DECIZIE   Nr. 46 din  7 februarie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata prin Legea nr. 108/1996

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 194 din 18 aprilie 2001

    Florin Bucur Vasilescu - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Gabriela Ghita         - procuror
    Mihai Paul Cotta       - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Imar" - S.A. din Arad in Dosarul nr. 2.305/2000 al Tribunalului Arad - Sectia civila.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 23 ianuarie 2001 si au fost consemnate in incheierea din aceeasi data cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amanat pronuntarea la 6 februarie 2001 si apoi la 7 februarie 2001.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 5 iunie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 2.305/2000, Tribunalul Arad - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata prin Legea nr. 108/1996, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Imar" - S.A. din Arad.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile art. 42 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 contravin principiului separatiei puterilor in stat prin aceea ca abilitarea administratiei financiare, ca organ de executare, de a infiinta in mod direct o poprire fara interventia instantelor de judecata constituie o imixtiune in exercitiul puterii judecatoresti. Or, poprirea, ca modalitate de executare silita, reprezinta un act prin care se realizeaza justitia. Autorul exceptiei sustine totodata ca prevederile legale criticate infiinteaza instante extraordinare, contrar dispozitiilor art. 125 din Constitutie. "In aceste conditii, tertul poprit este, fara putinta de tagada, lipsit de o judecata dreapta prin aceea ca organul de executare substituindu-se instantei de judecata prin infiintarea popririi, valabilitatea si legalitatea titlului executoriu nu sunt supuse controlului echidistant al instantei de judecata." Se arata ca, desi in baza art. 44 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 exista acces la justitie, instanta nu mai are posibilitatea de a verifica legalitatea si valabilitatea titlului executoriu, ci se pronunta doar asupra mentinerii sau desfiintarii popririi.
    Tribunalul Arad - Sectia civila, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Constitutia nu interzice legiuitorului sa instituie prin acte normative speciale proceduri de executare silita speciale, astfel incat textul criticat nu contravine nici unei dispozitii constitutionale.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia este neintemeiata, deoarece legea generala, si anume Codul de procedura civila, nu interzice existenta unor dispozitii speciale in materie, ci le admite in mod expres, astfel cum rezulta din prevederile art. 721 din acest cod. Se arata totodata ca orice executare silita este supusa controlului judecatoresc pe calea contestatiei la executare.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 42 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, si aprobata prin Legea nr. 108/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, avand urmatorul continut: "Poprirea asupra veniturilor debitorilor, persoane fizice si persoane juridice, dupa caz, se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa care va fi trimisa tertului poprit, impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. Totodata, va fi instiintat si debitorul despre infiintarea popririi."
    Autorul exceptiei critica aceste prevederi, sustinand ca prin conferirea catre organele de executare apartinand sistemului financiar "a puterii de dispozitie in infaptuirea unui act de justitie se realizeaza obiectivul prohibit, prin alin. (2) al art. 125 din Constitutie, si anume infiintarea de instante extraordinare". Totodata se considera ca "abilitarea Administratiei financiare, ca organ de executare, sa infiinteze in mod direct o poprire, fara interventia instantei de judecata", contravine principiului separatiei puterilor in stat.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea constata, in ceea ce priveste critica referitoare la incalcarea art. 125 alin. (2) din Constitutie, ca atat tertul poprit, cat si debitorul au posibilitatea de a supune controlului judecatoresc orice litigiu ce ar rezulta din indeplinirea fiecarui act de executare silita, precum si in cazul refuzului organului de executare de a indeplini aceste acte.
    Astfel, potrivit art. 44 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, "Daca tertul poprit instiinteaza organul de executare ca nu datoreaza vreo suma de bani debitorului urmarit sau nu respecta dispozitiile art. 42 alin. 6 si 7 si ale art. 43, precum si in cazul in care invoca alte neregularitati in legatura cu drepturile si obligatiile partilor privind infiintarea popririi, instanta judecatoreasca in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul tertului poprit, la cererea organului de executare ori a altei parti interesate, pe baza probelor administrate, va pronunta mentinerea sau desfiintarea popririi".
    Totodata prin art. 76 alin. 1 si 2 din acelasi act normativ se prevede: "Cei interesati pot face contestatie impotriva oricarei executari silite, fiecarui act de executare silita efectuat de organele de executare competente, precum si in cazul in care acest organ refuza sa indeplineasca un act de executare in conditiile legii.
    Contestatia poate fi facuta si impotriva titlului executoriu, in temeiul caruia a fost pornita executarea, in cazul in care acest titlu nu este o hotarare data de o instanta judecatoreasca sau de alt organ jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o procedura care sa prevada posibilitatea ca o instanta competenta sa se pronunte asupra acestuia."
    In acest context sunt concludente si prevederile art. 112 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, potrivit carora: "Prezenta ordonanta se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila in masura in care aceasta nu dispune altfel."
    Din analiza acestor norme legale Curtea, contrar sustinerilor autorului exceptiei, nu retine existenta vreunor "instante extraordinare care sunt organe de executare".
    In ceea ce priveste sustinerea referitoare la incalcarea principiului separatiei puterilor in stat prin executarea silita a creantelor fiscale fara constituirea titlului executoriu printr-o hotarare judecatoreasca, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 25 din 5 mai 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 89 din 11 mai 1993. Cu acel prilej s-a decis ca dispozitiile criticate sunt constitutionale, deoarece "insusi Codul de procedura civila la art. 372 prevede posibilitatea executarii silite pe baza de hotarare judecatoreasca sau alt titlu executoriu. Deci, potrivit legii, nu numai hotararile judecatoresti investite cu formula executorie constituie titluri executorii, ci si alte titluri, in cazul in care legea confera aceasta calitate [...]. Ele nu au semnificatia incalcarii regimului de separatie intre puterea legiuitoare si cea judecatoreasca".
    Deoarece in cauza nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea jurisprudentei Curtii, solutia isi mentine valabilitatea si in cauza de fata, astfel ca exceptia urmeaza sa fie respinsa.

    Fata de cele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata prin Legea nr. 108/1996, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Imar" - S.A. din Arad in Dosarul nr. 2.305/2000 al Tribunalului Arad - Sectia civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 7 februarie 2001.

                   PRESEDINTE,
             Florin Bucur Vasilescu

    Intrucat domnul judecator Florin Bucur Vasilescu, presedintele completului de judecata, se afla in imposibilitatea de a semna, in locul sau semneaza, in temeiul art. 261 din Codul de procedura civila,

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta