DECIZIE   Nr. 437 din 15 aprilie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 14/2009 privind înfiintarea Agentiei Romane pentru Dezvoltarea Durabila a Zonelor Industriale -ARDDZI

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 349 din 27 mai 2010

Ioan Vida                                        - preşedinte

Nicolae Cochinescu                       -judecător

Aspazia Cojocaru                           -judecător

Acsinte Gaspar                               -judecător

Petre Lăzăroiu                                -judecător

Ion Predescu                                  -judecător

Puskas Valentin Zoltan                   -judecător

Tudorel Toader                               -judecător

Augustin Zegrean                           -judecător

Carmen-Cătălina Gliga                   - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi      - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2009 privind înfiinţarea Agenţiei Române pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale - ARDDZI, excepţie ridicată de Nicolae Vasile Orovnicean, Maria Iosana Iftode, Marcela Bălan, Stelian Daniel Mîrza, Dumitru Ciocan, Florea Creangă, Virginia Bucur şi Mihai Niţu în Dosarul nr. 5.021/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează Curtea asupra faptului că partea Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale a transmis la dosar o cerere de amânare a judecării cauzei în vederea pregătirii şi formulării apărării.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că în cauză nu se impune acordarea unui nou termen de judecată, deoarece partea a avut la dispoziţie suficient timp pentru pregătirea apărării.

Deliberând asupra cererii formulate, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 156 din Codul de procedură civilă, Curtea respinge cererea.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că motivele ce justifică urgenţa reglementării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2009 sunt prezentate în preambulul acesteia, astfel că nu pot fi reţinute criticile autorului excepţiei cu privire la încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie. Totodată, art. 1 alin. (7) din ordonanţă conţine norme referitoare la preluarea personalului ce ocupă funcţiile desfiinţate, iar principiul stabilităţii, invocat de autorii excepţiei, poate fi pus în discuţie numai în faţa instanţei judecătoreşti, nu şi a Curţii Constituţionale. In plus, se mai arată că actul normativ criticat a fost aprobat prin lege, astfel că a devenit un act al Parlamentului, fiind acoperite viciile de neconstituţionalitate ale ordonanţei, potrivit Deciziei nr. 21/2010 a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 7 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 5.021/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2009 privind înfiinţarea Agenţiei Române pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale -ARDDZI.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Nicolae Vasile Orovnicean, Maria Iosana Iftode, Marcela Bălan, Stelian Daniel Mîrza, Dumitru Ciocan, Florea Creangă, Virginia Bucur şi Mihai Niţu într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect o acţiune în anulare a unui act administrativ.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2009 a avut loc pe fondul unei situaţii normale de stabilitate, fără să existe, aşadar, pretinsa situaţie extraordinară descrisă în preambulul său şi cerută de art. 115 alin. (4) din Constituţie. „Situaţia precară a peste 368 de unităţi administrativ-teritoriale cu caracter monoindustrial", de care se vorbeşte în preambul, a făcut obiectul unor acorduri şi reglementări încă din anul 2005 (Legea nr. 167/2005), astfel că aceste comunităţi beneficiau deja de asistenţă. în plus, o situaţie economică şi socială precară se înregistrează şi în afara celor 368 de unităţi administrativ-teritoriale, care, astfel, apar ca fiind discriminate pozitiv prin raportare la celelalte unităţi din ţară. Expunerea de motive cuprinsă în ordonanţa atacată nu are la bază un studiu sau o analiză a situaţiei din teren sau privind activitatea ANDZM (Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere), iar ordonanţa nu a fost adoptată într-o şedinţă de Guvern, neregăsindu-se pe nicio ordine de zi şi nici în vreun alt document ulterior adoptării.

Sindicatul Liber al Funcţionarilor Publici din ANDZM nu a fost consultat în legătură cu adoptarea acestei ordonanţe, fiind încălcat dreptul acestuia, conferit de art. 9 din Constituţie, de a apăra drepturile şi interesele membrilor săi. Mai mult, contrar art. 102 alin. (2) din Legea fundamentală, nu a fost consultat niciun organism social.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2009 contravine şi art. 41 alin. (1) din Constituţie şi art. 15 alin. (1) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, deoarece anulează dreptul la muncă al angajaţilor ce ocupau funcţiile astfel desfiinţate, şi nici nu reglementează vreo măsură tranzitorie cu privire la această categorie de funcţionari, aspect sesizat şi de Consiliul Legislativ.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că în preambulul actului normativ criticat sunt precizate motivele ce au determinat adoptarea sa în regim de urgenţă, însă doar Curtea Constituţională se poate pronunţa asupra temeiniciei acestora prin raportare la art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată, în acest sens, că dispoziţiile art. 9, art. 41 alin. (1) şi ale art. 102 din Constituţie, invocate, nu au incidenţă în cauză, iar dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală sunt respectate, de vreme ce în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2009 este motivată urgenţa reglementării ce justifică existenţa situaţiei extraordinare.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2009 sunt constituţionale, deoarece în preambulul acesteia sunt înfăţişate motivele ce justifică adoptarea sa în regim urgenţă.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2009 privind înfiinţarea Agenţiei Române pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale -ARDDZI, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 5 martie 2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 214/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 9 iunie 2009.

Textele din Constituţie pretins încălcate sunt, în ordinea invocării lor, cele ale art. 115 alin. (4) privind condiţiile în care Guvernul poate adopta o ordonanţă de urgenţă, art. 41 alin. (1) prin care este interzisă îngrădirea dreptului la muncă şi este garantată alegerea liberă a profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă, art. 9 - Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale şi ale art. 102 alin. (2) conform cărora „In îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate". De asemenea, sunt invocate prevederile art. 15 alin. (1) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, potrivit cărora „Orice persoană are dreptul la muncă şi dreptul de a exercita o ocupaţie aleasă sau acceptată în mod liber".

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia formulează, prin raportare la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, critici de neconstituţionalitate extrinsecă ce vizează procedura de adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2009 privind înfiinţarea Agenţiei Române pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale - ARDDZI şi care vor fi analizate cu prioritate.

Astfel, se susţine că actul normativ criticat nu a fost adoptat într-un context care să justifice cu adevărat recurgerea la instrumentul de legiferare al Guvernului, şi anume pe calea ordonanţei de urgenţă, deoarece nu rezolvă o situaţie extraordinară, nou-ivită, a cărei reglementare nu putea fi amânată.

Examinând conţinutul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2009, Curtea Constituţională constată că aceasta respectă cerinţele transpuse în art. 115 alin. (4) din Constituţie, referitoare la existenţa situaţiei extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată şi la obligaţia motivării urgenţei în cuprinsul ei.

Potrivit preambulului său, la adoptarea ordonanţei de urgenţă s-au avut în vedere „prevederile programului de guvernare privind susţinerea dezvoltării durabile a regiunilor afectate de restructurarea industrială, deblocarea şi absorbţia fondurilor alocate programelor din zonele de operare", „recomandările Băncii Mondiale şi necesitatea recuperării întârzierilor în implementarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind închiderea minelor, refacerea mediului şi regenerarea socio-economică, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005", „situaţia economică şi socială precară a peste 368 de unităţi administrativ-teritoriale cu caracter monoindustrial, cu o populaţie de peste 2,6 milioane locuitori, ce au nevoie urgentă de asistenţă specifică acestor tipuri de comunităţi pentru dezvoltare în procesul de regenerare economică", precum şi necesitatea „eliminării discrepanţelor dintre aceste comunităţi, pe de o parte, şi comunităţi cu capacitate de dezvoltare şi atragere de fonduri pentru dezvoltare", împrejurări ce se constituie în situaţii extraordinare ce justifică adoptarea în regim de urgenţă a actului normativ criticat.

In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea dreptului la muncă, reglementat de art. 41 alin. (1) din Constituţie şi de art. 15 alin. (1) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi reţinută. Dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2009 nu îngrădesc exercitarea acestui drept şi nici alegerea liberă a profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă. Mai mult, art. 1 alin. (7) din ordonanţa de urgenţă examinată prevede că „Personalul Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere - ANDZM va fi preluat, în condiţiile legii, în funcţiile contractuale corespunzătoare, menţinându-şi drepturile salariate, de către Agenţie".

Referitor la invocarea art. 9 şi a art. 102 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că acestea nu au relevanţă în cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2009 privind înfiinţarea Agenţiei Române pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale -ARDDZI, excepţie ridicată de Nicolae Vasile Orovnicean, Maria Iosana Iftode, Marcela Bălan, Stelian Daniel Mîrza, Dumitru Ciocan, Florea Creangă, Virginia Bucur şi Mihai Niţu în Dosarul nr. 5.021/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 aprilie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi