DECIZIE Nr.
396 din 9 mai 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si art. 108 5 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 506 din 12 iunie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Mihaela Cîrstea - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi
1085 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Marin Frunză în
Dosarul nr. 1.299/44/2005 al Curţii de Apel Galaţi -
Secţia conflicte de muncă şi asigurări
sociale.
La apelul nominal răspunde consilier juridic Simona Bulearcă-Dănăilă, cu delegaţie la
dosar, pentru Compania de Navigaţie Fluvială Română „Navrom" - S.A. din Galaţi, lipsă fiind autorul excepţiei, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, consilierul juridic al Companiei de Navigaţie Fluvială Română
„Navrom" - S.A. din Galaţi
solicită respingerea excepţiei ca fiind inadmisibilă, întrucât autorul acesteia nu o motivează, depunând şi concluzii scrise în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând
că dispoziţiile legale criticate sunt norme de
procedură, iar legiuitorul
poate institui reguli speciale în considerarea unor situaţii speciale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 25 ianuarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.299/44/2005, Curtea de Apel Galaţi- Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi 1085 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Marin Frunză
într-o cauză având ca obiect
soluţionarea cererii de
reexaminare a unei încheieri pronunţate de Curtea de Apel Galaţi pentru aplicarea unei amenzi judiciare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile
legale criticate contravin prevederilor constituţionale, întrucât permit judecătorului care a pronunţat încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare şi s-a aplicat amenda judiciară, să judece şi calea de
atac a reexaminării, acesta
neputând, evident, să-şi anuleze propria hotărâre.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi
asigurări
sociale şi-a exprimat
opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile
legale criticate nu creează
inegalitate între cetăţeni şi nici nu contravin celorlalte prevederi
constituţionale şi din documentele internaţionale invocate.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de
sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile
legale criticate sunt constituţionale, în acest sens fiind şi Decizia Curţii
Constituţionale nr. 547/2005.
Preşedinţii
celor două
Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate
ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
dispoziţiile Legii nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile
art. 24 si 1085 din Codul de procedură civilă.
Prevederile art. 1085 din Codul de procedură civilă au fost
introduse prin Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 138/2000
pentru modificarea şi
completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. In prezent, dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins:
- Art. 24: „Judecătorul care a pronunţat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiaşi pricini în apel sau în recurs şi nici în caz de rejudecare după casare.
De asemenea nu poate lua parte la judecată cel care a fost martor, expert sau
arbitru în aceeaşi pricină.";
- Art. 1085: „Impotriva
încheierii prevăzute
la art. 1084 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând,
motivat, să se
revină asupra
amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.
Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost
luată măsura sau de la data comunicării încheierii.
Cererea se soluţionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1, 4, 11, 15, 16, 20, 21,
31, 51, 53, 124 şi 126 din
Constituţie, ale art. 6, 13,
14 şi 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, precum şi celor
ale art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 şi 30 din Declaraţia
Universală a Drepturilor
Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea reţine că referitor la neconstituţionalitatea art. 1085 din Codul
de procedură civilă, invocată de acelaşi autor şi raportată la aceleaşi
prevederi din Constituţie şi din acte internaţionale, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 547/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, statuând că aceste dispoziţii
nu instituie inegalităţi sau
discriminări între cetăţeni ori categorii de persoane.
Neintervenind elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudenţa Curţii Constituţionale,
soluţia şi considerentele acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi
în prezenta cauză.
Referitor la dispoziţiile art. 24 din Codul de procedură civilă, Curtea
constată că acestea nu contravin prevederilor şi principiilor consacrate prin Legea
fundamentală şi prin actele juridice internaţionale la care România este parte, ci,
dimpotrivă, reprezintă o garanţie a dreptului la un proces echitabil, prin faptul că judecătorul care a pronunţat o hotărâre
într-o pricină nu poate lua
parte la judecata aceleiaşi
cauze în apel sau în recurs şi
nici în caz de rejudecare după
casare.
De asemenea, faptul că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se poate face numai cerere de
reexaminare, aceasta soluţionându-se
de către instanţa de judecată ori de preşedintele
instanţei de executare care a
aplicat amenda sau despăgubirea,
nu poate constitui o încălcare
a vreunei prevederi constituţionale,
întrucât instanţa nu soluţionează fondul litigiului şi există astfel
posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147
alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art.
11 alin. (1) lit. A.d) şi al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 24 şi art. 1085 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de
Marin Frunză în Dosarul nr.
1.299/44/2005 al Curţii de
Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări
sociale. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 mai 2006.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean