DECIZIE   Nr. 391 din 14 octombrie 1997

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 3, art. 14, art. 22 si ale art. 78 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 143 din  8 aprilie 1998

    Nicolae Popa           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Viorel Mihai Ciobanu   - judecator
    Mihai Constantinescu   - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Victor Dan Zlatescu    - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Maria Bratu            - magistrat-asistent

    Pe rol, pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 3, art. 14, art. 22 si ale art. 78 din Legea nr. 51/1995, invocata de Croitoru Ioan in Dosarul nr. 4/1997 al Curtii de Apel Alba Iulia.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 8 octombrie 1997, in prezenta reprezentantului Ministerului Public si in lipsa partilor legal citate, fiind consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 14 octombrie 1997.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Curtea de Apel Alba Iulia, prin Incheierea din 19 februarie 1997, pronuntata in Dosarul nr. 4/1997 al acestei instante, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 3, art. 14, art. 22 si ale art. 78 din Legea nr. 51/1995, invocata de Croitoru Ioan.
    In motivarea exceptiei se arata ca dispozitiile atacate sunt "total neconstitutionale", incalcand "in mod vadit" urmatoarele articole din Constitutie: art. 15 alin. (2), art. 37, art. 38, art. 39, art. 41, art. 49, art. 51 si art. 54, intrucat profesia de avocat ar trebui sa se poata exercita in multiple forme de organizare si la ea ar trebui sa aiba acces orice licentiat in drept, fara nici o discriminare sau conditie, examenele fiind necesare numai "pentru obtinerea de grade profesionale".
    Exprimandu-si opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea de Apel Alba Iulia arata ca aceasta este intemeiata cu privire la art. 14 din Legea nr. 51/1995, care prevede ca dreptul de primire in profesia de avocat se obtine pe baza unui examen, organizat conform prevederilor legii si statutului profesiei, cu exceptia cazurilor prevazute la alin. 2 lit. a)-c) - cand primirea in profesie se poate face fara examen -, prin aceasta prevedere fiind limitat dreptul de exercitare libera a unei profesii, garantat de art. 38 din Constitutie.
    In conformitate cu dispozitia din art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, incheierea prin care a fost sesizata Curtea Constitutionala a fost comunicata celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele lor de vedere.
    In punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului se arata ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata.
    In punctul de vedere al Guvernului se apreciaza ca avocatura se realizeaza de un corp profesional cu o indelungata traditie si este organizata si functioneaza prin lege proprie, iar cei care doresc sa practice aceasta profesie sunt datori sa respecte legea si sa accepte regulile impuse de ea. De aceea dreptul de a profesa avocatura il are orice absolvent al facultatii de drept, cu conditia sa respecte cerintele impuse de legea care guverneaza aceasta profesie. Se arata ca prevederile art. 14, ca si ale celorlalte texte din Legea nr. 51/1995, invocate de autorul exceptiei, nu sunt discriminatorii si nu contravin prevederilor art. 38 din Constitutie, care garanteaza dreptul la munca, nici principiului egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice a cetatenilor, prevazut la art. 16, si ca prevederile art. 14 din Legea nr. 51/1995 nu constituie o restrangere a exercitiului unor drepturi, in sensul art. 49 din Constitutie. Conditia de examen, prevazuta la art. 14 alin. 1 din Legea nr. 51/1995, constituie o exigenta impusa de necesitatea selectarii pe criterii profesionale a specialistilor.
    In opinia Guvernului, prevederile legale mentionate nu contravin nici Pactului international privitor la drepturile civile si politice, adoptat de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 16 decembrie 1966, ratificat de tara noastra prin Decretul nr. 212/1974, care, in art. 6 pct. 1 si art. 7 lit. d), prevede ca "dreptul la munca cuprinde dreptul pe care il are orice persoana de a obtine posibilitatea de a-si procura cele necesare vietii sale printr-o munca aleasa sau acceptata". Se face, totodata, trimitere la Decizia Curtii Constitutionale nr. 45/1995, care s-a pronuntat asupra constitutionalitatii art. 14 din Legea nr. 51/1995.
    In concluzie, se arata ca legea criticata nu cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, astfel ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata.
    Camera Deputatilor nu a comunicat punctul sau de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului si al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, constata urmatoarele:
    In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea este competenta sa se pronunte asupra exceptiei cu care a fost legal sesizata.
    Desi se refera in special la anumite articole din Legea nr. 51/1995, autorul exceptiei de neconstitutionalitate vizeaza, in realitate, legea in intregul ei, pe care o considera in totala contradictie cu principiile Constitutiei.
    Critica adusa dispozitiilor art. 1 si 3 din Legea nr. 51/1995, care sunt considerate ca neconstitutionale, deoarece aduc atingere unor drepturi fundamentale garantate de Constitutie, cum ar fi dreptul de asociere sau dreptul la munca, este neintemeiata.
    In conceptia autorului exceptiei se considera ca activitatea avocatului trebuie privita ca o activitate comerciala care se desfasoara potrivit normelor din Codul comercial. In conceptia legiuitorului insa avocatura este un serviciu public, care este organizat si functioneaza pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitata de un corp profesional selectat si functionand dupa reguli stabilite de lege. Aceasta optiune a legiuitorului nu poate fi considerata ca neconstitutionala, avand in vedere ca scopul ei este asigurarea unei asistente juridice calificate, iar normele in baza carora functioneaza nu contravin principiilor constitutionale. Faptul ca accesul la profesia de avocat este conditionat de satisfacerea anumitor cerinte, in special de pregatire profesionala si de moralitate, nu poate fi privit ca neconstitutional, toate legile de organizare a profesiei de avocat cuprinzand asemenea conditii.
    Referitor la prevederile art. 14 din Legea nr. 51/1995, prin care se conditioneaza obtinerea dreptului de sustinere a unui examen organizat conform prevederilor legii si ale statutului profesiei, se constata ca acestea au constituit in principal obiectul criticilor autorului exceptiei, iar instanta, in fata careia a fost ridicata exceptia, Curtea de Apel Alba Iulia, considera exceptia ca intemeiata, afirmand ca, prin aceasta conditie ceruta de lege, se limiteaza dreptul de exercitare libera a unei profesii, garantat de art. 38 din Constitutie.
    Art. 14 din Legea nr. 51/1995 prevede, intr-adevar, prin dispozitia din alin. 1, ca "Dreptul de primire in profesie se obtine pe baza unui examen, organizat conform prevederilor prezentei legi si statutului profesiei", iar la alin. 2 lit. a)-c) sunt prevazute cazurile in care o persoana poate fi primita in profesie cu scutire de examen.
    In ceea ce priveste dispozitia din alin. 1 al art. 14, aceasta nu poate fi considerata, asa cum se sustine, ca o ingradire a dreptului la munca, ci ca un mijloc de selectare, pe criterii profesionale, a specialistilor care urmeaza sa exercite profesia de avocat. Aceasta conditie era prevazuta si in legislatia romaneasca interbelica. Astfel Legea avocaturii din 1923 prevedea, la art. 1, printre conditiile de admitere in corpul avocatilor si de exercitare a profesiei de avocat, "Trecerea unui examen de admitere in corpul avocatilor", iar Legea pentru organizarea corpului de avocati din 18 decembrie 1931 prevedea, la art. 34, ca "Dupa terminarea stagiului, stagiarul va trece un examen de libera practica avocatiala".
    Cat priveste dispozitiile din alin. 2 lit. a)-c) ale art. 14 din Legea nr. 51/1995, care prevad cazurile de primire in profesie fara examen, acestea, de asemenea, nu pot fi considerate ca neconstitutionale. In dispozitia de la lit. a) este mentionat titularul diplomei de doctor in drept. Exceptia este justificata prin calificarea superioara pe care o presupune titlul stiintific de doctor in drept si nu poate fi inteleasa ca o incalcare a egalitatii in drepturi. De asemenea, este justificata exceptia cuprinsa in dispozitiile de la lit. b), care se refera la primirea ca stagiari a absolventilor facultatilor de drept, daca solicita inscrierea ca avocati stagiari in cel mult 6 luni de la trecerea examenului de licenta, deoarece, potrivit art. 15, la inceputul exercitarii profesiei, avocatul efectueaza in mod obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, dupa care va sustine examenul de definitivare.
    Cu privire la constitutionalitatea dispozitiei de la lit. c), Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995, retinand ca aceasta este constitutionala, deoarece, pe de o parte, nu se regasesc criteriile nediscriminarii stabilite la art. 4 alin. (2) din Constitutie, iar pe de alta parte, nu se poate invoca nici incalcarea principiului egalitatii, fiind vorba de persoane care se afla in situatii deosebite.
    Autorul exceptiei critica, de asemenea, dispozitiile art. 22 din Legea nr. 51/1995, care prevad ca exercitarea profesiei de avocat de catre o persoana care nu este inscrisa in Tabloul avocatilor constituie infractiune si se sanctioneaza potrivit legii penale.
    Garantand dreptul la aparare, Constitutia prevede la art. 24 alin. (2) ca, in timpul procesului, partile au dreptul la asistenta unui avocat, intelegand prin aceasta o persoana care ale calitatea de avocat dobandita in conditiile prevazute de lege, astfel ca incriminarea faptelor de exercitare nelegala a profesiunii de avocat nu este decat consecinta logica a reglementarii legale.
    Autorul exceptiei critica, de asemenea, dispozitiile art. 78 din aceeasi lege, care prevad ca "La data intrarii in vigoare a prezentei legi, persoanele fizice sau juridice, care au fost autorizate in baza altor legi sa acorde consultanta juridica, isi inceteaza aceasta activitate", sustinand ca aceasta dispozitie contravine prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie privind neretroactivitatea legii.
    Afirmatia este insa neintemeiata, deoarece Legea nr. 51/1995 dispune pentru viitor, iar activitatea desfasurata de aceste persoane, pana la data intrarii in vigoare a legii, este legala.
    Cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 22 si 78, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 66 din 21 mai 1996, definitiva prin Decizia nr. 124 din 22 octombrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 325 din 5 decembrie 1996, stabilind ca aceste dispozitii sunt constitutionale si, intrucat nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea solutiei, urmeaza ca exceptia privind dispozitiile acestor articole sa fie respinsa.
    In fine, cu privire la sustinerea ca dispozitiile atacate contravin prevederilor art. 49 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora exercitiul unor drepturi sau cel al unor libertati poate fi restrans prin lege, daca aceasta se impune, intre altele, pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, Curtea constata ca acestea nu au legatura cu prevederile legale a caror neconstitutionalitate a fost invocata.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 3, art. 14, art. 22 si ale art. 78 din Legea nr. 51/1995, invocata de Croitoru Ioan in Dosarul nr. 4/1997 al Curtii de Apel Alba Iulia.
    Definitiva.
    Pronuntata in sedinta publica din 14 octombrie 1997.

                  PRESEDINTE,
                  prof. univ. dr. Nicolae Popa

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu