DECIZIE
Nr. 43 din 24 ianuarie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) si (7), art. 17, art.
18,art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (3), art. 27,
art. 28, art. 33 alin. (1) si art. 34 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 175 din 23 februarie 2006
Ioan
Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru -
judecător
Constantin Doldur -
judecător
Acsinte Gaspar
- judecător
Kozsokar Gabor -
judecător
Petre Ninosu -
judecător
Ion
Predescu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei
de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art.
28, art. 33 alin. (1), toate sub aspectul termenului „contravenient", şi ale art. 34 alin. (1) referitoare la
expresia „necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal" din
Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie
ridicată de loan Leon Rus în
Dosarul nr. 6.917/2005 al Judecătoriei Cluj-Napoca.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Cauza aflându-se în stare de
judecată, Curtea acordă cuvântul reprezentantului Ministerului
Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 10 iunie 2005,
pronunţată în Dosarul nr. 6.917/2005, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16
alin. (1) şi
(7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 27,
art. 28, art. 33 alin. (1), toate sub aspectul termenului „contravenient",
şi ale art. 34
alin. (1) referitoare la expresia „necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei
procesului-verbal" din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Excepţia de neconstituţionalitate
a fost ridicată de loan Leon
Rus într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea plângerii împotriva
procesului-verbal de constatare şi sancţionare a
unei contravenţii, întocmit de
agentul constatator al Serviciului Poliţiei Rutiere Cluj.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că denumirea de contravenient conferă persoanei cercetate sau acuzate de săvârşirea unei
contravenţii statutul de
persoană vinovată, înainte de rămânerea irevocabilă
a actului de aplicare a sancţiunii
contravenţionale, fiind astfel
nesocotite prevederile art. 23 alin. (11) din Constituţie şi cele ale art.
6 paragraful 2 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la prezumţia de nevinovăţie. De asemenea, autorul excepţiei consideră că sarcina probei trebuie să revină organului administrativ al cărui agent a constatat contravenţia, iar nu contestatorului contravenient. Invocă jurisprudenţa Curţii Europene a
Drepturilor Omului pentru a arăta că oricărui acuzat trebuie să i se respecte dreptul la un proces
echitabil, indiferent de calificarea faptei în dreptul intern.
Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepţia de neconstituţionalitate
este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin.
(1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconsti-tuţionalitate.
Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate
este neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt
constituţionale, invocând
deciziile Curţii Constituţionale nr. 183/2003, nr. 251/2003 şi nr. 317/2003.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare,
punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare,
prevederile art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art.
28, art. 33 alin. (1), toate sub aspectul termenului „contravenient", şi ale art. 34 alin. (1) referitoare la
expresia „necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal" din
Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, ordonanţă modificată şi completată prin Legea nr. 526/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.149 din 6
decembrie 2004. Textele de lege criticate au următorul conţinut:
- Art. 16 alin. (1) şi (7): „(1) Procesul-verbal de
constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele,
prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator; datele personale din
actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită,
precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea
gravităţii
faptei şi la
evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care
se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare
producerea unui accident de circulaţie; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune
plângerea. [...]
(7) In momentul încheierii
procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă
contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în
procesul-verbal la rubrica «Alte menţiuni», sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal.";
- Art.
17: „Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar
în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite
şi a datei
comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.
Nulitatea se constată şi
din oficiu.";
- Art.
18: „Contravenientul este obligat să prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori
documentele în baza cărora se fac menţiunile prevăzute la art. 16 alin. (3). In caz de refuz, pentru legitimarea
contravenientului agentul constatator poate apela la ofiţeri şi subofiţeri de poliţie, jandarmi sau gardieni
publici.";
- Art. 19 alin. (1): „Procesul-verbal
se semnează pe
fiecare pagină
de agentul constatator şi de contravenient. In cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va
face menţiune
despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de
identitate al martorului şi semnătura acestuia.";
- Art.
25 alin. (1) şi (3): „(1)
Procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului şi, dacă este cazul, părţii vătămate şi proprietarului bunurilor
confiscate. [...]
(3) In situaţia în care contravenientul a fost
sancţionat cu
amendă, precum şi dacă a fost obligat la despăgubiri, o dată cu procesul-verbal, acestuia i se
va comunica şi
înştiinţarea de plată. In înştiinţarea de plată se va face menţiunea cu privire la obligativitatea
achitării
amenzii la instituţiile abilitate să o încaseze, potrivit legislaţiei în vigoare şi, după caz, a despăgubirii, în termen de 15 zile de la comunicare, în caz contrar
urmând să se
procedeze la executarea silită.";
- Art.
26 alin. (3): „In cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum şi a înştiinţării de plată se face de către agentul constatator în termen
de cel mult o lună de la data încheierii.";
- Art.
27: „Comunicarea procesului-verbal şi a înştiinţării de plată se face prin poştă,
cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal semnat de
cel puţin un
martor.";
- Art.
28: „(1) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48
de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul
constatator făcând
menţiune despre
această
posibilitate în procesul-verbal. In actul normativ de stabilire a contravenţiilor această posibilitate trebuie menţionată în mod expres. Termenele
statornicite pe ore încep să curgă de la miezul nopţii zilei următoare, iar termenul care se sfârşeşte
într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat
se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.
(2) Amenzile care se cuvin
bugetului de stat pot fi achitate la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. sau la unităţile Trezoreriei Statului, iar
amenzile cuvenite bugetelor locale se achită la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. sau la casieriile autorităţilor administraţiei publice locale ori ale altor
instituţii
publice abilitate să administreze veniturile bugetelor locale, indiferent de localitatea
pe a cărei rază acestea funcţionează, de cetăţenia, domiciliul sau de reşedinţa contravenientului ori de locul săvârşirii contravenţiei, precum şi la ghişeul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a României. O
copie de pe chitanţă se predă de către contravenient agentului constatator sau se trimite prin poştă organului din care acesta face parte, potrivit dispoziţiilor alin. (1).";
- Art.
33 alin. (1): „Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăşi 30 de zile, şi va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a
aplicat sancţiunea,
a martorilor indicaţi în procesul-verbal sau în plângere, precum şi a oricăror alte persoane în măsură să
contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei. ";
- Art.
34 alin. (1): „Instanţa competentă să
soluţioneze
plângerea, după
ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea
verificării
legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 23 alin. (11) din Constituţie şi celor ale art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră prezumţia de nevinovăţie,
precum şi celor ale art. 1
alin. (3) din Constituţie,
referitoare la valorile care definesc România ca stat de drept, democratic şi social.
Examinând excepţia ridicată, Curtea constată că textele de lege criticate au mai format
obiect al controlului de constituţionalitate, cu o motivare identică şi prin raportare
la aceleaşi prevederi constituţionale şi convenţionale ca şi în cauza de faţă. Prin Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 425 din 17 iunie 2003, Curtea a respins excepţia ca neîntemeiată,
reţinând, în esenţă, că utilizarea de către
legiuitor a noţiunii de
contravenient nu are semnificaţia înfrângerii prezumţiei de nevinovăţie
consacrate de art. 23 alin. (11) din Constituţie. De asemenea, Curtea a statuat că din procedura de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire şi sancţionare a contravenţiei
nu rezultă răsturnarea sarcinii probei, ci modul de
exercitare a dreptului la apărare.
Nici critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală nu a fost reţinută,
constatându-se că legiuitorul
îi atribuie agentului constatator competenţe în concordanţă cu
principiile şi normele
constituţionale.
Cele statuate prin decizia menţionată îşi menţin valabilitatea, în cauza de faţă neintervenind elemente noi de natură să determine reconsiderarea soluţiei pronunţate cu
acel prilej.
Pentru considerentele expuse, în
temeiul art. 146 lit. d) şi al
art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin.
(1), art. 25 alin. (1) şi (3),
art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor,
excepţie ridicată de loan Leon Rus în Dosarul nr.
6.917/2005 al Judecătoriei
Cluj-Napoca.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data
de 24 ianuarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu