Decizia Nr.474 din 16.06.2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I, V şi X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 606 din 11 august 2015

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Simona-Maya Teodoroiu	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Ioana Marilena Chiorean	- magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I, V şi X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România, excepţie ridicată de Daniel Doandeş în Dosarul nr. 4.133/95/2014 al Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 123D/2015.2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 9 iunie 2015, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea formulată de autorul excepţiei prin care a solicitat amânarea pronunţării în vederea depunerii de concluzii scrise, în temeiul dispoziţiilor art. 57 din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 16 iunie 2015.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:3. Prin Încheierea din 15 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 4.133/95/2014, Tribunalul Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I, V şi X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 235/2013. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Daniel Doandeş în cadrul soluţionării unei cauze de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii prin care acesta solicită „fie menţinerea cărţii de identitate actuale, fie emiterea unei cărţi de identitate care să nu conţină mediu de stocare electronic“.4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, potrivit Legii nr. 235/2013 care modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012, cetăţenii români pot opta pentru: cartea de identitate simplă (care va conţine suportul de memorie - cip - de identificare pentru cardul de sănătate) şi cartea electronică de identitate în două variante, şi anume cu două elemente biometrice (imagine facială şi impresiuni papilare a două degete), respectiv cu un singur element (imaginea facială). Deşi art. 16 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 legiferează un „drept de opţiune“ între o carte de identitate (simplă) şi una electronică, „faptic această opţiune rămâne doar la nivel normativ-declarativ, fără nicio garanţie reală la care este obligat statul, prin instituţiile sale în condiţiile prevederilor constituţionale exprese conţinute în art. 29 [...], precum şi în art. 26 alin. (1) [...]“.5. Astfel, susţine autorul excepţiei, cartea „simplă“ de identitate „va conţine obligatoriu un mediu de stocare electronic (cip) pentru cardul de sănătate“, ceea ce îi afectează integral identitatea, fiind contrar „convingerilor sale intime“. Faţă de dispoziţiile constituţionale care apără şi garantează libertatea de gândire şi de conştiinţă, în acord cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, dar şi cu art. 18 din Pactul internaţional cu privire la drepturi civile şi politice, susţine că acest drept include dreptul de a avea sau a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa. Legiferarea specială a protecţiei libertăţii de conştiinţă este deplin justificată de importanţa deosebită a acesteia pentru existenţa persoanei. În acord cu acest principiu al protecţiei speciale a libertăţii de conştiinţă, deja la nivel european, Marea Britanie a renunţat la documentele de identitate electronice, iar Consiliul Constituţional din Franţa a pronunţat Decizia nr. 652 din 22 martie 2012 privind neconstituţionalitatea Legii referitoare la actele electronice de identitate. În Finlanda, „introducerea cardurilor electronice de identitate este considerată un eşec din moment ce numai 300.000 de cetăţeni din 5 milioane vizaţi au optat pentru un astfel de card, în Suedia, situaţia este similară, numai 100.000 de cetăţeni (1%) utilizau un astfel de card în iunie 2012, iar Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Irlanda, Lituania nu au carduri electronice de identitate pentru populaţie şi nici nu există planuri privind introducerea lor conform unui studiu al ENISA“. Autorul excepţiei mai arată că, încă din anul 2004, raportorul Parlamentului European Ole Sorensen a atras atenţia că biometria şi documentele electronice reprezintă un pas către stocarea centralizată şi sistematică a datelor cu caracter personal, ceea ce ar echivala cu „utilizarea unui baros pentru a sparge o nucă“ şi a evidenţiat faptul că o astfel de bază de date ar afecta protecţia drepturilor cetăţeneşti, în special dreptul la viaţa privată. În România, societatea civilă este cvasiunanim împotriva actelor de identitate electronice. Un număr de 46 de organizaţii nonguvernamentale au sesizat Guvernul României în legătură cu această problemă, prin memoriul la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012. Mai susţine că buletinul care conţine un „mediu de stocare“ pentru viitorul card de sănătate încalcă libertatea de conştiinţă, iar Legea nr. 235/2013 încalcă dreptul la exercitarea cetăţeniei şi restrânge exerciţiul drepturilor şi libertăţilor fundamentale.6. Tribunalul Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale referitoare la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Avocatul Poporului consideră, în esenţă, că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 26 şi nici celor privind cetăţenia din Constituţie, deoarece actul de identitate electronic trebuie limitat strict la un proces de verificare, făcând dovada datelor de stare civilă şi de identificare în anumite sisteme informatice de către persoanele autorizate. Referitor la încălcarea art. 29 din Constituţie, consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin acestei norme constituţionale, iar, cu privire la celelalte texte din Constituţie invocate, apreciază că acestea nu au incidenţă în cauza de faţă.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, concluziile scrise şi înscrisurile depuse la dosar de autorul excepţiei, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în dispozitivul încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. I, V şi X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 18 decembrie 2012, astfel cum a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 235/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 19 iulie 2013.Art. I modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011. Potrivit art. 16 din aceasta, în forma modificată prin Legea nr. 235/2013, „(1) Cartea de identitate se eliberează:a)cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;b)cu valabilitate de 7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani;c)cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 25 de ani;d)cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 55 de ani.(2) De la data punerii în circulaţie a cărţii electronice de identitate, cartea de identitate şi cartea electronică de identitate se eliberează:a)cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani; b)cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani, cu excepţia cărţii electronice de identitate prevăzute la art. 17 alin. (6) lit. a), care se eliberează cu termen de valabilitate de 5 ani. (3) De la data punerii în circulaţie a cărţii electronice de identitate, cetăţenii români pot opta pentru eliberarea:a)unei cărţi de identitate; b)unei cărţi electronice de identitate, în una dintre variantele prevăzute la art. 17 alin. (6).“Art. V modifică şi completează Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cărţii electronice de identitate, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, titlul acestei Ordonanţe a Guvernului va avea următorul cuprins: „Ordonanţă privind unele măsuri pentru operaţionalizarea sistemului informatic de emitere şi punere în circulaţie a documentelor electronice de identitate şi rezidenţă“, iar art. 1 alin. (1) prevede următoarele: „Până la data de 31 martie 2014 se va realiza o platformă-pilot pentru constituirea sistemului informatic de emitere a cărţii electronice de identitate şi punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate şi a cărţii electronice de rezidenţă.“Art. X are următorul cuprins: „(1) Până la asigurarea suportului tehnic necesar pentru eliberarea cărţii electronice de identitate şi a cărţii electronice de rezidenţă, cărţile de identitate, cărţile de rezidenţă şi cărţile de alegător se produc şi se eliberează potrivit dispoziţiilor aplicabile până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.(2) De la data asigurării suportului tehnic necesar pentru eliberarea cărţii electronice de identitate şi a cărţii electronice de rezidenţă, autorităţile competente eliberează cărţile de identitate, cărţile de alegător şi cărţile de rezidenţă, numai în formatul realizat potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 69/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă.
(3) Cărţile de identitate provizorii şi cărţile de alegător se produc şi se eliberează potrivit dispoziţiilor aplicabile actelor de identitate.(4) Menţiunile care se înscriu în cărţile de identitate şi în cărţile de identitate provizorii se realizează potrivit dispoziţiilor aplicabile actelor de identitate care le conţin.(5) Datele biometrice pentru cartea electronică de identitate se colectează după cum urmează:a)la sediile serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor pentru cartea electronică de identitate care conţine, ca dată biometrică, numai imaginea facială; b)la sediile serviciilor publice comunitare de evidenţă şi eliberare a paşapoartelor simple, cu echipamentele din dotarea acestora, pentru cartea electronică de identitate care conţine ca date biometrice atât imaginea facial, cât şi imaginile impresiunilor papilare, până la asigurarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor cu echipamentele şi produsele software necesare preluării imaginilor impresiunilor papilare. (6) Datele biometrice pentru cartea electronică de rezidenţă se colectează de către Inspectoratul General pentru Imigrări, cu echipamentele utilizate la paşapoartele electronice şi la permisele de şedere pentru cetăţenii străini.(7) Datele pentru cartea de identitate şi datele biometrice pentru cartea electronică de identitate se colectează, pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate, de către Ministerul Afacerilor Externe, cu echipamentele utilizate la paşapoartele electronice, aflate în dotarea sa şi a misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare.“12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 5 alin. (2) potrivit căruia „Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere“, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, art. 23 privind libertatea individuală, art. 26 privind viaţa intimă, familială şi privată, art. 29 privind libertatea conştiinţei, art. 36 alin. (1) privind dreptul la vot, art. 37 privind dreptul de a fi ales, art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, art. 46 privind dreptul la moştenire, art. 48 privind familia, art. 50 privind protecţia persoanelor cu handicap, art. 51 privind dreptul de petiţionare şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, aşa cum se menţionează în Expunerea de motive, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 a fost adoptată „în baza necesităţii alinierii la iniţiativele europene în materia evidenţei persoanelor şi a e-serviciilor, respectiv preocupările de interconectare a sistemelor referitoare la identitatea electronică, pentru crearea premiselor necesare introducerii şi compatibilizării soluţiilor de e-adminstraţie, în concordanţă cu obiectivele care se subscriu proiectului european la scară largă, STORK (Secure idenTity acrOss boRders linKed), care îşi propune să implementeze recunoaşterea la scară europeană a identităţii electronice, ceea ce va permite întreprinderilor, cetăţenilor şi funcţionarilor din administraţiile publice să îşi utilizeze, în oricare dintre statele membre, identitatea electronică atribuită la nivel naţional; [...] ţinând cont de obligaţiile asumate de către România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, sub sancţiunea declanşării procedurii privind neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de art. 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, de introducere în cursul anului 2012 a elementelor biometrice de identificare în permisele de mic trafic de frontieră.“14. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 modifică şi completează, printre altele, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, prevăzând la art. 16 alin. (3) din aceasta, în forma modificată prin Legea nr. 235/2013, că, „De la data punerii în circulaţie a cărţii electronice de identitate“, cetăţenii români pot opta pentru eliberarea unei cărţi de identitate sau a unei cărţi electronice de identitate, în una dintre variantele prevăzute la art. 17 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005).15. Însă, deşi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 a intrat în vigoare la data de 12 decembrie 2012, iar Legea nr. 235/2013, de aprobare a acesteia, cu modificări şi completări, a intrat în vigoare la data de 22 iulie 2013, aşa cum prevede art. X din ordonanţa de urgenţă, care instituie dispoziţii tranzitorii, până la asigurarea suportului tehnic necesar pentru eliberarea cărţii electronice de identitate şi a cărţii electronice de rezidenţă, cărţile de identitate, cărţile de rezidenţă şi cărţile de alegător se produc şi se eliberează potrivit dispoziţiilor aplicabile până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012. Totodată, art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 introduce art. 41¹ în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 2 noiembrie 2011, potrivit căruia, „De la data stabilită prin hotărâre a Guvernului pentru punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate“, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi membrii de familie ai acestora pot solicita eliberarea unei cărţi de rezidenţă sau a unei cărţi electronice de rezidenţă.16. Prin urmare, Curtea constată că, aşa cum reiese din prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 235/2013, data punerii în circulaţie a cărţii electronice de identitate se va stabili prin hotărâre a Guvernului, după asigurarea suportului tehnic necesar pentru eliberarea cărţii electronice de identitate şi a cărţii electronice de rezidenţă. Astfel, până la data punerii în circulaţie a cărţii electronice de identitate, ultraactivează prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, în forma anterioară modificărilor şi completărilor aduse acesteia prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012.17. Curtea reţine că litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate îl reprezintă acţiunea în contencios administrativ, având ca obiect obligaţia de a face, prin care reclamantul - autor al excepţiei de neconstituţionalitate a arătat că la data de 7 august 2014 îi expira valabilitatea cărţii de identitate şi că nu doreşte ca noua carte de identitate să-i fie eliberată în format electronic aşa cum prevăd dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012. În acest scop a solicitat suspendarea procedurii de emitere a cărţii de identitate şi menţinerea valabilităţii celei care expiră.18. Având în vedere acestea şi ţinând cont de critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate care introduc obligativitatea emiterii cărţilor de identitate şi a cărţilor electronice de identitate în forma reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 sunt neconstituţionale, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate nu se aplică în litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, având în vedere dispoziţiile tranzitorii ale art. X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012, precum şi faptul că nu au fost puse încă în circulaţie cărţile electronice de identitate. Astfel, dispoziţiile de lege referitoare la cărţile electronice de identitate se vor aplica „la data asigurării suportului tehnic necesar pentru eliberarea lor“, dată ce urmează a fi stabilită prin hotărâre a Guvernului. De altfel, şi instanţa judecătorească ce a soluţionat acţiunea formulată a reţinut că la acest moment nu există opţiunea eliberării unei cărţi electronice de identitate, deoarece nu există tehnica necesară.19. Prin urmare, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate nu au incidenţă în cauza în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate şi, în consecinţă, în temeiul art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a acestora urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I, V şi X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România, excepţie ridicată de Daniel Doandeş în Dosarul nr. 4.133/95/2014 al Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie 2015. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean