DECIZIE   Nr. 41 din  4 februarie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 210 din 31 martie 2003

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Paula C. Pantea       - procuror
    Maria Bratu           - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens din Oradea in Dosarul nr. 241/C/2002 a Tribunalului Bihor.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca neintemeiata, aratand ca, asupra constitutionalitatii textului legal criticat, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 353/2001, statuand ca aceste dispozitii sunt constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 19 martie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 241/C/2002, Tribunalul Bihor a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens din Oradea intr-o cauza avand ca obiect revendicarea unor imobile.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 contravine prevederilor art. 16 din Constitutie, intrucat face referire "la nerepararea incalcarii dreptului de proprietate al comunitatilor minoritatilor nationale". Este invocata si incalcarea prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea fundamentala, intrucat textul criticat nu respecta Avizul Consiliului Europei nr. 176/1993, care defineste conditiile de primire a Romaniei, ca membru cu puteri depline, in acest organism european, si nici Hotararea Consiliului Europei nr. 1.123/1997, care prevede restituirea bunurilor bisericesti in baza principiului "restitutio in integrum".
    De asemenea autorul exceptiei considera ca dispozitiile legale criticate incalca "principiul egalitatii formelor de proprietate, discriminand in mod inadmisibil dreptul de proprietate al imobilelor care au apartinut cultelor religioase sau comunitatilor minoritatilor nationale in raport cu ceilalti titulari de drept de proprietate" si contravenind astfel prevederilor art. 41 alin. (2) din Constitutie.
    Tribunalul Bihor apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata.
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, arata ca textul legal criticat nu contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie. Dimpotriva, prin acest text se prevede ca regimul juridic al imobilelor care au apartinut cultelor religioase, fara distinctie, sau minoritatilor nationale se va stabili prin acte normative speciale, iar pana la adoptarea acestora imobilele se indisponibilizeaza.
    In legatura cu sustinerea potrivit careia textul criticat contravine prevederilor art. 20 alin. (2) din Constitutie, Guvernul arata ca aceste dispozitii constitutionale se refera la preeminenta pactelor si tratatelor care privesc drepturile fundamentale ale omului, prevederile constitutionale neputand fi extinse si la alte angajamente pe care Romania si le-ar asuma prin acte cu caracter international. Simpla amanare a reglementarii situatiei juridice a acestor imobile nu poate fi asimilata cu incalcarea obligatiei de restituire. In ceea ce priveste incalcarea prevederilor art. 41 alin. (2) din Legea fundamentala, Guvernul arata ca "pana in momentul stabilirii prin lege a modului de restituire a imobilelor ce au apartinut cultelor religioase, nu se pune problema ocrotirii vreunui drept de proprietate".
    Presedintii celor doua camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, potrivit carora: "Regimul juridic al imobilelor care au apartinut cultelor religioase sau comunitatilor minoritatilor nationale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Pana la adoptarea acestor reglementari este interzisa instrainarea imobilelor in cauza sau schimbarea destinatiei acestora."
    Analizand criticile de neconstitutionalitate, Curtea constata ca acestea sunt neintemeiate, pentru cele ce urmeaza.
    Art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, criticat ca fiind neconstitutional, stabileste ca regimul juridic al imobilelor care au apartinut cultelor religioase sau comunitatilor minoritatilor nationale, ce au fost preluate de stat sau alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale, iar pana la adoptarea unor asemenea reglementari instrainarea sau schimbarea destinatiei imobilelor in cauza este interzisa.
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine, in esenta, ca aceste prevederi incalca dispozitiile constitutionale ale art. 16, 20 si ale art. 41 alin. (2).
    Examinand aceste sustineri, Curtea observa ca art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 nu stabileste vreo distinctie sau discriminare in sensul celor aratate de catre autorul exceptiei, astfel ca nu se poate retine incalcarea art. 16 din Constitutie. Dimpotriva, prin dispozitia legala criticata se prevede ca regimul juridic al imobilelor ce au apartinut cultelor religioase, fara distinctie, sau minoritatilor nationale se va stabili prin acte normative speciale, iar pana la adoptarea acestora imobilele se indisponibilizeaza.
    In legatura cu incalcarea dispozitiilor art. 20 din Constitutie, referitoare la interpretarea si aplicarea drepturilor si libertatilor cetatenesti in concordanta cu prevederile tratatelor si pactelor internationale la care Romania este parte, precum si preeminenta acestor reglementari in situatia existentei unor neconcordante intre ele si reglementarile interne, Curtea constata ca textul constitutional face vorbire de pacte si tratate internationale si nu se refera si la alte angajamente pe care Romania si le-ar asuma prin alte acte cu caracter international.
    De altfel, asupra constitutionalitatii art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, in raport cu prevederile art. 16 si 20 din Legea fundamentala, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 353 din 19 decembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 15 februarie 2002, constatand ca acest text este constitutional.
    Curtea constata ca nu au intervenit elemente noi de natura a determina o modificare a jurisprudentei sale, astfel ca exceptia urmeaza a fi respinsa.
    In ce priveste sustinerea potrivit careia acest text contravine prevederilor art. 41 alin. (2) din Legea fundamentala, Curtea in jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995 si prin Decizia nr. 136 din 21 octombrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, a statuat ca prevederile privind garantarea si ocrotirea proprietatii, potrivit art. 41 din Constitutie, se aplica numai dupa reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.
    Considerentele din aceasta decizie sunt valabile si in prezenta cauza, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens din Oradea in Dosarul nr. 241/C/2001 al Tribunalului Bihor.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 4 februarie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu