Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (6) Trimite unui prieten Tipareste act

Ordinul Nr.1226 din 03.12.2012

pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale
ACT EMIS DE: Ministerul Sanatatii
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 855 din 18 decembrie 2012




Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei sănătate publică şi control în sănătate publică nr. R.A. 654/2012 şi având în vedere Avizul Ministerului Mediului şi Pădurilor nr. 5.448/R.P./2012,având în vedere prevederile art. 17 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 52 lit. c) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările ulterioare,în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul sănătăţii emite următorul ordin: Articolul 1Se aprobă Normele tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale, prevăzute în anexa nr. 1. Articolul 2Se aprobă Metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale, prevăzută în anexa nr. 2. Articolul 3Se desemnează Institutul Naţional de Sănătate Publică, instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătăţii, ca autoritate responsabilă pentru gestionarea bazei naţionale de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale. Articolul 4Se aprobă Condiţiile de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, prevăzute în anexa nr. 3. Articolul 5Se aprobă Conţinutul-cadru al planului de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale, prevăzut în anexa nr. 4. Articolul 6Aplicarea prevederilor prezentului ordin şi elaborarea planului prevăzut la art. 5 sunt obligatorii pentru obţinerea vizei anuale a autorizaţiei sanitare de funcţionare. Articolul 7(1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, toate unităţile în care se desfăşoară activităţi medicale, cu excepţia prevăzută de dispoziţiile alin. (5), elaborează planul propriu de gestionare a deşeurilor medicale rezultate din aceste activităţi şi îl transmit direcţiilor de sănătate publică judeţene pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea, respectiv Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, după caz. Planurile sunt aprobate de direcţiile de sănătate publică judeţene.(2) În termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti elaborează şi transmit Ministerului Sănătăţii planurile de gestionare a deşeurilor medicale la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti, întocmite pe baza planurilor de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale primite de la unităţi. Planurile de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti sunt elaborate în colaborare cu persoanele desemnate să coordoneze activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din unităţile sanitare existente în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti.(3) Planurile judeţene de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale sunt transmise către centrele regionale de sănătate publică şi al municipiului Bucureşti, care la rândul lor sunt înaintate Centrului Naţional de Monitorizare a Riscurilor de Mediu Comunitar, din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.(4) Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, elaborează strategia şi planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale la nivel naţional, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, pe baza planurilor de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale întocmite la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti. Strategia şi planul naţional sunt aprobate de Ministerul Sănătăţii şi avizate de Ministerul Mediului şi Pădurilor.(5) Planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale la nivel naţional va fi inclus în planul naţional de gestionare a deşeurilor.(6) Ministerele cu reţea sanitară proprie transmit planul propriu de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale către Ministerul Sănătăţii, instituţia desemnată prin lege pentru elaborarea strategiei şi a planului de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale la nivel naţional.(7) Unităţile sanitare care desfăşoară activităţi medicale care generează mai puţin de 300 kg de deşeuri periculoase pe an sunt exceptate de la obligaţia prevăzută în alin. (1), acestea având obligaţia de a respecta normele tehnice prevăzute în anexa nr. 1 şi de a raporta cantităţile de deşeuri produse şi modul de gestionare a acestora în conformitate cu metodologia din anexa nr. 2.(8) Planurile de gestionare a deşeurilor medicale prevăzute la alin. (1)-(3) sunt analizate şi actualizate anual sau ori de câte ori este necesar şi sunt revizuite o dată la 5 ani. Articolul 8Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, Institutul Naţional de Sănătate Publică, ministerele cu reţea sanitară proprie şi toate unităţile care desfăşoară activităţi medicale, indiferent de forma de organizare, duc la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin. Articolul 9În toate unităţile sanitare, activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale fac parte din obligaţiile profesionale şi sunt înscrise în fişa postului fiecărui salariat. Articolul 10Sumele necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărui ordonator de credit, în conformitate cu prevederile art. 52 lit. h) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările ulterioare. Articolul 11Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se constată şi se sancţionează de către structurile de control în sănătate publică din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, conform legislaţiei în vigoare. Articolul 12(1) Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) De la data intrării în vigoare a prezentului ordin sunt interzise producţia, importul şi comercializarea ambalajelor pentru deşeuri care nu îndeplinesc condiţiile prezentului ordin.(3) Comercializarea ambalajelor pentru deşeuri, care nu corespund cerinţelor din normele tehnice prezentate în anexa nr. 1, aflate pe stoc la producători şi distribuitori înaintea intrării în vigoare a prezentului ordin, este permisă până la epuizarea stocului, dar nu mai târziu de 6 luni de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.(4) Producătorii şi distribuitorii ambalajelor pentru deşeuri care nu corespund cerinţelor din normele tehnice prezentate în anexa nr. 1, aflate pe stoc, declară pe propria răspundere stocul existent la momentul respectiv. Declaraţia este transmisă compartimentului de specialitate din cadrul direcţiei de sănătate publică din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti. Articolul 13La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 6 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare. Articolul 14Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin. Ministrul sănătăţii, Raed Arafat
ANEXA Nr. 1NORME TEHNICE privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale Capitolul IObiective şi domenii de aplicare Articolul 1Normele tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale reglementează modul în care se realizează colectarea separată pe categorii, ambalarea, stocarea temporară, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale, acordând o atenţie deosebită deşeurilor periculoase pentru a preveni contaminarea mediului şi afectarea stării de sănătate. Articolul 2(1) Prezentele norme tehnice se aplică de către toate unităţile sanitare, indiferent de forma de organizare, în care se desfăşoară activităţi medicale în urma cărora sunt produse deşeuri, denumite în continuare deşeuri medicale.(2) Producătorul de deşeuri medicale este răspunzător pentru gestionarea deşeurilor medicale rezultate din activitatea sa.(3) Unităţile elaborează şi aplică planuri, strategii de management şi proceduri medicale care să prevină producerea de deşeuri medicale periculoase sau să reducă pe cât posibil cantităţile produse.(4) Unităţile elaborează şi aplică planul propriu de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în concordanţă cu regulamentele interne şi codurile de procedură, pe baza reglementărilor în vigoare şi respectând conţinutul-cadru prezentat în anexa nr. 4 la ordin. Articolul 3Producătorii de deşeuri medicale, astfel cum sunt definiţi la art. 7, au următoarele obligaţii: a)prevenirea producerii deşeurilor medicale sau reducerea gradului de periculozitate a acestora; b)separarea diferitelor tipuri de deşeuri la locul producerii/generării; c)tratarea şi eliminarea corespunzătoare a tuturor tipurilor de deşeuri medicale produse. Articolul 4Prezentele norme tehnice se aplică şi unităţilor care desfăşoară activităţi conexe celor medicale (cabinete de înfrumuseţare corporală, îngrijiri paleative şi îngrijiri la domiciliu etc.), indiferent de forma de organizare a acestora. Articolul 5(1) Prezentele norme tehnice nu se referă la managementul deşeurilor radioactive, a căror gestionare este prevăzută în reglementări specifice, şi nici la efluenţii gazoşi emişi în atmosferă sau la apele uzate descărcate în receptori.(2) Deşeurile medicale radioactive sunt gestionate cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive, republicată, cu modificările ulterioare. Articolul 6(1) Prezentele norme tehnice nu se referă la managementul deşeurilor de medicamente (din categoria 18 01 08* - medicamente citotoxice şi citostatice şi 18 01 09 - medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08) rezultate din următoarele unităţi, indiferent de forma de organizare a acestora:a)farmacii, drogherii, unităţi autorizate pentru vânzarea sau distribuţia medicamentelor şi produselor farmaceutice; b)unităţi de producţie, depozitare şi păstrare a medicamentelor şi a produselor biologice; c)institute de cercetare farmaceutică; d)unităţi preclinice din universităţile şi facultăţile de farmacie; e)Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale. (2) Gestionarea deşeurilor de medicamente prevăzute la alin. (1) va fi reglementată prin ordin al ministrului sănătăţii, conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în sănătate publică, cu modificările şi completările ulterioare. Capitolul IIDefiniţii Articolul 7În înţelesul prezentelor norme tehnice se definesc următorii termeni: a)activitatea medicală este orice activitate de diagnostic, prevenţie, tratament, cercetare, precum şi de monitorizare şi recuperare a stării de sănătate, care implică sau nu utilizarea de instrumente, echipamente, substanţe ori aparatură medicală; b)ambalajele pentru deşeuri rezultate din activitatea medicală reprezintă recipiente şi containere utilizate pentru colectarea, ambalarea, transportul, tratarea şi eliminarea finală a deşeurilor rezultate din activitatea medicală; c)colectarea deşeurilor medicale reprezintă orice activitate de strângere a deşeurilor, incluzând separarea deşeurilor pe categorii, la sursă, şi stocarea temporară a deşeurilor în scopul transportării acestora la o instalaţie de tratare sau de eliminare a deşeurilor; d)colectarea separată a deşeurilor medicale înseamnă colectarea în cadrul căreia un flux de deşeuri este păstrat separat în funcţie de tipul şi natura deşeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifică a acestora; e)decontaminarea termică reprezintă operaţiunea care se bazează pe acţiunea căldurii umede sau uscate pentru îndepărtarea prin reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite) conţinute în deşeurile medicale periculoase la temperaturi scăzute; f)deşeurile anatomo-patologice sunt fragmente şi organe umane, inclusiv recipiente de sânge şi sânge conservat. Aceste deşeuri sunt considerate infecţioase; g)deşeurile chimice şi farmaceutice sunt substanţe chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive ori inflamabile; medicamentele expirate şi reziduurile de substanţe chimioterapeutice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene; aceste deşeuri sunt incluse în categoria deşeurilor periculoase atunci când prezintă una sau mai multe din proprietăţile prevăzute în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările ulterioare; h)deşeurile infecţioase sunt deşeurile care prezintă proprietăţi periculoase, astfel cum acestea sunt definite în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, la punctul „H 9 - «Infecţioase»: substanţe şi preparate cu conţinut de microorganisme viabile sau toxine ale acestora care sunt cunoscute ca producând boli la om ori la alte organisme vii“; aceste deşeuri sunt considerate deşeuri periculoase; i)deşeurile înţepătoare-tăietoare sunt obiecte ascuţite care pot produce leziuni mecanice prin înţepare sau tăiere; aceste deşeuri sunt considerate deşeuri infecţioase/periculoase, dacă au fost în contact cu fluide biologice sau cu substanţe periculoase; j)deşeurile medicale nepericuloase sunt deşeurile a căror compoziţie şi ale căror proprietăţi nu prezintă pericol pentru sănătatea umană şi pentru mediu; k)deşeurile medicale periculoase sunt deşeurile rezultate din activităţi medicale şi care prezintă una sau mai multe din proprietăţile periculoase enumerate în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare; l)deşeurile rezultate din activitatea medicală sunt toate deşeurile periculoase şi nepericuloase care sunt generate de activităţi medicale şi sunt clasificate conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare; m)echipamentul de tratare prin decontaminare termică a deşeurilor rezultate din activitatea medicală este orice echipament fix destinat tratamentului termic la temperaturi scăzute (105°C - 177°C) a deşeurilor medicale periculoase unde are loc acţiunea generală de îndepărtare prin reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite) conţinute în deşeuri; acesta include dispozitive de procesare mecanică a deşeurilor; n)eliminarea deşeurilor medicale înseamnă operaţiunile prevăzute la D5 şi D10 din anexa nr. 2 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, cu precizarea că numai deşeurile tratate pot fi eliminate prin depozitare; o)fişa internă a gestionării deşeurilor medicale este formularul de păstrare a evidenţei deşeurilor rezultate din activităţile medicale, conţinând datele privind circuitul complet al acestor deşeuri de la producere şi până la eliminarea finală a acestora, conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, conform Listei Europene a Deşeurilor; p)gestionarea deşeurilor medicale înseamnă colectarea, stocarea temporară, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii şi întreţinerea ulterioară a amplasamentelor utilizate; q)instalaţia de incinerare este orice instalaţie tehnică fixă sau mobilă şi echipamentul destinat tratamentului termic al deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate, aşa cum este definit în Hotărârea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare; r)prevenirea producerii deşeurilor medicale reprezintă totalitatea măsurilor luate înainte ca o substanţă, un material sau un produs să devină deşeu medical şi care au drept scop reducerea cantităţii de deşeuri medicale, inclusiv prin reutilizarea produselor folosite în activităţi medicale sau prin extinderea ciclului de viaţă al produselor respective, prin asigurarea unei separări corecte la sursă a deşeurilor periculoase de cele nepericuloase; s)producătorul de deşeuri medicale este orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară activităţi medicale din care rezultă deşeuri medicale; ş)spaţiul central de stocare temporară a deşeurilor medicale reprezintă un amplasament de stocare temporară a deşeurilor medicale, amenajat în incinta unităţii care le-a generat, destinat exclusiv stocării temporare a deşeurilor până la momentul la care acestea sunt evacuate în vederea eliminării; t)tratarea deşeurilor medicale înseamnă operaţiunile de pregătire prealabilă valorificării sau eliminării, respectiv operaţiunile de decontaminare la temperaturi scăzute, conform prevederilor legale în vigoare; ţ)unitatea sanitară este orice unitate publică sau privată, cu paturi sau fără paturi, care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii umane şi care produc deşeuri clasificate conform art. 8. Capitolul IIIClasificări Articolul 8(1) În vederea unei bune gestionări a deşeurilor medicale se utilizează codurile din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.(2) Tipurile de deşeuri, inclusiv cele periculoase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, întâlnite frecvent în activităţile medicale, sunt exemplificate în tabelul următor:

Cod deşeu, conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 Categorii de deşeuri rezultate din activităţi medicale
18 01 01 obiecte ascuţite (cu excepţia 18 01 03*) Deşeurile înţepătoare-tăietoare: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu, pipete, sticlărie de laborator ori altă sticlărie spartă sau nu etc. de unică folosinţă, neîntrebuinţată sau cu termen de expirare depăşit, care nu a intrat în contact cu material potenţial infecţios În situaţia în care deşeurile mai sus menţionate au intrat în contact cu material potenţial infecţios, inclusiv recipientele care
Cod deşeu, conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 Categorii de deşeuri rezultate din activităţi medicale
au conţinut vaccinuri, sunt considerate deşeuri infecţioase şi sunt incluse în categoria 18 01 03*. În situaţia în care obiectele ascuţite au intrat în contact cu substanţe/materiale periculoase sunt considerate deşeuri periculoase şi sunt incluse în categoria 18 01 06*.
18 01 02 fragmente şi organe umane, inclusiv recipiente de sânge şi sânge (cu excepţia 18 01 03*) Deşeurile anatomo-patologice constând în fragmente din organe şi organe umane, părţi anatomice, lichide organice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie şi obstetrică (fetuşi, placente etc.), părţi anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, recipiente pentru sânge şi sânge etc. Toate aceste deşeuri sunt considerate infecţioase şi sunt incluse în categoria 18 01 03*.
18 01 03* deşeuri ale căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor Deşeurile infecţioase, respectiv deşeurile care conţin sau au venit în contact cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor, perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au conţinut sânge sau alte fluide biologice, câmpuri operatorii, mănuşi, sonde şi alte materiale de unică folosinţă, comprese, pansamente şi alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite, scutece care provin de la pacienţi internaţi în unităţi sanitare cu specific de boli infecţioase sau în secţii de boli infecţioase ale unităţilor sanitare, cadavre de animale rezultate în urma activităţilor de cercetare şi experimentare etc.
18 01 04 deşeuri ale căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor Îmbrăcăminte necontaminată, aparate gipsate, lenjerie necontaminată, deşeuri rezultate după tratarea/decontaminarea termică a deşeurilor infecţioase, recipiente care au conţinut medicamente, altele decât citotoxice şi citostatice etc.
18 01 06* chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase Acizi, baze, solvenţi halogenaţi, alte tipuri de solvenţi, produse chimice organice şi anorganice, inclusiv produse reziduale generate în cursul diagnosticului de laborator, soluţii fixatoare sau de developare, produse concentrate utilizate în serviciile de dezinfecţie şi curăţenie, soluţii de formaldehidă etc.
18 01 07 chimicale, altele decât cele specificate la 18 01 06* Produse chimice organice şi anorganice nepericuloase (care nu necesită etichetare specifică), dezinfectanţi (hipoclorit de sodiu slab concentrat, substanţe de curăţare etc.), soluţii antiseptice, deşeuri de la aparatele de diagnoză cu concentraţie scăzută de substanţe chimice periculoase etc., care nu se încadrează la 18 01 06*
18 01 08* medicamente citotoxice şi citostatice Categoriile de deşeuri vor fi stabilite în ordinul privind gestionarea deşeurilor de medicamente, care va fi reglementat conform art. 6 alin. (2).
18 01 09 medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08 Categoriile de deşeuri vor fi stabilite în ordinul privind gestionarea deşeurilor de medicamente, care va fi reglementat conform art. 6 alin. (2).
18 01 10* deşeuri de amalgam de la tratamentele stomatologice; aceste deşeuri sunt considerate periculoase. Capsule sau resturi de amalgam (mercur), dinţi extraşi care au obturaţii de amalgam, coroane dentare, punţi dentare, materiale compozite fotopolimerizabile, ciment glasionomer etc.

NOTĂ: Deşeurile periculoase sunt marcate cu un asterisc (*) conform prevederilor anexei nr. 2 „Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase“ la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare. (3) Deşeurile neexemplificate la alin. (2) generate în unităţile sanitare se clasifică conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, şi se gestionează conform legislaţiei în vigoare. Capitolul IVMinimizarea cantităţii de deşeuri Articolul 9Separarea pe categorii a deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi, implicit, reducerea cantităţii de deşeuri reprezintă un principiu de bază pentru introducerea metodelor şi tehnologiilor de tratare a deşeurilor medicale. Articolul 10Avantajele minimizării cantităţii de deşeuri sunt reprezentate de protejarea mediului înconjurător, o mai bună protecţie a muncii, reducerea costurilor privind managementul deşeurilor în unitatea sanitară şi îmbunătăţirea relaţiei de comunicare cu membrii comunităţii. Articolul 11Minimizarea cantităţii de deşeuri implică următoarele etape: a)reducerea la sursă a deşeurilor se poate realiza prin:achiziţionarea de materiale care generează cantităţi mici de deşeuri;

utilizarea de metode şi echipamente moderne ce nu generează substanţe chimice periculoase, cum ar fi: înlocuirea metodei clasice de dezinfecţie chimică cu dezinfecţia pe bază de abur sau de ultrasunete, înlocuirea termometrelor cu mercur cu cele electronice, utilizarea radiografiilor computerizate în locul celor clasice;

gestionarea corectă a depozitelor de materiale şi reactivi; b)separarea la sursă prin asigurarea că deşeurile sunt colectate în ambalajele corespunzătoare fiecărei categorii; c)tratarea deşeurilor prin utilizarea metodei de decontaminare termică la temperaturi scăzute; d)eliminarea finală în condiţii corespunzătoare; după reducerea pe cât posibil a cantităţii de deşeuri, deşeurile tratate se elimină prin metode cu impact minim asupra mediului. Capitolul VColectarea deşeurilor medicale la locul de producere Articolul 12(1) Colectarea separată a deşeurilor este prima etapă în gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale.(2) Producătorii de deşeuri medicale au obligaţia colectării separate a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în funcţie de tipul şi natura deşeului, cu scopul de a facilita tratarea/eliminarea specifică fiecărui deşeu.(3) Producătorii de deşeuri medicale au obligaţia să nu amestece diferite tipuri de deşeuri periculoase şi nici deşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase. În situaţia în care nu se realizează separarea deşeurilor, întreaga cantitate de deşeuri în care au fost amestecate deşeuri periculoase se tratează ca deşeuri periculoase. Capitolul VIAmbalarea deşeurilor medicale Articolul 13Recipientul în care se face colectarea şi care vine în contact direct cu deşeurile periculoase rezultate din activităţi medicale este de unică folosinţă şi se elimină odată cu conţinutul. Articolul 14Codurile de culori ale recipientelor în care se colectează deşeurile medicale sunt: a)galben - pentru deşeurile medicale periculoase, astfel cum sunt definite la art. 7 şi clasificate la art. 8; b)negru - pentru deşeurile nepericuloase, astfel cum sunt definite la art. 7. Articolul 15Pentru deşeurile infecţioase se foloseşte pictograma „Pericol biologic“. Pentru deşeurile periculoase clasificate la art. 7 prin codurile 18 01 06* - chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase se folosesc pictogramele aferente proprietăţilor periculoase ale acestora, conform anexei nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, respectiv: „Inflamabil“, „Coroziv“, „Toxic“ etc. Articolul 16(1) Pentru deşeurile infecţioase care nu sunt obiecte ascuţite identificate prin codul 18 01 03*, conform art. 8, se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau saci din polietilenă galbeni ori marcaţi cu galben. Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă, cât şi sacii sunt marcaţi şi etichetaţi în limba română cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, pictograma „Pericol biologic“, capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului pe secţie, unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lor, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor Naţiunilor Unite (UN), în conformitate cu Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR). Cutiile din carton prevăzute cu saci de plastic în interior trebuie stocate temporar pe suprafeţe uscate.(2) Sacii trebuie să aibă o rezistenţă mecanică mare, să se poată închide uşor şi sigur, utilizând sigilii de unică folosinţă. Termosuturile trebuie să fie continue, rezistente şi să nu permită scurgeri de lichid.(3) La alegerea dimensiunii sacului se ţine seama de cantitatea de deşeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale deşeurilor. Atunci când nu este pus în cutie de carton care să asigure rezistenţă mecanică, sacul se introduce în pubele prevăzute cu capac şi pedală sau în portsac, fiind obligatoriu ca şi acesta din urmă să aibă capac. Înălţimea sacului trebuie să depăşească înălţimea pubelei, astfel încât sacul să se răsfrângă peste marginea superioară a acesteia, iar surplusul trebuie să permită închiderea sacului în vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depăşi trei pătrimi din volumul său. Pubelele cu pedală şi capac trebuie să fie inscripţionate cu pictograma „Pericol biologic“.(4) Grosimea polietilenei din care este confecţionat sacul este cuprinsă între 50-70 µ.(5) Cutiile din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau sacii din polietilenă galbeni (sau marcaţi cu galben) trebuie să fie supuse procedurilor de testare specifică a rezistenţei materialului la acţiuni mecanice, în conformitate cu standardele europene specifice pentru astfel de recipiente. Testele de încercare trebuie să fie realizate de către laboratoare acreditate. Articolul 17(1) Atât deşeurile înţepătoare-tăietoare identificate prin codul 18 01 01, cât şi prin codul 18 01 03* conform art. 8 se colectează separat în acelaşi recipient din material plastic rigid rezistent la acţiuni mecanice.(2) Recipientul trebuie prevăzut la partea superioară cu un capac special care să permită introducerea deşeurilor şi să împiedice scoaterea acestora după umplere a recipientului, fiind prevăzut în acest scop cu un sistem de închidere definitivă. Capacul recipientului are orificii pentru detaşarea acelor de seringă şi a lamelor de bisturiu. Recipientele trebuie prevăzute cu un mâner rezistent pentru a fi uşor transportabile la locul de stocare temporară şi, ulterior, la locul de eliminare finală. Recipientele utilizate pentru deşeurile înţepătoare-tăietoare infecţioase au culoarea galbenă şi sunt marcate cu pictograma „Pericol biologic“. Articolul 18Recipientul destinat colectării deşeurilor înţepătoare-tăietoare trebuie să aibă următoarele caracteristici: a)să fie impermeabil, să prezinte etanşeitate, un sistem de închidere temporară şi definitivă. Prin sistemul de închidere temporară se asigură o măsură de prevenţie suplimentară, iar prin sistemul de închidere definitivă se împiedică posibilitatea de contaminare a personalului care manipulează deşeurile înţepătoare-tăietoare şi a mediului, precum şi posibilitatea de refolosire a acestora de către persoane din exteriorul unităţii sanitare; b)să fie marcat şi etichetat în limba română cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, pictograma „Pericol biologic“, capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului pe secţie, unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR; c)să fie supus procedurilor de testare specifică a rezistenţei materialului la acţiuni mecanice, testele de încercare urmând a fi realizate de către laboratoarele acreditate pentru astfel de testări, care să ateste conformarea la condiţiile tehnice prevăzute de Standard SR 13481/2003: „Recipiente de colectare a deşeurilor înţepătoare-tăietoare rezultate din activităţi medicale. Specificaţii şi încercări“ sau cu alte standarde europene; d)să prezinte siguranţă şi stabilitate pe masa de tratament sau acolo unde este amplasat, astfel încât să se evite răsturnarea accidentală a acestuia şi împrăştierea conţinutului. Articolul 19În situaţia în care numai acele de seringă sunt colectate în recipientele descrise la art. 17 şi 18, deşeurile infecţioase constând din seringi se pot colecta împreună cu alte deşeuri infecţioase în funcţie de destinaţia acestora, conform prevederilor art. 16. Articolul 20Pentru deşeurile infecţioase de laborator se folosesc cutii din carton rigid prevăzute în interior cu sac galben de polietilenă, marcate cu galben, etichetate cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, pictograma „Pericol biologic“, capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului pe secţie, unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR. Articolul 21(1) Al doilea recipient în care se depun sacii, cutiile şi recipientele pentru deşeurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereţi rigizi, aflate în spaţiul central pentru stocarea temporară a deşeurilor din incinta unităţii sanitare.(2) Containerele mobile pentru deşeuri infecţioase, anatomo-patologice şi părţi anatomice şi înţepătoare-tăietoare au marcaj galben, sunt etichetate „Deşeuri medicale“ şi poartă pictograma „Pericol biologic“. Containerele trebuie confecţionate din materiale rezistente la acţiunile mecanice, uşor lavabile şi rezistente la acţiunea soluţiilor dezinfectante.(3) Containerul trebuie să fie etanş şi prevăzut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire în instalaţia de procesare a deşeurilor.(4) Dimensiunea containerelor se alege astfel încât să se asigure preluarea întregii cantităţi de deşeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive. Este strict interzisă depunerea deşeurilor periculoase neambalate (vrac). Articolul 22(1) Deşeurile anatomo-patologice încadrate la codul 18 01 02 (18 01 03*) destinate incinerării sunt colectate în mod obligatoriu în cutii din carton rigid, prevăzute în interior cu sac din polietilenă care trebuie să prezinte siguranţă la închidere sau în cutii confecţionate din material plastic rigid cu capac ce prezintă etanşeitate la închidere, având marcaj galben, special destinate acestei categorii de deşeuri, şi sunt eliminate prin incinerare.(2) Recipientele vor fi etichetate cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, pictograma „Pericol biologic“, capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data distribuirii recipientului pe secţie, unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR. Articolul 23La solicitarea beneficiarului, părţile anatomice pot fi înhumate sau incinerate în condiţiile legii, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a acestuia, ce se depune atât la unitatea sanitară respectivă, cât şi la direcţia de sănătate publică judeţeană. Direcţia de sănătate publică judeţeană eliberează un certificat în acest sens. Părţile anatomice sunt ambalate şi refrigerate, după care se vor depune în cutii speciale, etanşe şi rezistente. Articolul 24(1) Deşeurile periculoase chimice rezultate din unităţile sanitare identificate prin codul 18 01 06* se colectează în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului („Inflamabil“, „Coroziv“, „Toxic“ etc.) şi se tratează conform prevederilor legale privind deşeurile periculoase.(2) Deşeurile chimice sunt colectate şi ambalate în recipiente cu o capacitate care să nu depăşească 5 l pentru substanţe lichide şi 5 kg pentru substanţe solide. Aceste recipiente pot fi introduse într-un ambalaj exterior care, după umplere, nu trebuie să depăşească greutatea de 30 de kg.(3) Deşeurile periculoase chimice rezultate din unităţi sanitare se colectează separat şi se elimină prin incinerare (după ce, în prealabil, a fost testată reactivitatea termică a acestor deşeuri), tratare chimică sau sunt returnate la furnizor, cu acordul expres al acestuia.(4) Recipientele în care se colectează deşeurile chimice trebuie să fie proiectate şi realizate în aşa fel încât să împiedice orice pierdere de conţinut, cu respectarea următoarelor condiţii:a)materialele din care sunt executate recipientele şi sistemele de închidere ale acestora nu trebuie să fie atacate de către conţinut şi nici să formeze cu acesta compuşi periculoşi; b)toate părţile recipientelor şi ale sistemelor de închidere ale acestora trebuie să fie solide şi rezistente, astfel încât să excludă orice defecţiune şi să răspundă în deplină siguranţă la presiunile şi eforturile normale de manipulare; c)recipientele prevăzute cu sistem de închidere trebuie să fie proiectate în aşa fel încât ambalajul să poată fi deschis şi închis în mod repetat, fără pierdere de conţinut. (5) Deşeurile chimice periculoase aflate în stare lichidă se colectează în recipiente speciale, impermeabile, iar evacuarea lor se realizează de către o firmă autorizată.(6) Deşeurile chimice, dacă se află în ambalajul lor original (sticlă, folie etc.), pot fi împachetate în recipiente care nu corespund standardelor UN, în conformitate cu ADR (ADR 3.4 şi dispoziţia specială 601 de la 3.3). În cazul în care aceste deşeuri nu se mai află în ambalajul original, ele se stochează şi ambalează în recipiente care corespund standardelor UN, în conformitate cu prevederile ADR. Articolul 25Pentru a evita acumularea în unităţile sanitare a unor cantităţi mari de deşeuri farmaceutice (de exemplu: medicamente expirate), acestea se pot returna, pe baza unui contract, farmaciei sau depozitului de produse farmaceutice în vederea eliminării finale. Articolul 26Deşeurile chimice nepericuloase identificate prin codul 18 01 07 rezultate din unităţi sanitare se colectează separat în ambalajul original. În cazul deşeurilor de la aparatele de diagnoză, ce conţin substanţe chimice periculoase în concentraţii neglijabile, sunt urmate instrucţiunile specifice echipamentului respectiv. Aceste deşeuri se valorifică sau se elimină ca deşeuri nepericuloase. Articolul 27Deşeurile stomatologice identificate prin codul 18 01 10* reprezentate de amalgamul dentar se colectează separat în containere sigilabile şi sunt preluate de firme autorizate în vederea valorificării. Articolul 28(1) Deşeurile medicale periculoase trebuie să fie ambalate şi etichetate cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute la art. 21 din Hotărârea Guvernului nr. 1.175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţii de transport rutier de mărfuri periculoase în România, în sensul că trebuie să fie ambalate în ambalaje sau cisterne potrivit prevederilor părţii a 4-a şi cap. 5.1 din anexa A la ADR şi să fie marcate şi etichetate potrivit prevederilor ADR, conţinute în cap. 5.2 din anexa A.(2) Este interzisă utilizarea de către unităţile sanitare a altor tipuri de ambalaje care nu prezintă documente de certificare şi testare, inclusiv pentru compoziţia chimică a materialului din care este realizat ambalajul, marcajul care corespunde standardelor UN, precum şi acordul producătorului/furnizorului de ambalaje.(3) Este permisă utilizarea doar a ambalajelor confecţionate din materiale care permit incinerarea cu riscuri minime pentru mediu şi sănătate. Articolul 29Deşeurile rezultate în urma administrării tratamentelor cu citotoxice şi citostatice reprezentate de corpuri de seringă cu sau fără ac folosite, sticle şi sisteme de perfuzie, materiale moi contaminate, echipament individual de protecţie contaminat etc. trebuie colectate separat, ambalate în containere de unică folosinţă sigure, cu capac, care se elimină separat. Recipientele trebuie marcate şi etichetate cu aceleaşi informaţii specificate mai sus, pentru alte tipuri de deşeuri. Acest tip de deşeu se elimină numai prin incinerare, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 128/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 30Deşeurile nepericuloase se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripţionaţi „Deşeuri nepericuloase“. În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă transparenţi şi incolori. Capitolul VIIStocarea temporară a deşeurilor rezultate din activităţile medicale Articolul 31(1) Stocarea temporară, în sensul dispoziţiilor art. 7, trebuie realizată în funcţie de categoriile de deşeuri colectate la locul de producere.(2) Este interzis accesul persoanelor neautorizate în spaţii destinate stocării temporare.(3) Este interzisă cu desăvârşire abandonarea, descărcarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor medicale. Articolul 32(1) În fiecare unitate sanitară trebuie să existe un spaţiu central pentru stocarea temporară a deşeurilor medicale.(2) În cazul construcţiilor noi, amenajarea spaţiului pentru stocarea temporară a deşeurilor medicale trebuie prevăzută prin proiectul unităţii.
(3) Unităţile care nu au fost prevăzute prin proiect cu spaţii pentru stocare temporară a deşeurilor trebuie să construiască şi să amenajeze aceste spaţii în termen de 6 luni de la adoptarea prezentelor norme tehnice.(4) Spaţiul central de stocare a deşeurilor trebuie să aibă două compartimente:a)un compartiment pentru deşeurile periculoase, prevăzut cu dispozitiv de închidere care să permită numai accesul persoanelor autorizate; b)un compartiment pentru deşeurile nepericuloase, amenajat conform Normelor de igienă şi recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
Articolul 33(1) Spaţiul central destinat stocării temporare a deşeurilor periculoase trebuie să permită stocarea temporară a cantităţii de deşeuri periculoase acumulate în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale acestora.(2) Spaţiul de stocare temporară a deşeurilor periculoase este o zonă cu potenţial septic şi trebuie separat funcţional de restul construcţiei şi asigurat prin sisteme de închidere. Încăperea în care sunt stocate temporar deşeuri periculoase trebuie prevăzută cu sifon de pardoseală pentru evacuarea în reţeaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma curăţării şi dezinfecţiei. În cazul în care locaţia respectivă nu dispune de sifon de pardoseală din construcţie, suprafaţa trebuie să fie uşor lavabilă, impermeabilă şi continuă, să nu existe un surplus mare de apă uzată, astfel încât dezinfecţia şi curăţarea să se realizeze cu materiale de curăţenie de unică folosinţă considerate la final deşeuri medicale infecţioase.(3) Spaţiul de stocare temporară a deşeurilor periculoase trebuie prevăzut cu ventilaţie corespunzătoare pentru asigurarea temperaturilor scăzute care să nu permită descompunerea materialului organic din compoziţia deşeurilor periculoase.(4) Trebuie asigurate dezinsecţia şi deratizarea spaţiului de stocare temporară în scopul prevenirii apariţiei vectorilor de propagare a infecţiilor (insecte, rozătoare). Articolul 34(1) Durata stocării temporare a deşeurilor medicale infecţioase în incintele unităţilor medicale nu poate să depăşească un interval de 48 de ore, cu excepţia situaţiei în care deşeurile sunt depozitate într-un amplasament prevăzut cu sistem de răcire care să asigure constant o temperatură mai mică de 4ºC, situaţie în care durata depozitării poate fi de maximum 7 zile. Amplasamentul trebuie să aibă un sistem automat de monitorizare şi înregistrare a temperaturilor, ce va fi verificat periodic.(2) Deşeurile infecţioase încadrate la categoria 18 01 03* generate de cabinete medicale trebuie stocate temporar pe o perioada de maximum 7 zile, cu asigurarea unor condiţii frigorifice corespunzătoare, adică să se asigure constant o temperatură mai mică de 4ºC.(3) Condiţiile de stocare temporară a deşeurilor rezultate din activităţile medicale trebuie să respecte normele de igienă în vigoare.(4) Durata pentru transportul şi eliminarea finală a deşeurilor medicale infecţioase nu trebuie să depăşească 24 de ore. Articolul 35Se interzice funcţionarea staţiilor de transfer şi a spaţiilor de stocare temporară a deşeurilor medicale pe amplasamente situate în afara unităţilor sanitare sau care nu aparţin operatorilor economici care realizează operaţii de tratare sau eliminare a deşeurilor medicale.
Capitolul VIIITransportul deşeurilor rezultate din activităţile medicale Articolul 36Transportul deşeurilor medicale periculoase în incinta unităţii în care au fost produse se face pe un circuit separat de cel al pacienţilor şi vizitatorilor. Deşeurile medicale periculoase sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Atât autovehiculele, cât şi cărucioarele şi containerele mobile se curăţă şi se dezinfectează după fiecare utilizare în locul unde are loc descărcarea, utilizând produse biocide autorizate, fapt demonstrat de un document scris. Articolul 37În scopul protejării personalului şi a populaţiei, transportul deşeurilor medicale periculoase până la locul de eliminare finală se realizează cu mijloace de transport autorizate şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Articolul 38(1) Deşeurile medicale periculoase şi nepericuloase se predau, pe bază de contract, unor operatori economici autorizaţi conform legislaţiei specifice în vigoare.(2) Transportul deşeurilor medicale periculoase se realizează pe bază de contract cu operatori economici autorizaţi pentru pentru desfăşurarea acestei activităţi.(3) Producătorii de deşeuri periculoase au obligaţia să elaboreze, în condiţiile legii, planuri de intervenţie pentru situaţii deosebite şi să asigure condiţiile de aplicare a acestora. Articolul 39În situaţia în care o unitate sanitară este formată din mai multe clădiri situate în locaţii diferite, transportul deşeurilor medicale periculoase se realizează prin intermediul operatorului economic contractat de unitatea sanitară respectivă. Articolul 40(1) Transportul deşeurilor medicale periculoase în afara unităţii sanitare în care au fost produse se face prin intermediul unui operator economic autorizat potrivit legii şi care se conformează prevederilor:a)Legii nr. 211/201, cu modificările ulterioare; b)Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României; c)Hotărârii Guvernului nr. 1.175/2007; d)Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 396/2009 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.134/2005 privind aprobarea Reglementărilor privind omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mărfuri periculoase - RNTR 3; e)Ordinului ministrului sănătăţii nr. 613/2009 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a autovehiculelor utilizate pentru transportul deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală, cu care unitatea sanitară încheie un contract de prestări de servicii sau prin mijloace de transport proprii autorizate potrivit legii; f)Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările şi completările ulterioare; g)altor prevederi legale în domeniu. (2) Unitatea sanitară, în calitate de generator şi expeditor de deşeuri, are obligaţia să se asigure că, pe toată durata gestionării deşeurilor, de la manipularea în incinta unităţii, încărcarea containerelor în autovehiculul destinat transportului, până la eliminarea finală, sunt respectate toate măsurile impuse de lege şi de prevederile contractelor încheiate cu operatorii economici autorizaţi. Capitolul IXTratarea şi eliminarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale Articolul 41Unitatea sanitară, în calitate de deţinător de deşeuri rezultate din activităţile medicale, are obligaţia: a)să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase sau deşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase şi să separe deşeurile în vederea eliminării acestora; b)să trateze deşeurile rezultate din activităţile medicale prin mijloace proprii în instalaţii de decontaminare termică la temperaturi scăzute sau să fie predate, pe bază de contract de prestări de servicii, unor operatori economici autorizaţi pentru tratarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală, după caz; c)să transporte şi să elimine deşeurile rezultate din activităţile medicale prin predare, pe bază de contract de prestări de servicii, numai operatorilor economici autorizaţi pentru transportul şi eliminarea deşeurilor medicale; d)să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina deţinătorilor/producătorilor de deşeuri; această persoană poate fi coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul; e)să permită accesul autorităţilor de inspecţie şi control la metodele, tehnologiile şi instalaţiile pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale, precum şi la documentele care se referă la deşeuri. Articolul 42În cazul în care unitatea sanitară deţine şi operează o instalaţie proprie pentru decontaminarea la temperaturi scăzute a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, această activitate trebuie să fie cuprinsă în autorizaţia de mediu, iar înainte de punerea în operare a acestor instalaţii se va solicita şi obţine acordul de mediu, conform legislaţiei în vigoare. Articolul 43(1) Procesele şi metodele folosite pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale nu trebuie să pună în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului, respectând în mod deosebit următoarele cerinţe:a)să nu prezinte riscuri pentru apă, aer, sol, faună sau vegetaţie; b)să nu prezinte impact asupra sănătăţii populaţiei din zonele rezidenţiale învecinate; c)să nu producă poluare fonică şi miros neplăcut; d)să nu afecteze peisajele sau zonele protejate/zonele de interes special. (2) Atât deşeurile medicale periculoase, cât şi deşeurile medicale nepericuloase sunt gestionate în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Articolul 44Metodele de eliminare a deşeurilor medicale trebuie să asigure distrugerea rapidă şi completă a factorilor cu potenţial nociv pentru mediu şi pentru sănătatea populaţiei. Articolul 45(1) Metodele folosite pentru eliminarea deşeurilor medicale rezultate din activităţi medicale sunt:a)decontaminarea termică la temperaturi scăzute, urmată de mărunţire, deformare; b)incinerarea, numai pentru tipurile de deşeuri medicale pentru care este interzisă tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute urmată de mărunţire (de exemplu, deşeurile medicale: anatomopatologice, chimice, farmaceutice, citotoxice şi citostatice etc.), cu respectarea prevederilor legale impuse de Hotărârea Guvernului nr. 128/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor; c)depozitarea în depozitul de deşeuri, numai după tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute şi cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri, cu modificările ulterioare, în baza unor buletine de analiză care se vor efectua pe încărcătura ce va fi transportată către depozit; d)în cazul în care buletinul de analiză prevăzut la lit. c) pune în evidenţă depăşiri ale încărcării biologice conform standardelor/prevederilor în vigoare, deşeurile respective trebuie incinerate. (2) Deşeurile rezultate din instalaţiile de tratare prin decontaminare termică trebuie să fie supuse procesării mecanice înainte de depozitare, astfel încât acestea să fie nepericuloase şi de nerecunoscut. Instalaţiile de decontaminare termică la temperaturi scăzute trebuie să fie prevăzute cu echipament de tocare-mărunţire a deşeurilor.(3) În depozitele de deşeuri nepericuloase nu sunt acceptate deşeuri medicale periculoase, adică deşeuri care au una din proprietăţile definite în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare.(4) Se interzice funcţionarea incineratoarelor proprii în incinta unităţilor sanitare.(5) Costurile operaţiunii de eliminare se suportă de către unitatea sanitară, în calitate de deţinător de deşeuri, aceasta suportând sancţiuni privind gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. Articolul 46Eliminarea cadavrelor animalelor de laborator care sunt utilizate în activităţi medicale trebuie să respecte prevederile prezentelor norme tehnice şi se va realiza numai prin incinerare. Unităţile sanitare şi unităţile care desfăşoară cercetări şi experienţe ştiinţifice în domeniul medical trebuie să respecte prevederile acestor norme tehnice. Articolul 47(1) Deşeurile nepericuloase sunt colectate separat şi predate pe bază de contract unor operatori economici specializaţi şi autorizaţi în eliminarea deşeurilor, conform prevederilor art. 41.(2) Deşeurile asimilabile celor menajere, inclusiv resturile alimentare, provenite de la bolnavii din spitalele/secţiile de boli contagioase, fac excepţie de la alin. (1) şi sunt tratate ca deşeuri infecţioase. Articolul 48(1) Deşeurile periculoase infecţioase rezultate din activităţile medicale pot fi tratate prin decontaminare termică la temperaturi scăzute în instalaţii proprii, prin unităţi anume constituite care să dispună de instalaţii de decontaminare termică la temperaturi scăzute şi de mărunţire. În cazul în care nu există posibilitatea tratării acestora prin decontaminare termică la temperaturi scăzute şi mărunţire se poate accepta pentru perioade determinate incinerarea în instalaţii autorizate cu respectarea prevederilor legale. (2) Deşeurile medicale periculoase acceptate a fi tratate prin decontaminare termică sunt deşeurile infecţioase şi deşeurile înţepătoare-tăietoare.(3) Se interzice tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor anatomopatologice, a deşeurilor farmaceutice şi a deşeurilor citotoxice şi citostatice, acestea fiind tratate doar prin incinerare, şi a deşeurilor chimice care vor fi ori neutralizate, ori incinerate.(4) După aplicarea tratamentelor de decontaminare termică a deşeurilor infecţioase, deşeurile decontaminate pot fi depozitate în depozite de deşeuri nepericuloase, conform listei naţionale de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 95/2005, cu modificările ulterioare. Atât unitatea sanitară (dacă deţine instalaţie de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase), cât şi operatorul economic care realizează operaţia de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie să prezinte operatorului de eliminare finală a deşeurilor un act justificativ care atestă faptul că deşeurile au fost decontaminate şi nu prezintă potenţial infecţios. Articolul 49Deşeurile medicale nepericuloase se colectează, se tratează şi se elimină în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011, cu modificările ulterioare şi ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 50Deşeurile medicale periculoase şi nepericuloase se transportă în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 40. Capitolul XEvidenţa cantităţilor de deşeuri generate de unităţile sanitare Articolul 51(1) Fiecare unitate care este producător de deşeuri este obligată să ţină o evidenţă separată, pentru fiecare categorie de deşeuri, în conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice.(2) În acest scop, o persoană desemnată de coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul ţine evidenţa deşeurilor pe tipuri şi este responsabilă cu completarea formularelor prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare. Această persoană îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea şi controlul coordonatorului activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul care asigură furnizarea datelor privitoare la cantităţile de deşeuri colectate, pe tipuri, conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 2 la ordin. Articolul 52(1) Pentru îndeplinirea prevederilor art. 51 privind înregistrarea şi raportarea cantităţilor de deşeuri generate în fiecare unitate, se aplică Metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale, calcularea cantităţilor lunare şi raportarea, conform anexei nr. 2 la ordin.(2) Unităţile prezintă anual un raport privind activitatea de gestiune a deşeurilor, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr. 2 la ordin, secţiunea 5.2, partea I. Articolul 53Formularele pentru transportul şi eliminarea deşeurilor medicale periculoase care părăsesc unitatea sanitară în scopul eliminării se întocmesc şi completează cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008. Capitolul XIInstruirea şi formarea personalului Articolul 54(1) Pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin, personalul responsabil cu gestionarea deşeurilor medicale din cadrul unităţilor sanitare trebuie instruit sub coordonarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a Institutului Naţional de Sănătate Publică, în conformitate cu metodologia stabilită de Ministerul Sănătăţii.(2) Departamentul cu atribuţii în domeniul medicinei mediului şi a colectivităţilor şi/sau în domeniul epidemiologie–sănătate publică din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi al centrelor regionale de sănătate publică, cu sprijinul direcţiilor de sănătate publică judeţene, elaborează metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deşeurilor medicale la nivel naţional, care trebuie să fie implementată în fiecare unitate sanitară, în funcţie de specificul acesteia.(3) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, propunerile referitoare la modalitatea practică de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deşeurilor medicale de către Institutul Naţional de Sănătate Publică sunt înaintate Ministerului Sănătăţii - Direcţia de sănătate publică şi control în sănătate publică.(4) În termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia sănătate publică şi control în sănătate publică, avizează metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deşeurilor medicale la nivel naţional.(5) Direcţiile de sănătate publică judeţene controlează activitatea de instruire şi formare a personalului medical cu privire la gestionarea deşeurilor medicale şi modul de aplicare a metodologiei de instruire în fiecare unitate sanitară. Articolul 55(1) Fiecare unitate sanitară este obligată să asigure instruirea şi formarea profesională continuă pentru angajaţi cu privire la gestionarea deşeurilor medicale, în oricare dintre următoarele situaţii:a)la angajare; b)la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post; c)la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente; d)la introducerea de tehnologii noi; e)la recomandarea persoanei desemnate să coordoneze activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din unitatea sanitară existentă care a constatat nereguli în aplicarea codului de procedură, precum şi la recomandarea inspectorilor sanitari de stat; f)la recomandarea coordonatorului activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul; g)periodic, indiferent dacă au survenit sau nu schimbări în sistemul de gestionare a deşeurilor medicale. (2) Perioada dintre două cursuri succesive este stabilită de persoana desemnată din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene să coordoneze activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din unităţile sanitare existente în judeţ, dar nu trebuie să depăşească 12 luni. Articolul 56Personalul implicat în sistemul de gestionare a deşeurilor medicale periculoase trebuie să cunoască: a)tipurile de deşeuri produse în unitatea sanitară; b)riscurile pentru mediu şi sănătatea umană în fiecare etapă a ciclului de eliminare a deşeurilor medicale; c)planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale, cu regulamentele interne şi codurile de procedură pentru colectarea separată pe categorii, stocarea temporară, transportul şi eliminarea deşeurilor medicale periculoase, precum şi procedurile/protocoalele aplicabile în caz de accidente sau incidente survenite în activitatea de gestionare a deşeurilor. Capitolul XIIResponsabilităţi în domeniul gestionării deşeurilor medicale Articolul 57Reprezentantul legal al unităţii medicale (manager, director, administrator, medic titular) are următoarele atribuţii: a)iniţiază, implementează şi conduce sistemul de gestionare a deşeurilor medicale; b)asigură fondurile necesare pentru asigurarea funcţionării sistemului de gestionare a deşeurilor medicale, inclusiv sumele necesare acoperirii costurilor prevăzute la art. 45 alin. (5); c)desemnează o persoană, din rândul angajaţilor proprii, respectiv coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul, care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, de prezentele norme tehnice, precum şi de legislaţia specifică referitoare la managementul deşeurilor medicale în ceea ce priveşte obligaţiile deţinătorilor/producătorilor de deşeuri; d)controlează şi răspunde de încheierea contractelor cu operatorii economici care transportă, tratează şi elimină deşeurile rezultate din activităţile medicale; e)controlează şi răspunde de colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale; f)poate delega atribuţiile menţionate la lit. d) şi e) către coordonatorul activităţii, de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul; g)aprobă planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale pe baza regulamentelor interne, a codurilor de procedură a sistemului de gestionare a deşeurilor medicale periculoase din unitatea sanitară respectivă, în conformitate cu anexa nr. 4 la ordin; h)aprobă planul de formare profesională continuă a angajaţilor din unitatea sanitară cu privire la gestionarea deşeurilor medicale. Articolul 58Coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul din unităţile sanitare: a)este cadru medical certificat de către Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) , o dată la 3 ani; b)elaborează şi supune spre aprobarea conducerii planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale, pe baza regulamentelor interne şi a codurilor de procedură pentru colectarea, stocarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale periculoase; în acest scop el colaborează cu epidemiologi în elaborarea unui plan corect şi eficient de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale; c)coordonează şi răspunde de sistemul de gestionare a deşeurilor în unitatea sanitară; în acest scop el elaborează regulamentul intern referitor la colectarea separată pe categorii, stocarea temporară, transportarea şi eliminarea deşeurilor şi clasifică deşeurile generate în conformitate cu anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare; d)stabileşte codul de procedură a sistemului de gestionare a deşeurilor medicale periculoase; e)evaluează cantităţile de deşeuri medicale periculoase şi nepericuloase produse în unitatea sanitară; păstrează evidenţa cantităţilor pentru fiecare categorie de deşeuri şi raportează datele în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare; f)coordonează activitatea de culegere a datelor pentru determinarea cantităţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completării bazei naţionale de date şi a evidenţei gestiunii deşeurilor medicale; g)supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea deşeurilor medicale periculoase; h)se asigură de cântărirea corectă a cantităţii de deşeuri medicale periculoase care se predă operatorului economic autorizat, utilizând cântare verificate metrologic; i)propune şi alege soluţia de eliminare finală într-un mod cât mai eficient a deşeurilor medicale periculoase în cadrul fiecărei unităţi sanitare; j)verifică dacă operatorul economic ce prestează servicii de transport al deşeurilor medicale este autorizat, conform prevederilor legale, pentru efectuarea acestei activităţi şi dacă autovehiculul care preia deşeurile corespunde cerinţelor legale; k)verifică dacă destinatarul transportului de deşeuri este un operator economic autorizat să desfăşoare activităţi de eliminare a deşeurilor; l)colaborează cu persoana desemnată să coordoneze activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din unităţile sanitare în scopul derulării unui sistem de gestionare corect şi eficient a deşeurilor periculoase; m)este responsabil de îndeplinirea tuturor obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina deţinătorului/producătorului de deşeuri, inclusiv a celor privitoare la încheierea de contracte cu operatori economici autorizaţi pentru transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale. Articolul 59Consilierul pe probleme de siguranţă din unităţile sanitare are următoarele atribuţii: a)monitorizează activitatea de tratare şi transport al deşeurilor medicale periculoase efectuată de unitatea sanitară în vederea conformării cu prevederile legale ce reglementează tratarea şi transportul mărfurilor periculoase; b)consiliază reprezentantul legal al unităţii sanitare în privinţa transportului mărfurilor periculoase; c)efectuează demersurile necesare ca unitatea sanitară să se asigure că incidentele/accidentele în care sunt implicate deşeuri medicale periculoase sunt investigate corect şi sunt raportate corespunzător; d)elaborează raportul anual privind activităţile cu mărfuri periculoase; aceste rapoarte anuale sunt păstrate 5 ani şi sunt puse la dispoziţia autorităţilor naţionale competente la solicitarea acestora; e)monitorizează aplicarea practicilor şi procedurilor instituite de unitatea sanitară referitoare la transportul deşeurilor medicale periculoase. Articolul 60Medicul delegat cu responsabilităţi în prevenirea şi combaterea infecţiilor nozocomiale din unităţile sanitare are următoarele atribuţii: a)participă la stabilirea codului de procedură a sistemului de gestionare a deşeurilor medicale periculoase; b)participă la buna funcţionare a sistemului de gestionare a deşeurilor medicale periculoase; c)supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea deşeurilor medicale periculoase; d)răspunde de educarea şi formarea continuă a personalului cu privire la gestionarea deşeurilor medicale periculoase; e)elaborează şi aplică planul de educare şi formare continuă cu privire la gestionarea deşeurilor medicale periculoase. Articolul 61Şeful serviciului administrativ din unităţile sanitare are următoarele atribuţii: a)asigură şi răspunde de aprovizionarea unităţii cu materialele necesare sistemului de gestionare a deşeurilor medicale periculoase; b)asigură şi răspunde de întreţinerea instalaţiilor de tratare prin decontaminare termică din incinta unităţii sanitare, dacă este cazul; c)controlează respectarea de către unitatea sanitară a condiţiilor tehnice stipulate în contractul încheiat cu operatorii economici care prestează activităţile de tratare, transport şi eliminare finală a deşeurilor medicale periculoase, astfel încât să demonstreze trasabilitatea deşeurilor în sensul prevenirii abandonării în locuri nepermise sau eliminării necorespunzătoare a acestora. Articolul 62Medicul şef de secţie din unităţile sanitare are următoarele atribuţii: a)controlează modul în care se aplică codul de procedură stabilit pe secţie; b)semnalează imediat directorului adjunct economic şi şefului serviciului administrativ deficienţele în sistemul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale. Articolul 63Asistenta-şefă din unităţile sanitare are următoarele atribuţii: a)răspunde de aplicarea codului de procedură; b)prezintă medicului şef de secţie sau coordonator planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deşeurilor medicale periculoase; c)aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale. Articolul 64Asistenta din unităţile sanitare are următoarele atribuţii: a)aplică procedurile stipulate de codul de procedură; b)aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale. Articolul 65Infirmiera din unităţile sanitare are următoarele atribuţii: a)aplică procedurile stipulate de codul de procedură; b)aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale. Articolul 66Îngrijitoarea pentru curăţenie din unităţile sanitare are următoarele atribuţii: a)aplică procedurile stipulate de codul de procedură; b)asigură transportul deşeurilor pe circuitul stabilit de codul de procedură. Articolul 67Medicul care îşi desfăşoară activitatea în sistem public sau privat, în spital sau, după caz, ca medic de familie, medic de întreprindere, medic şcolar, medic stomatolog, medic al unităţii militare, medic al penitenciarului are următoarele atribuţii: a)supraveghează modul în care se aplică codul de procedură stabilit în sectorul lui de activitate; b)aplică procedurile stipulate de codul de procedură; c)aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale. Articolul 68Persoana desemnată să coordoneze activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea unităţilor care desfăşoară activităţi conexe celor medicale (cabinete de înfrumuseţare corporală, îngrijiri paleative şi îngrijiri la domiciliu etc.) are ca atribuţii să coordoneze şi să răspundă de colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor rezultate din activitatea proprie.
ANEXA Nr. 2METODOLOGIA de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale 1. Introducere 1.1. Unităţile sanitare care desfăşoară activităţi medicale, în calitate de producători de deşeuri, au obligaţia să ţină evidenţa gestionării acestora, în conformitate cu modelul prevăzut la secţiunea 5.1. 1.2. Următoarele unităţi, indiferent de forma de organizare a acestora, în calitate de producători/deţinători de deşeuri, au obligaţia să ţină evidenţa gestionării deşeurilor de medicamente, în conformitate cu modelul prevăzut la secţiunea 5.1, şi să respecte prevederile prezentei metodologii de culegere a datelor: a)farmacii, drogherii, unităţi autorizate pentru vânzarea sau distribuţia medicamentelor şi produselor farmaceutice; b)unităţi de producţie, depozitare şi păstrare a medicamentelor şi a produselor biologice; c)institute de cercetare farmaceutică; d)unităţi preclinice din universităţile şi facultăţile de farmacie; e)Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.1.3. Evidenţa deşeurilor colectate, stocate temporar, tratate, transportate şi eliminate se raportează de producătorii/deţinătorii de deşeuri, după caz, menţionaţi la pct. 1.1, respectiv pct. 1.2, la solicitarea autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului sau a altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale care au atribuţii şi răspunderi în domeniul regimului deşeurilor rezultate din activitatea medicală, conform prevederilor legale. 1.4. Culegerea datelor referitoare la deşeurile medicale şi ţinerea evidenţei acestora se face în conformitate cu prevederile prezentei metodologii de culegere a datelor. Datele privind evidenţa gestiunii deşeurilor se păstrează pe o durată de minimum 3 ani, conform reglementărilor legale în vigoare. 1.5. Deşeurile medicale clasificate pe categorii şi tipuri conform prevederilor art. 8 din anexa nr. 1 la ordin sunt cântărite şi evidenţiate în cuprinsul raportărilor efectuate de fiecare unitate, separat pe fiecare tip de deşeu. 1.6. Unităţile sanitare şi unităţile prevăzute la pct. 1.1, respectiv pct. 1.2 sunt responsabile de calitatea datelor culese şi transmise către direcţiile de sănătate publică judeţene. 2. Codurile tipurilor de deşeuri 2.1. Codurile tipurilor de deşeuri întâlnite frecvent în activităţi medicale sunt evidenţiate la art. 8 din anexa nr. 1 la ordin. 2.2. Pentru codurile tipurilor de deşeuri care nu se regăsesc la art. 8 din anexa nr. 1 la ordin, se consultă anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare. 3. Metodologia de culegere a datelor privind deşeurile rezultate din activităţi medicale 3.1. Activitatea de culegere şi analiză a datelor şi a informaţiilor privind sistemul de gestionare a deşeurilor din unităţi în care se desfăşoară activităţi medicale şi cantitatea de deşeuri produsă pe fiecare tip în parte are drept scop completarea bazei naţionale de date şi a evidenţei gestionării deşeurilor medicale. 3.2. Obiectivele activităţii de culegere a datelor privind deşeurile produse în unităţile în care se desfăşoară activităţi medicale sunt următoarele: a)evaluarea sistemului folosit de unitatea respectivă pentru gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale prin completarea formularului de raportare cu informaţii referitoare la: descrierea situaţiei actuale privind stocarea temporară, transportul, tratarea şi/sau eliminarea, codurile de proceduri şi sistemul de formare a personalului (secţiunea 5.2, partea I); b)măsurarea prin cântărire a deşeurilor generate într-un anumit interval, înscrierea datelor în tabelul prevăzut la secţiunea 5.1 şi calcularea prin însumare a cantităţilor de deşeuri produse în unitate lunar şi, apoi, pe intervalul de raportare, conform tabelului prevăzut la secţiunea 5.2, partea a II-a; c)identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor pentru personalul unităţii în care se desfăşoară activităţi medicale, pentru pacienţi şi pentru populaţie, managementul riscurilor legate de gestionarea deşeurilor medicale periculoase, informarea şi educarea personalului pe baza informaţiilor prezentate în raport, conform secţiunii 5.2, partea I.3.3. Responsabilitatea în cadrul unităţii sanitare pentru activităţile de culegere a datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilor, întocmire şi păstrare a evidenţelor specifice şi raportare revine coordonatorului activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul. a)Coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul este responsabil cu măsurarea prin cântărire a deşeurilor generate într-un anumit interval de timp, înscrierea datelor în tabelele prezentate la secţiunile 5.1 şi 5.2 şi păstrarea/transmiterea informaţiilor privind cantităţile de deşeuri produse în unitate lunar şi/sau în intervalul de raportare. b)Coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul elaborează un regulament intern privind modalitatea în care fiecare container sau recipient conţinând deşeuri trebuie etichetat în secţia/laboratorul în care a fost umplut, folosindu-se etichete autocolante cu datele de identificare ale unităţii sanitare, secţia/laboratorul şi data umplerii. Datele privitoare la cantitate de pe eticheta autocolantă a fiecărui container sau recipient conţinând deşeuri se completează după efectuarea cântăririi. c)Coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul desemnează persoana responsabilă cu ţinerea evidenţei deşeurilor şi completarea tabelelor de la secţiunile 5.1 şi 5.2.3.4. Metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale cuprinde următoarele etape necesare pentru descrierea sistemului de gestionare a deşeurilor produse în unităţile sanitare, pentru determinarea cantităţii de deşeuri produse întro anumită perioadă şi pentru calcularea cantităţilor în vederea completării fişei interne de gestionare a deşeurilor: a)instruirea personalului; b)alocarea sarcinilor specifice de lucru; c)determinarea prin cântărire a cantităţilor de deşeuri produse, ce sunt evidenţiate în tabelul prevăzut la secţiunea 5.1; d)calcularea cantităţii totale de deşeuri lunare/anuale, pentru fiecare categorie de deşeu, pentru completarea tabelului prevăzut la secţiunea 5.2, partea a II-a.3.5. Determinarea cantităţilor de deşeuri de fiecare tip generate de unitate se face prin cântărire, astfel: a)Deşeurile se cântăresc în incinta spaţiului destinat stocării temporare (spaţiul central de stocare a deşeurilor din incinta unităţii), care este dotat în acest scop cu cântare de acelaşi tip, ce trebuie să fie verificate periodic din punct de vedere metrologic şi calibrate înainte de cântărire. În unităţile mici, unde nu se justifică investiţia în astfel de dotări, se poate stabili, prin contractul cu unitatea care efectuează transportul, aducerea cântarului la ridicarea fiecărui transport ca sarcină a transportatorului. b)Unitatea de măsură a cantităţii de deşeuri este kilogramul (kg) pentru toate tipurile de deşeuri. c)Cântărirea se face în prezenţa reprezentanţilor spitalului şi a operatorului economic care efectuează transportul. d)În unităţile sanitare care fac operaţiuni de tratare a deşeurilor infecţioase, cântărirea se efectuează înainte şi după tratarea deşeurilor.3.6. În unităţile sanitare care produc o cantitate zilnică de deşeuri mai mare de 1.000 kg sau care au mai mult de 500 de paturi, cântărirea deşeurilor se face imediat după aducerea în spaţiul destinat stocării temporare (în spaţiul central de stocare temporară) a fiecărui container sau recipient conţinând deşeuri. 3.7. În unităţile sanitare care nu se încadrează în categoria celor prevăzute la pct. 3.6, cântărirea deşeurilor se face cel puţin înaintea înlăturării acestora de pe amplasament (încărcarea în mijlocul de transport). După efectuarea cântăririlor se completează datele de pe eticheta fiecărui container sau recipient cu privire la cantitatea de deşeuri. 3.8. În formularul pentru înscrierea cântăririlor prevăzut la secţiunea 5.1 se consemnează: data (şi ora cântăririlor, dacă se fac mai multe în aceeaşi zi) şi cantităţile de deşeuri, pe categorii, tratarea, transport, eliminare, rămase în stoc. 3.9. Pentru evidenţa deşeurilor rezultate din activitatea unităţilor menţionate la pct. 1.2, acestea stabilesc propria metodologie de culegere a datelor şi persoanele responsabile. Metodologia va fi comunicată direcţiilor de sănătate publică judeţene. 4. Metodologie de calcul al cantităţilor de deşeuri generate; raportarea rezultatelor activităţii de gestionare a deşeurilor 4.1. Cantitatea lunară totală din fiecare tip de deşeuri, astfel cum acestea sunt clasificate la art. 8 din anexa nr. 1 la ordin, se determină prin însumarea în secţiunea 5.1 a tuturor cantităţilor de deşeuri de tipul respectiv, cântărite în decurs de o lună. Valorile lunare se înscriu în secţiunea 5.2, partea a II-a. Prin însumarea cantităţilor lunare de deşeuri se obţin cantităţile totale anuale de deşeuri pentru fiecare tip. 4.2. Coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul urmăreşte corectitudinea completării, semnează tabelele prevăzute la secţiunile 5.1 şi 5.2 şi este responsabil cu transmiterea şi păstrarea acestor evidenţe în conformitate cu prevederile legale. 4.3. Transmiterea rapoartelor privind evidenţa deşeurilor şi a activităţii de gestionare a deşeurilor se face după cum urmează: a)lunar, până la data de 15 a lunii ulterioare celei pentru care se întocmeşte raportarea, coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul din unitate transmite către direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti tabelul de la secţiunea 5.2, partea a II-a, completat lunar; b)trimestrial, până la data de 20 a lunii ulterioare trimestrului pentru care se face raportarea, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti transmit tabelul de la secţiunea 5.3, partea a II-a, completat lunar, către centrele regionale de sănătate publică; c)trimestrial, până la data de 25 a lunii ulterioare trimestrului pentru care se face raportarea, centrele regionale de sănătate publică transmit tabelele de la secţiunea 5.3 şi secţiunea 5.4, completate lunar, către Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar; d)anual, până la 15 ianuarie pentru unităţi, 25 ianuarie pentru direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, respectiv 10 februarie pentru centrele regionale de sănătate publică, se transmite ierarhic raportul completat conform cerinţelor de la secţiunea 5.2, partea I.4.4. Tabelele de la secţiunea 5.2, partea a II-a, completate corespunzător perioadei de raportare, se prezintă autorităţilor cu atribuţii de control şi/sau se transmit, la cerere, autorităţilor competente pentru protecţia mediului. 4.5. Înregistrarea datelor privind evidenţa deşeurilor se face în format electronic (Excel). Transmiterea datelor se realizează electronic (prin e-mail - Excel) sau pe suport hârtie (prin fax sau prin poştă). 4.6. Raportarea statistică anuală a gestiunii deşeurilor către autoritatea competentă de protecţie a mediului se realizează conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare. 4.7. Raportarea statistică anuală a deşeurilor rezultate la nivel naţional din activitatea medicală de Ministerul Sănătăţii prin intermediul Institutului Naţional de Sănătate Publică către Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Institutul Naţional de Statistică se realizează pe baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare. 5. Formulare pentru evidenţa deşeurilor şi a activităţii de gestionare a deşeurilor Secţiunea 5.1 Registru de evidenţă a deşeurilor Fişa internă nr. .... a gestiunii deşeurilor (pentru înscrierea cântăririlor de către fiecare unitate) Model -Unitatea ........ ................ ................ ................ ........ .......... (denumirea completă, localitatea, judeţul) Numele şi numărul de telefon al coordonatorului activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul: ........ ................ ................ ................ ................ .......... Codul deşeului ........ ............. luna ............... numărul total de paturi1 ........ ........... numărul total de paturi ocupate/luna2 ........ ........ Tabele de înscriere a cântăririlor (se completează câte un tabel pentru fiecare tip de deşeu):

Ziua Cantitatea (kg) Tipul recipientului de colectare Stocarea temporară Tratarea Transportul Eliminarea Rămasă în stoc
Cantitatea Tipul Cantitatea Modul Scopul Operatorul economic Mijlocul Destinaţia Operatorul economic Cantitatea DO Cantitatea Operatorul economic
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Total lună:

1 Numărul total de paturi se completează doar de unităţile sanitare cu paturi. 2 Suma numărului de paturi ocupate în fiecare zi pe parcursul lunii respective. Data Numele persoanei care a completat fişa ........ .............. ........ ................ ........ .............. Instrucţiuni de completare Se completează cu următoarele informaţii:

prima linie din tabel se completează cu:

codul deşeului, conform anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, respectiv conform clasificării menţionate în art. 8 din anexa nr. 1 la ordin;

luna şi anul pentru care se întocmeşte evidenţa.Coloana 1: ziua în care se face cântărirea Coloana 2: cantitatea de deşeuri de tipul menţionat produsă de la cântărirea anterioară Coloana 3: tipul recipientului de colectare; se codifică conform notei 1): RM - recipient metalic RP - recipient din plastic RL - recipient din lemn SG - sac galben SN - sac negru CCS - cutie din carton cu sac în interior A - altele Coloana 4: cantitatea de deşeuri din categoria menţionată stocată în spaţiul central de stocare temporară a deşeurilor Coloana 5: tipul de stocare, conform notei 2) Coloana 6: cantitatea de deşeuri tratată Coloana 7: modul de tratare; se codifică conform notei 3). Coloana 8: scopul tratării; se codifică conform notei 4). Coloana 9: denumirea operatorului economic care efectuează operaţia de tratare, când aceasta se efectuează în afara unităţii sanitare. Coloana 10: mijlocul de transport; se codifică conform notei 5). Coloana 11: destinaţia transportului; se codifică conform notei 6). Coloana 12: denumirea operatorului economic care efectuează operaţia de transport Coloana 13: cantitatea de deşeuri eliminată prin depozitare în depozitul de deşeuri Coloana 14: cantitatea de deşeuri eliminată prin incinerare Coloana 15: denumirea operatorului economic care efectuează operaţiunea de eliminare Coloana 16: cantitatea de deşeuri rămasă în stoc după cântărire/transport/tratare/eliminare la care sunt supuse deşeurile. NOTE:

1) Tip recipient de colectare: RM - recipient metalic; RP - recipient din plastic; RL - recipient din lemn; SG - sac galben; SN - sac negru; CCS - cutie din carton cu sac în interior; A - altele.
2) Tipul de stocare: RM - recipient metalic; RP - recipient de plastic; BZ - bazin decantor; CT - container transportabil; CF - container fix; S - saci; PD - platformă de deshidratare; VN - în vrac, neacoperit; VA - în vrac, incinta acoperită; RL - recipient din lemn; A - altele.
3) Modul de tratare: TM - tratare mecanică; TC - tratare chimică; TMC - tratare mecano-chimică; TB - tratare biochimică; D - deshidratare; TT - tratare termică prin decontaminare termică la temperaturi scăzute; A - altele.
4) Scopul tratării: E - în vederea eliminării.
5) Mijlocul de transport: AS - autospeciale; AN - auto nespeciale; H - transport hidraulic; CF - cale ferată; A - altele.
6) Destinaţia sau eliminare: DO - depozitul de deşeuri; I - incinerarea în scopul eliminării.

Secţiunea 5.2 Raportări Propunere de conţinut al raportului privind evidenţa deşeurilor şi a activităţii de gestionare a deşeurilor Partea I Raport privind activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale (se întocmeşte şi se transmite anual) Unitatea şi adresa: ................ Perioada de raportare: anul .... Către:

Direcţia judeţeană de sănătate publică (pentru raportările unităţilor)

Centrele regionale de sănătate publică (pentru raportările trimestriale ale direcţiilor judeţene de sănătate publică)

Institutul Naţional de Sănătate PublicăTermen de transmitere:

15 ianuarie pentru unităţi;

25 ianuarie pentru direcţiile judeţene de sănătate publică;

10 februarie pentru centrele regionale de sănătate publică.CUPRINS (model de conţinut minim): INTRODUCERE 1. Numele, funcţia, telefonul şi alte informaţii de contact ale persoanei responsabile cu furnizarea datelor pentru baza naţională de date; descrierea funcţiei persoanei responsabile pentru transmiterea datelor privind gestionarea deşeurilor 2. Numele, funcţiile, poziţia şi responsabilităţile altor membri ai personalului unităţii care au responsabilităţi specifice în gestionarea deşeurilor DATE DESPRE UNITATEA SANITARĂ ŞI ACCIDENTE 3. Numărul total al personalului 4. Numărul total de paturi şi numărul mediu de paturi ocupate 5. Numărul total de cazuri de hepatită B, hepatită C şi alte infecţii virale cu transmitere sanguină în rândul personalului implicat în manipularea deşeurilor 6. Numărul total de: a)accidente cu ace de seringi sau alte obiecte ascuţite; şi b)alte accidente din care poate rezulta transmiterea unei infecţii serioase sau vătămarea.INSTRUIREA PERSONALULUI 7. Detalii asupra oricărei instruiri privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale la care a participat personalul unităţii, incluzând numărul de personal pe fiecare funcţie sau poziţie şi durata cursului de instruire şi o estimare în procente a duratei cursului alocate aspectelor de gestionare a deşeurilor DESCRIEREA ECHIPAMENTELOR ŞI AMENAJĂRILOR SPECIFICE 8. Specificaţi dacă se folosesc ambalaje corespunzătoare pentru fiecare tip de deşeuri (sac galben, cutie din carton prevăzută cu sac galben, cutie din material rezistent la acţiunile mecanice, cu închidere temporară sau definitivă, sac negru sau transparent etc.). Se enumeră toate ambalajele utilizate pe tipuri de deşeuri colectate. 9. Echipamentele şi amenajările utilizate pentru stocarea intermediară a deşeurilor şi pentru transportul intern al deşeurilor în cadrul unităţii (containere pe roţi, cărucioare, lifturi şi/sau trasee special destinate transportului deşeurilor etc.) 10. Lista caracteristicilor spaţiului central de stocare temporară din unitate (uşa încuiată, apă curentă şi sistem de scurgere, ventilaţie, modalităţi de prevenire a accesului animalelor, fără utilizare pentru alte deşeuri sau alte scopuri etc.) şi dacă sunt proiecte pentru a îmbunătăţi situaţia existentă TRATAREA ŞI/SAU ELIMINAREA DEŞEURILOR 11. Procentul deşeurilor infecţioase care sunt tratate prin decontaminare termică la temperaturi scăzute în cadrul unităţii sanitare, astfel încât să poată fi eliminate ca deşeuri nepericuloase 12. Procentul deşeurilor infecţioase care au fost tratate/incinerate de către un contractor din afara unităţii sanitare 13. Dacă furnizarea ambalajelor pentru deşeuri (cutii pentru deşeuri ascuţite-tăietoare, cutii de carton şi saci de plastic) este inclusă în contractul/contractele privind colectarea şi eliminarea deşeurilor 14. Numele contractorului, adresa şi tipul operaţiei de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor rezultate din activităţile medicale sau tipul operaţiei de eliminare folosită de către contractor 15. Costul achitat pe kilogram pentru transportul/tratarea/ eliminarea deşeurilor periculoase de către contractor Partea a II-a Raport privind evidenţa gestiunii deşeurilor rezultate din activităţile medicale: Perioada de raportare: anul ..../trimestrul ...../luna ..... Pentru raportările lunare ale unităţilor: Către: Direcţia de sănătate publică judeţeană Termen de transmitere: 15 a lunii ulterioare celei pentru care unitatea a întocmit raportarea Pentru raportările trimestriale ale direcţiilor judeţene de sănătate publică: Către: Centrele regionale de sănătate publică Termen transmitere:

20 aprilie pentru trimestrul I

20 iulie pentru trimestrul II

20 octombrie pentru trimestrul III

20 ianuarie pentru trimestrul IVPentru raportările trimestriale ale centrelor regionale de sănătate publică: Către: Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar Termen de transmitere: 25 aprilie pentru trimestrul I

25 iulie pentru trimestrul II

25 octombrie pentru trimestrul III

25 ianuarie pentru trimestrul IV şi raport anualPentru raportarea anuală a Institutului Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar Către: Ministerul Sănătăţii Termen de transmitere:

31 martie a anului în curs, pentru datele culese în anul precedentTabel pentru raportarea lunară a datelor privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale anul .......... trimestrul ........ luna .............. (conform anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002) 1. Date de identificare: Unitatea sanitară (denumire şi adresă) ........ ................ ........ ............... Persoana responsabilă (Nume şi date de contact) ........ ................ ................ ........ ............... telefon ........ .............. fax: ........ ........... e-mail: ........ ............. 2. Numărul total de paturi ............... Numărul total de paturi ocupate/lună ........

Nr. Codul deşeului Cantitatea generată Colectare/Tratare/Transport Eliminarea Rămas în stoc
Colectarea Tratarea Transportul
Tipul colectării Cantitatea Modul Scopul Operatorul economic Mijlocul Destinaţia Operatorul economic Cantitatea DO Cantitatea I Operatorul economic Cantitatea Tipul stocării
1 18 01 01 (18 01 03*)
2 18 01 02 (18 01 03*)
3 18 01 03*
4 18 01 04
5 18 01 06*
6 18 01 07
7 18 01 08*
8 18 01 09
9 18 01 10*

Data Numele persoanei responsabile Secţiunea 5.3 Tabel pentru centralizarea datelor privind evidenţa gestiunii deşeurilor rezultate din activităţile medicale raportate de către unităţile sanitare arondate judeţului ........ ........ ........ Direcţia de Sănătate Publică ........ ................ ............. Luna ........ ........ .......... anul ........ ............. Numărul unităţilor sanitare care au raportat ........ ........... din total .......

Unitatea sanitară Nr. total de paturi Nr. de paturi ocupate pe lună Cod deşeu 18 01 01 (18 01 03*) Cod deşeu 18 01 02 (18 01 03*) Cod deşeu 18 01 03* Cod deşeu 18 01 04
G T DO I RS G T DO I RS G T DO I RS G T DO I RS
Unitatea sanitară Nr. total de paturi Nr. de paturi ocupate pe lună Cod deşeu 18 01 06* Cod deşeu 18 01 07 Cod deşeu 18 01 08* Cod deşeu 18 01 09 Cod deşeu 18 01 10*
G T DO I RS G T DO I RS G T DO I RS G T DO I RS G T DO I RS

G = cantitatea de deşeuri generate T = cantitatea de deşeuri tratate DO = cantitatea de deşeuri eliminate prin depozitul de deşeuri I = cantitatea de deşeuri eliminate prin incinerare RS = cantitatea de deşeuri rămase în stoc Data Numele persoanei responsabile Secţiunea 5.4 Tabel pentru centralizarea datelor privind evidenţa gestiunii deşeurilor rezultate din activităţile medicale raportate de către direcţiile de sănătate publică arondate Centrul Regional de Sănătate Publică ........ ................ ............. Luna ........ ........ .......... anul ........ ............. Numărul direcţiilor de sănătate publică raportoare ........ ...........

Direcţia de Sănătate Publică Nr. total al unităţilor sanitare care au raportat Nr. total de paturi Nr. de paturi ocupate pe lună Cod deşeu 18 01 01 (18 01 03*) Cod deşeu 18 01 02 (18 01 03*) Cod deşeu 18 01 03 * Cod deşeu 18 01 04
G T DO I RS G T DO I RS G T DO I RS G T DO I RS
Direcţia de Sănătate Publică Nr. total al unităţilor sanitare care au raportat Nr. total de paturi Nr. de paturi ocupate pe lună Cod deşeu 18 01 06* Cod deşeu 18 01 07 Cod deşeu 18 01 08* Cod deşeu 18 01 09 Cod deşeu 18 01 10*
G T DO I RS G T DO I RS G T DO I RS G T DO I RS G T DO I RS

G = cantitatea de deşeuri generate T = cantitatea de deşeuri tratate DO = cantitatea de deşeuri eliminate prin depozitul de deşeuri I = cantitatea de deşeuri eliminate prin incinerare RS = cantitatea de deşeuri rămase în stoc Data Numele persoanei responsabile ANEXA Nr. 3CONDIŢII de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a deşeurilor rezultate din activităţi medicale 1. Sacii negri sau transparenţi se folosesc pentru colectarea deşeurilor nepericuloase, de exemplu, cele codificate cu 18 01 04 în art. 8 din anexa nr. 1 la ordin. 2. Sacii de culoare galbenă se folosesc în pubele, portsac cu capac sau cutii de carton, după caz, cutii din plastic rigid cu capac pentru colectarea deşeurilor periculoase codificate 18 01 02, 18 01 03* în art. 8 din anexa nr. 1 la ordin. 3. Cutiile cu pereţi rigizi se folosesc pentru colectarea deşeurilor înţepătoare-tăietoare codificate 18 01 01, 18 01 03* în art. 8 din anexa nr. 1 la ordin. 4. Celelalte tipuri/categorii de deşeuri se colectează în conformitate cu prevederile cap. V şi VI din anexa nr. 1 la ordin. ANEXA Nr. 4CONŢINUT-CADRU al planului de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale Secţiunea 1Cerinţe legale privind conţinutul planului de gestionare În conformitate cu legislaţia în vigoare, planurile de gestionare a deşeurilor conţin, după caz, şi luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, cel puţin următoarele: a)tipul deşeurilor pe coduri, cantitatea şi sursa deşeurilor generate, precum şi o evaluare a evoluţiei viitoare a fluxurilor de deşeuri; b)schemele existente de colectare, tratare şi principalele instalaţii de eliminare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale; c)o evaluare a necesarului de scheme de colectare, infrastructura necesară şi, dacă este cazul, investiţiile legate de acestea; d)informaţii suficiente cu privire la criteriile de identificare a amplasamentelor şi capacităţii instalaţiilor de tratare şi/sau eliminare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale; e)politici generale de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, inclusiv tehnologii şi metode planificate de gestionare a deşeurilor sau politici privind deşeurile care ridică probleme specifice de gestionare.De asemenea, Planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale poate conţine, luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, următoarele: a)aspectele organizaţionale legate de gestionarea deşeurilor, inclusiv o descriere a alocării responsabilităţilor între actorii publici şi privaţi care se ocupă cu gestionarea deşeurilor; b)o analiză a utilităţii şi a adecvării utilizării instrumentelor economice şi de altă natură pentru rezolvarea diverselor probleme legate de deşeuri, luând în considerare necesitatea menţinerii unei bune funcţionări a pieţei interne; c)utilizarea unor campanii de sensibilizare şi de informare adresate publicului larg sau unor categorii speciale. Secţiunea a 2-aPlanul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale (propunere de conţinut) 1. Informaţii generale privind unitatea sanitară 2. Situaţia actuală privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile unităţii sanitare 2.1. Proceduri şi practici existente 2.2. Responsabilităţi privind gestionarea deşeurilor 2.3. Tipurile deşeurilor pe coduri şi cantităţi de deşeuri rezultate din activităţile medicale 2.4. Localizarea şi organizarea facilităţilor de colectare şi stocare temporară a deşeurilor rezultate din activităţile medicale 2.5. Modul de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute (abur, aer cald etc.) şi modul de eliminare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale 3. Obiective strategice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale 3.1. Prevenirea generării deşeurilor 3.2. Colectarea, stocarea temporară, tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute, analizarea rezultatului decontaminării, eliminarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale 4. Măsuri privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale 4.1. Colectarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale 4.2. Stocarea temporară a deşeurilor rezultate din activităţile medicale 4.3. Transportul intern al deşeurilor rezultate din activităţile medicale 5. Identificarea şi evaluarea opţiunilor existente de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute şi eliminarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale 6. Proceduri pentru situaţii de urgenţă 6.1. Împrăştieri accidentale de deşeuri infecţioase 6.2. Împrăştieri accidentale de chimicale periculoase 7. Instruirea personalului 8. Estimarea costurilor privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale 9. Planul de acţiune


COMENTARII la Ordinul 1226/2012

 
05.11.2013 12:53:54  Anonim  a scris :
Cel care a infiintat si "Coordonatorul sanatatii in relatia cu mediul" nici macar nu stie ca acesta se suprapune cu Responsabilul cu Protectia Mediului in atributii si de aici un intreg balamuc, pentru ca ambii fac acelasi lucru, cu difeernta ca responsabilul de mediu nu are persoana delegata ca sa-i faca treaba. In rest, D-zeu cu mila ca a reusit sa faca un ghiveci in capul bietilor angajati in materie de hirtogaraie, ca saracii nu aveau destul de lucru si asa, iar specificatia ca trebuie sa fie cadru medical a facut doar sa-i bage in ceata pe cei mai multi. La mai mare domnilor ginditori catre dezastru, sa vedem ce va mai da prin cap sa mai schimbati ca sa ne timpiti de tot cu ce idei aveti.Chiar credeti ca angajatii nu au altceva de facut decit birocratie? Printre atitea hirtii ma intreb cind mai au timp si de actul medical.
   
 
03.06.2013 22:20:49  Anonim  a scris :
Numai in Romania este atat de multa birocratie. Intrebati colegi care lucreaza in Franta, Anglia daca au atat de multe hartoage de semnat, etichete de aplicat, spatii de amenajat..cu toate astea numai la noi hepatita B si C infloreste....Si daca tot vine DSP-ul in control, cum sa plece fara o mica amenda? BRAVO Romania,la mai mare!!!
   
 
27.03.2013 14:51:08  Anonim  a scris :
de ce atrebuit sa se modifice cea veche? pentru ce naiba aveti nevoie de aceste coduri? atata sa precizati ce are voie sa arunce asistenta dupa TRATAMENT IN CARE RECIPIENT SI GATA. de ce atata sos in jurul temei?
   
 
12.03.2013 19:03:20  Anonim  a scris :
Codificarea deseurilor pe tipuri de deseu este de tot r.....l,nu se intelege nimic! Am ajuns sa nu mai stim cum eliminam, mai exact la care codificare! 18.01.01 si 18.01.03* codificarea asta se bate cap in cap si la un moment dat se contrazice! DECI ,nu mai intelegem nimic!!!CODIFICAREA ESTE O PROBLEMA !!!
   
 
16.02.2013 12:09:36  Anonim  a scris :
ordin scris in limba araba!!! o tampenie de ordin,sa te puna sa mai faci niste hartoage -ca si cum nu ar mai fi destule-ca sa te poata amenda fara motiv si sa se imbuibe cei din aparatul administrativ
   
 
08.02.2013 14:28:37  Anonim  a scris :
NO NAME Cel mai prost ordin dat,cel abrogat:219/2002 era cu mult mai bine inteles,iar faptul ca,Coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul din unităţile sanitare trebuie sa fie un cadru medical??? ....se vede ca nu lucreaza in domeniu cine a gandit Ordinul !!!mai lucrati ,poate nimeriti ceva!!!
   
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decretul 463 2014
    Aici este o oportunitate pentru oricine care este în probleme financiare și cei care sunt în nevoie de un împrumut pentru orice motiv, vom oferi împrumuturi la o rată foarte rezonabil de 2%, oferim toate tipurile de credite pentru persoane fizice și companii, angajat sau șomer, toți cei care sunt în nevoie de asistență financiară sunt binevenite. Mulți suferă și au nevoie de ajutor pentru a îmbunătăți standardul lor de viață, mulți sunt șomeri și au nevoie de ajutor financiar pentru a începe o afacere, mulți au nevoie de asistență financiară pentru a șterge facturile și datoriile lor. Nu conteaza ce tip de împrumut care aveți nevoie și pentru orice motiv contactati-ne astăzi, aceasta este o oportunitate de aur la ușa ta pas, contactati-ne astăzi, prin e-mail ca davidpetersonloanfirm@outlook.com și de a lua împrumut de azi. Daca sunteti interesati intr-o împrumut, atunci pur și simplu să ne contactați prin e-mail nostru de mai jos. Nume: David Peterson E-mail: davidpetersonloanfirm@outlook.com
ANONIM a comentat Decretul 463 2014
    Aici este o oportunitate pentru oricine care este în probleme financiare și cei care sunt în nevoie de un împrumut pentru orice motiv, vom oferi împrumuturi la o rată foarte rezonabil de 2%, oferim toate tipurile de credite pentru persoane fizice și companii, angajat sau șomer, toți cei care sunt în nevoie de asistență financiară sunt binevenite. Mulți suferă și au nevoie de ajutor pentru a îmbunătăți standardul lor de viață, mulți sunt șomeri și au nevoie de ajutor financiar pentru a începe o afacere, mulți au nevoie de asistență financiară pentru a șterge facturile și datoriile lor. Nu conteaza ce tip de împrumut care aveți nevoie și pentru orice motiv contactati-ne astăzi, aceasta este o oportunitate de aur la ușa ta pas, contactati-ne astăzi, prin e-mail ca davidpetersonloanfirm@outlook.com și de a lua împrumut de azi. Daca sunteti interesati intr-o împrumut, atunci pur și simplu să ne contactați prin e-mail nostru de mai jos. Nume: David Peterson E-mail: davidpetersonloanfirm@outlook.com
ANONIM a comentat Decretul 463 2014
    Bună ziua, Sunteți în căutarea pentru un împrumut de afaceri, credit de nevoi personale, împrumut acasă, etc ..? Va oferim personale și de afaceri de împrumut la orice individ interesat la dobândă 2% de la 1 la 30 de ani. Nume: Data nașterii: Sex: Stare civilă: Adresa: Oraș: Țară: telefon: Suma de împrumut: Durata de împrumut: Venitul lunar net. Contactati-ne: creditsolutionhome@outlook.com
ANONIM a comentat Legea 3 1977
    legea a fost f.buna,dar dupa 1989 pensionandu-ma in anul 1991, s-au repectat prevederile de calcul,dar din martie 1991 prin trecerea la milioane nu s-au respectat prevederile art.7 din lege privin IMPRESCRIPTIA si prin legi neconstitutionale si aplicate retroactiv,legea 19/2000, s-au diminuat sumele din decizia de pensionare cu 1 la 100000 rezultand o pensie de 0,26 roni(tot lei) din 2619 lei in decizie, in prezent,aug.2014,primesc numai 50%,adic a 1335 lei,..Milu Bajenaru Valentin,Brasov
ANONIM a comentat Ordin 73 2014
    As dori un raspuns competent la urmatoarea situatie cu care ne confruntam de luni de zile fara nici un rezultat in afara debransarii de la electrica si ramanerii astfel si fara apa de consum curent . Fiica mea a divortat si a facut partaj imobiliar din mai 2009, drept pentru care s-a prezentat la sediul enel oras Pantelimon pentru schimbare titular contract, vechiul contract fiind pe numele fostului sot. Deoarece acesta nu a fost de acord si beneficiaza de ,,cunostinte ''la Enel si primarie, nu s-a putut face aceasta modificare. Precizez ca in urma partajului, din cele 2 proprietati vecine, una i-a revenit mie, iar una lui , ambele imobile fiind bransate inca de la constructia lor prin plata costurilor ca sot si sotie la vremea respectiva. Fiind primii care am facut bransamentul,ulterior pe acest bransament s-au mai bransat alte 5 imobile. Fostul sot nu a fost de acord ca ea sa ramana bransata pe vechiul bransament, iar Enel Pantelimon a facut un proiect de bransare din capatul celalalt al strazii, cu costuri exorbitante , depeste 125 milioanelei. Cum pot rezolva legal acest lucru ,deoarece el intre timp a reziliat contractul pentru imobilul meu si am fost debransata chiar a doua zi de la contorul meu . Enel refuza rebransarea decat in conditiile puse de el , cand eu am facut cerere doar de schimbare titular contract cum se face de regula in situatii de divort si partaj. Precizez ca ea a platit mereu consumul prin banca chiar daca nu e titular de contract, in baza contorului detinut la imobil . Datorita abuzurilor fostului sot care uzeaza de relatii la primaria Pantelimon si la toti furnizorii de utilitati din localitate, au fost taiate toate utilitatile si cu mari costuri mi-am facut contractele si bransamente gaze , chiar daca imobilul avea utilitati inca din 2006. Cum pot demonstra ca astfel se face o discriminare ,iar lipsa de curent electric produce pagube imense, fiind singura casa unde poate locui ? De o alta rebransare nici nu poate fi vorba deoarece nu detin banii necesari si nici nu-i vad rostul atata timp cat bransarea s-a facut cu banii nostri in 1996 ca sot si sotie ,iar pentru rebransare la gaze am imprumutat banii sa platesc cca 60 milioane lei , deoarece aici nu aveam contor separat, si s-a facut in mai bine de 5luni . Astept sa-mi dati un sfat pe mail deoarece suntem disperati ca nu se poate rezolva decat cu aceste costuri propuse prin proiect. Putem demonstra cu acte si raspunsurile primite de la toate forurile,ENEL inclusiv de la ANRE , care a gasit ca solutia data de Enel Pantelimon jud Ilfov aste singura legala si ca trebuie sa platesc peste 125 milioane lei pentru a avea current electric si apa de consum . Datorita acestei situatii, in casa si curte nu mai poate locui nici macar un caine , iar cei care fac legea doar pentru ei jubileaza. Ne punem mari sperante in rezolvarea legala a acestei situatii, am citit toate legile in acest domeniu , nu am gasit o explicatie anume ,si nici chiar debransarea nu s-a facut dupa 21 zile cum este legal, ci doar dupa o zi , ca sa ne arate cine este mai puternic. Asteptam cu mare nerabdare o solutie in aceste abuzuri facute doar pentru capriciile fostului sot care ne-a demonstrat ca pana acum el face ce doreste doar ca sa ne hartuiasca si sa ne ameninte cu diverse , inclusiv cu arme. Cu multumiri pentru raspunsul care speram sa-l primim cat mai curand,
ANONIM a comentat Decretul 153 1970
    pai cum sa nu existe comentariu??? -Unde e atitudinea cetateneasca???Cand umbla in tara fel si fel de gasti de "infractori",interlopi !!!!!cum ar fi in P.Neamt niste jigodii de cica minori care fura,ataca si-n plina zi pe bietii oameni,femei neajutorate etc,iar interlopii isi fac de cap;degeaba exista atatea "politii":politie locala,jandarmerie,politie judet,SRI,etc Luati atitudine fratilor!!!!!!!!!!Faceti odata ceva!!!!!!!!!!!Sa se vada ceva !!!!Nu asteptati numai recompense.Ca nici cetateanu nu poate lua atitudine daca aceste structuri nu ia initiativa!!!Nici primaria nu misca nimic!!!
ANONIM a comentat Ordonanţa 112 1999
    Art.8 1/b- nu este constitutional deoarece face discriminare pe criteriu de sex -in sensul vechimii cerute pt. barbati25 ani fata de femei 20 ani(care au fost criteriile legale pt. a exista aceasta diferenta la vechimea ceruta?)Un raspuns scris ar elucida problema.
ANONIM a comentat Legea 77 2014
    Esti interesat de un împrumut? Profit de această ocazie pentru a aplica pentru un împrumut de azi. Noi oferim credite aprobare rapida plan de rambursare flexibil interes scăzut pe termen scurt și lung E-mailul meu: denarja464@outlook.com
ANONIM a comentat Hotărârea 32 2013
    Bună ziua, Sunt domnul Maurice un certificat, reputație, legitimă și un creditor bani acreditat. Am împrumut bani la oameni care au nevoie de asistență financiară. Ai un credit rău sau vă aflați în nevoie de bani pentru a plăti facturile? Vreau să folosesc acest mediu pentru a vă informa că am acorda asistență beneficiar de fiabile ca vom fi bucuroși să vă oferim un împrumut e-mail de contact: mauricefinance@hotmail.com
ANONIM a comentat Legea 241 2013
    Ai nevoie de un împrumut de urgență pentru a rezolva problemele tale financiare și, de asemenea, pentru a porni afacerea dvs. sau pentru a crește facilități de afaceri? dacă da, să ne contactați prin e-mail: greatuniversalloancompany1@gmail.com
Business Directory Directories Codul fiscal actualizat 2012 Coduri postale Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu