate, arătând că textul de lege criticat contravine
principiului egalităţii în faţa legii.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. In acest sens,
face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 10 ianuarie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 18.131/3/2006, Curtea de Apel Bucureşti -Secţia a VI-a
comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Gheorghe Dumitru.
Prin Incheierea din 15 februarie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 3.684/35/CA/2006, Curtea de Apel Oradea -Secţia comercială, de
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 274 alin. 3 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Florion
Service" - S.R.L. din Borş.
Prin Incheierea din 20
februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 31.400/299/2005, Curtea de Apel
Bucureşti -Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată
de Andreea Nagua Anichiţei şi Laurenţiu Mihai Anichiţei.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin
prevederilor art. 24 alin. (2) din Constituţie, deoarece se limitează dreptul
la apărare al părţilor, acestea fiind constrânse să îşi aleagă avocatul nu în
funcţie de pregătirea profesională a acestuia, ci în funcţie de onorariu.
Dreptul avocatului de a fi remunerat prin plata onorariului pentru activitatea
de asistenţă juridică prestată este încălcat prin posibilitatea judecătorului
de a interveni în contractul încheiat între avocat şi client, acest fapt
contravenind dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, se
susţine că textul criticat contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din
Constituţie, deoarece se creează o discriminare între două categorii de liber
profesionişti, şi anume experţii, pe de o parte, şi avocaţii, pe de altă parte.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială arată că dispoziţiile de lege criticate nu pun în discuţie dreptul
la apărare al părţii, ci consacră o prerogativă a instanţei de a cenzura
motivat, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul
onorariului avocaţial cuvenit, prin prisma proporţionalităţii cu amplitudinea
şi complexitatea activităţii depuse.
Curtea de Apel Oradea - Secţia comercială, de
contencios administrativ şi fiscal arată că
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 274 alin. 3 din Codul de
procedură civilă este neîntemeiată.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
Guvernul arată că
dreptul prevăzut de art. 274 din Codul de procedură civilă este acordat
judecătorului în considerarea rolului pe care acesta îl are în desfăşurarea
procesului şi care îi oferă posibilitatea unei imagini de ansamblu asupra
complexităţii cauzei şi muncii îndeplinite de avocat şi nu este de natură să
împiedice părţile de a fi asistate în tot cursul procesului de un avocat ales
sau numit din oficiu. Dispoziţia de lege criticată vine în completarea
prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, obligând
judecătorul să asigure exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce
le revin participanţilor la proces, în deplină conformitate cu legea.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, face
referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 401/2005 si nr. 746/2006.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierile de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele
întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au
următorul cuprins: „Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micşoreze
onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor
minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivite de mici sau
de mari, faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 15 alin. (1) referitoare la universalitate, art. 16 alin. (1) referitoare
la egalitatea în drepturi, art. 24 referitoare la dreptul la apărare, art. 44
referitoare la dreptul de proprietate privată şi art. 45 referitoare la
libertatea economică.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că prin Decizia nr. 492 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 5 iulie
2006, s-a reţinut că în cazul experţilor organul care
numeşte expertul este chiar instanţa de judecată, care fixează şi onorariul
provizoriu al expertului, iar în cazul muncii prestate de avocat, cei care
stabilesc onorariul acestuia sunt partea şi avocatul respectiv, prin
înţelegere. Astfel, Curtea a statuat că situaţiile respective sunt diferite,
tratamentul diferit aplicat fiind justificat, iar faptul că judecătorii au
dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele
prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat
că sunt nepotrivit de mici sau de mari, faţă de valoarea pricinii ori munca
îndeplinită de avocat, nu contravine dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.
De asemenea, prin Decizia nr. 401 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 septembrie 2005, Curtea
Constituţională a reţinut că prerogativa instanţei de a cenzura, cu prilejul
stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocaţial convenit, prin prisma proporţionalităţii
sale cu amplitudinea şi complexitatea activităţii depuse, este cu atât mai
necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată,
urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenţii, ceea ce
presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil. Or, opozabilitatea sa
faţă de partea potrivnică, care este terţ în raport cu convenţia de prestare a
serviciilor avocaţiale, este consecinţa însuşirii sale de instanţă prin
hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanţa dobândeşte caracter cert,
lichid şi exigibil.
In sensul celor arătate este şi jurisprudenţa Curţii
Europene a Drepturilor Omului, care, învestită fiind cu soluţionarea
pretenţiilor la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse şi
onorariile avocaţiale, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în
măsura în care constituie cheltuieli necesare care au fost în mod real făcute
în limita unui cuantum rezonabil.
Raţiunile care au stat la baza adoptării soluţiei
anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se
impune a fi menţinută.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Gheorghe
Dumitru în Dosarul nr. 18.131/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a
VI-a comercială, de Societatea Comercială „Florion Service" - S.R.L. din
Borş în Dosarul nr. 3.684/35/CA/2006 al Curţii de Apel Oradea - Secţia
comercială, de contencios administrativ şi fiscal, precum şi de Andreea Nagua
Anichitei şi Laurenţiu Mihai Anichitei în Dosarul nr. 31.400/299/2005 al Curţii
de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2007.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman