DECIZIE Nr.
473 din 6 mai 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei
pentru spatiile cu destinatia de locuinte
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 446 din 13 iunie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei
pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicată de Dumitra Iordan,
Constantin Iordan, Mihail Alexandru Iordan şi Georgiana Iordan în Dosarul nr.
4.384/300/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal se prezintă personal partea Ion Manu,
lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Partea prezentă depune note scrise şi solicită
respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 23 octombrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 4.384/300/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind
protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de
locuinţe, excepţie ridicată de Dumitra Iordan, Constantin Iordan, Mihail
Alexandru Iordan şi Georgiana Iordan.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 6 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 sunt discriminatorii, întrucât stabilesc o
situaţie defavorabilă pentru proprietarii care au cumpărat locuinţe în baza
Legii nr. 112/1995 şi ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost
desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată,
invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul arătă că textul
de lege criticat garantează proprietarului recunoscut de justiţie posibilitatea
valorificării atributelor dreptului său, pe de o parte, şi oferă cumpărătorului locuinţei o protecţie împotriva unor
eventuale abuzuri, cu asigurarea dreptului la o locuinţă pe durata unei
perioade rezonabile.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit.d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3,' 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu
destinaţia de locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, cu
modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul conţinut:
„In cazul contractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu încălcarea
prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor
imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, şi
desfiinţate prin hotărâre judecătorească, proprietarul recunoscut de justiţie
va încheia cu persoanele care au cumpărat locuinţa în baza Legii nr. 112/1995
şi care o ocupă efectiv, la cererea acestora, un contract de închiriere pentru
o perioadă de 5 ani."
Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 care consacră
egalitatea în drepturi a cetăţenilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că textul de lege criticat a mai fost supus controlului de
constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi
cu o motivare similară.
Astfel, prin Decizia nr. 742 din 26 octombrie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 7 decembrie 2006, Curtea a statuat că excepţia este
neîntemeiată, întrucât nu se poate reţine o încălcare a principiului egalităţii
în faţa legii, deoarece situaţiile juridice diferite impun reglementări legale
diferite.
Prin stabilirea conţinutului şi limitelor dreptului de
proprietate potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, legiuitorul a ţinut
seama nu numai de interesele proprietarilor recunoscuţi prin hotărâri
judecătoreşti, ci şi de interesele persoanelor care au cumpărat locuinţa în
baza Legii nr. 112/1995, realizând astfel un echilibru între cele două
categorii de persoane. In acest sens, legiuitorul a statuat că dreptul de a cere încheierea unui contract de
închiriere este, în acest caz, un drept personal recunoscut numai titularilor
contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr. 112/1995 şi
ulterior anulate. In acest fel, i se oferă cumpărătorului locuinţei o protecţie
împotriva unor eventuale abuzuri, cu asigurarea dreptului la o locuinţă pe
durata unei perioade
rezonabile, iar proprietarului i se recunoaşte dreptul său de proprietate, în
limitele determinate de lege.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia
pronunţată în prealabil îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind
protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de
locuinţe, excepţie ridicată de Dumitra Iordan, Constantin Iordan, Mihail
Alexandru Iordan şi Georgiana Iordan în Dosarul nr. 4.384/300/2007 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu