DECIZIE Nr. 391 din 14 octombrie 1997
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art.
3, art. 14, art. 22 si ale art. 78 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si
exercitarea profesiei de avocat
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 143 din 8 aprilie 1998
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Viorel Mihai Ciobanu - judecator
Mihai Constantinescu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Victor Dan Zlatescu - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol, pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 1, art. 3, art. 14, art. 22 si ale art. 78 din Legea nr.
51/1995, invocata de Croitoru Ioan in Dosarul nr. 4/1997 al Curtii de Apel Alba
Iulia.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 8 octombrie 1997, in
prezenta reprezentantului Ministerului Public si in lipsa partilor legal
citate, fiind consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand
nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 14
octombrie 1997.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Curtea de Apel Alba Iulia, prin Incheierea din 19 februarie 1997,
pronuntata in Dosarul nr. 4/1997 al acestei instante, a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1,
art. 3, art. 14, art. 22 si ale art. 78 din Legea nr. 51/1995, invocata de
Croitoru Ioan.
In motivarea exceptiei se arata ca dispozitiile atacate sunt "total
neconstitutionale", incalcand "in mod vadit" urmatoarele
articole din Constitutie: art. 15 alin. (2), art. 37, art. 38, art. 39, art.
41, art. 49, art. 51 si art. 54, intrucat profesia de avocat ar trebui sa se
poata exercita in multiple forme de organizare si la ea ar trebui sa aiba acces
orice licentiat in drept, fara nici o discriminare sau conditie, examenele
fiind necesare numai "pentru obtinerea de grade profesionale".
Exprimandu-si opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate
ridicata, Curtea de Apel Alba Iulia arata ca aceasta este intemeiata cu privire
la art. 14 din Legea nr. 51/1995, care prevede ca dreptul de primire in
profesia de avocat se obtine pe baza unui examen, organizat conform
prevederilor legii si statutului profesiei, cu exceptia cazurilor prevazute la
alin. 2 lit. a)-c) - cand primirea in profesie se poate face fara examen -,
prin aceasta prevedere fiind limitat dreptul de exercitare libera a unei
profesii, garantat de art. 38 din Constitutie.
In conformitate cu dispozitia din art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992,
incheierea prin care a fost sesizata Curtea Constitutionala a fost comunicata
celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele
lor de vedere.
In punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati
si validari a Senatului se arata ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata
este neintemeiata.
In punctul de vedere al Guvernului se apreciaza ca avocatura se realizeaza
de un corp profesional cu o indelungata traditie si este organizata si
functioneaza prin lege proprie, iar cei care doresc sa practice aceasta
profesie sunt datori sa respecte legea si sa accepte regulile impuse de ea. De
aceea dreptul de a profesa avocatura il are orice absolvent al facultatii de
drept, cu conditia sa respecte cerintele impuse de legea care guverneaza
aceasta profesie. Se arata ca prevederile art. 14, ca si ale celorlalte texte
din Legea nr. 51/1995, invocate de autorul exceptiei, nu sunt discriminatorii
si nu contravin prevederilor art. 38 din Constitutie, care garanteaza dreptul
la munca, nici principiului egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice
a cetatenilor, prevazut la art. 16, si ca prevederile art. 14 din Legea nr.
51/1995 nu constituie o restrangere a exercitiului unor drepturi, in sensul
art. 49 din Constitutie. Conditia de examen, prevazuta la art. 14 alin. 1 din
Legea nr. 51/1995, constituie o exigenta impusa de necesitatea selectarii pe
criterii profesionale a specialistilor.
In opinia Guvernului, prevederile legale mentionate nu contravin nici
Pactului international privitor la drepturile civile si politice, adoptat de
Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 16 decembrie 1966,
ratificat de tara noastra prin Decretul nr. 212/1974, care, in art. 6 pct. 1 si
art. 7 lit. d), prevede ca "dreptul la munca cuprinde dreptul pe care il
are orice persoana de a obtine posibilitatea de a-si procura cele necesare
vietii sale printr-o munca aleasa sau acceptata". Se face, totodata,
trimitere la Decizia Curtii Constitutionale nr. 45/1995, care s-a pronuntat
asupra constitutionalitatii art. 14 din Legea nr. 51/1995.
In concluzie, se arata ca legea criticata nu cuprinde dispozitii contrare
Constitutiei, astfel ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata.
Camera Deputatilor nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Comisiei juridice, de
numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului si al Guvernului,
raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului si
dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii
nr. 47/1992, constata urmatoarele:
In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr.
47/1992, Curtea este competenta sa se pronunte asupra exceptiei cu care a fost
legal sesizata.
Desi se refera in special la anumite articole din Legea nr. 51/1995,
autorul exceptiei de neconstitutionalitate vizeaza, in realitate, legea in
intregul ei, pe care o considera in totala contradictie cu principiile
Constitutiei.
Critica adusa dispozitiilor art. 1 si 3 din Legea nr. 51/1995, care sunt
considerate ca neconstitutionale, deoarece aduc atingere unor drepturi
fundamentale garantate de Constitutie, cum ar fi dreptul de asociere sau
dreptul la munca, este neintemeiata.
In conceptia autorului exceptiei se considera ca activitatea avocatului
trebuie privita ca o activitate comerciala care se desfasoara potrivit normelor
din Codul comercial. In conceptia legiuitorului insa avocatura este un serviciu
public, care este organizat si functioneaza pe baza unei legi speciale, iar
profesia de avocat poate fi exercitata de un corp profesional selectat si
functionand dupa reguli stabilite de lege. Aceasta optiune a legiuitorului nu
poate fi considerata ca neconstitutionala, avand in vedere ca scopul ei este
asigurarea unei asistente juridice calificate, iar normele in baza carora
functioneaza nu contravin principiilor constitutionale. Faptul ca accesul la
profesia de avocat este conditionat de satisfacerea anumitor cerinte, in
special de pregatire profesionala si de moralitate, nu poate fi privit ca
neconstitutional, toate legile de organizare a profesiei de avocat cuprinzand
asemenea conditii.
Referitor la prevederile art. 14 din Legea nr. 51/1995, prin care se
conditioneaza obtinerea dreptului de sustinere a unui examen organizat conform
prevederilor legii si ale statutului profesiei, se constata ca acestea au
constituit in principal obiectul criticilor autorului exceptiei, iar instanta,
in fata careia a fost ridicata exceptia, Curtea de Apel Alba Iulia, considera
exceptia ca intemeiata, afirmand ca, prin aceasta conditie ceruta de lege, se
limiteaza dreptul de exercitare libera a unei profesii, garantat de art. 38 din
Constitutie.
Art. 14 din Legea nr. 51/1995 prevede, intr-adevar, prin dispozitia din
alin. 1, ca "Dreptul de primire in profesie se obtine pe baza unui examen,
organizat conform prevederilor prezentei legi si statutului profesiei",
iar la alin. 2 lit. a)-c) sunt prevazute cazurile in care o persoana poate fi
primita in profesie cu scutire de examen.
In ceea ce priveste dispozitia din alin. 1 al art. 14, aceasta nu poate fi
considerata, asa cum se sustine, ca o ingradire a dreptului la munca, ci ca un
mijloc de selectare, pe criterii profesionale, a specialistilor care urmeaza sa
exercite profesia de avocat. Aceasta conditie era prevazuta si in legislatia
romaneasca interbelica. Astfel Legea avocaturii din 1923 prevedea, la art. 1,
printre conditiile de admitere in corpul avocatilor si de exercitare a
profesiei de avocat, "Trecerea unui examen de admitere in corpul
avocatilor", iar Legea pentru organizarea corpului de avocati din 18
decembrie 1931 prevedea, la art. 34, ca "Dupa terminarea stagiului, stagiarul
va trece un examen de libera practica avocatiala".
Cat priveste dispozitiile din alin. 2 lit. a)-c) ale art. 14 din Legea nr.
51/1995, care prevad cazurile de primire in profesie fara examen, acestea, de
asemenea, nu pot fi considerate ca neconstitutionale. In dispozitia de la lit.
a) este mentionat titularul diplomei de doctor in drept. Exceptia este
justificata prin calificarea superioara pe care o presupune titlul stiintific
de doctor in drept si nu poate fi inteleasa ca o incalcare a egalitatii in
drepturi. De asemenea, este justificata exceptia cuprinsa in dispozitiile de la
lit. b), care se refera la primirea ca stagiari a absolventilor facultatilor de
drept, daca solicita inscrierea ca avocati stagiari in cel mult 6 luni de la
trecerea examenului de licenta, deoarece, potrivit art. 15, la inceputul
exercitarii profesiei, avocatul efectueaza in mod obligatoriu un stagiu de
pregatire profesionala cu durata de 2 ani, dupa care va sustine examenul de
definitivare.
Cu privire la constitutionalitatea dispozitiei de la lit. c), Curtea
Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995, retinand ca
aceasta este constitutionala, deoarece, pe de o parte, nu se regasesc
criteriile nediscriminarii stabilite la art. 4 alin. (2) din Constitutie, iar
pe de alta parte, nu se poate invoca nici incalcarea principiului egalitatii,
fiind vorba de persoane care se afla in situatii deosebite.
Autorul exceptiei critica, de asemenea, dispozitiile art. 22 din Legea nr.
51/1995, care prevad ca exercitarea profesiei de avocat de catre o persoana
care nu este inscrisa in Tabloul avocatilor constituie infractiune si se
sanctioneaza potrivit legii penale.
Garantand dreptul la aparare, Constitutia prevede la art. 24 alin. (2) ca,
in timpul procesului, partile au dreptul la asistenta unui avocat, intelegand
prin aceasta o persoana care ale calitatea de avocat dobandita in conditiile
prevazute de lege, astfel ca incriminarea faptelor de exercitare nelegala a
profesiunii de avocat nu este decat consecinta logica a reglementarii legale.
Autorul exceptiei critica, de asemenea, dispozitiile art. 78 din aceeasi
lege, care prevad ca "La data intrarii in vigoare a prezentei legi,
persoanele fizice sau juridice, care au fost autorizate in baza altor legi sa
acorde consultanta juridica, isi inceteaza aceasta activitate", sustinand
ca aceasta dispozitie contravine prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie
privind neretroactivitatea legii.
Afirmatia este insa neintemeiata, deoarece Legea nr. 51/1995 dispune pentru
viitor, iar activitatea desfasurata de aceste persoane, pana la data intrarii
in vigoare a legii, este legala.
Cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 22 si 78, Curtea s-a
pronuntat prin Decizia nr. 66 din 21 mai 1996, definitiva prin Decizia nr. 124
din 22 octombrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 325 din 5 decembrie 1996, stabilind ca aceste dispozitii sunt constitutionale
si, intrucat nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea
solutiei, urmeaza ca exceptia privind dispozitiile acestor articole sa fie
respinsa.
In fine, cu privire la sustinerea ca dispozitiile atacate contravin
prevederilor art. 49 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora exercitiul unor
drepturi sau cel al unor libertati poate fi restrans prin lege, daca aceasta se
impune, intre altele, pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor,
Curtea constata ca acestea nu au legatura cu prevederile legale a caror
neconstitutionalitate a fost invocata.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art.
23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 3,
art. 14, art. 22 si ale art. 78 din Legea nr. 51/1995, invocata de Croitoru
Ioan in Dosarul nr. 4/1997 al Curtii de Apel Alba Iulia.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din 14 octombrie 1997.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Nicolae Popa
Magistrat asistent,
Maria Bratu