DECIZIE   Nr. 39*) din 27 februarie 1997

privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330, ale art. 330^1, ale art. 330^2, ale art. 330^3 si ale art. 330^4 din Codul de procedura civila, ale art. 1 alin. 1, ale art. 2 alin. 1, ale art. 13 alin. 2 si ale art. 24 alin. 2 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, precum si ale art. 31 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 370 din 22 decembrie 1997

    *) A se vedea si Decizia Curtii Constitutionale nr. 476 din 18 noiembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 370 din 22 decembrie 1997.

    Viorel Mihai Ciobanu - presedinte
    Nicolae Popa         - judecator
    Lucian Stangu        - judecator
    Doina Suliman        - magistrat-asistent

    Completul de judecata, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata urmatoarele:
    Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila, prin Incheierea din 14 ianuarie 1997, pronuntata in Dosarul nr. 2.007/1996, a sesizat Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 si a art. 330^4 din Codul de procedura civila, invocata de Radovici Mihai si Radovici Katharina, reclamanti-intimati in dosarul sus-mentionat.
    In motivarea exceptiei, se sustine ca art. 330 si urmatoarele din Codul de procedura civila si art. 31 din Legea nr. 92/1992 incalca egalitatea partilor in folosirea cailor de atac, principiul autoritatii de lucru judecat, principiul stabilitatii justitiei, cenzureaza accesul liber la justitie, incalca obligativitatea hotararilor judecatoresti, caracterul lor definitiv, irevocabil, precum si principiul stabilitatii actelor juridice intrate in circuitul civil.
    Cat priveste dispozitiile art. 1 alin. 1, ale art. 2 alin. 1, ale art. 13 alin. 2 si ale art. 24 alin. 2 din Legea nr. 112/1995, se considera ca acestea contravin prevederilor art. 15 alin. (2), art. 21, art. 49, art. 125 si art. 128 din Constitutie, dispozitiilor art. 1 din Protocolul aditional la Conventia europeana a drepturilor omului si art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
    Se arata ca textele atacate ca neconstitutionale sunt "in contradictie si cu Decretul-lege nr. 9/1989 care a abrogat prevederile Decretului nr. 223/1974".
    Exprimandu-si opinia, in temeiul art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, instanta apreciaza ca exceptia invocata "nu este intemeiata, textul fiind constitutional".
    Din incheierea de sesizare rezulta ca exceptia a fost invocata cu privire la prevederile art. 330 si urmatoarele din Codul de procedura civila, insa din examinarea concluziilor scrise, depuse in motivarea exceptiei, se constata ca aceasta se refera si la dispozitiile art. 1 alin. 1, art. 2 alin. 1 , art. 13 alin. 2 si ale art. 24 alin. 2 din Legea nr. 112/1995, precum si ale art. 31 din Legea nr. 92/1992.
    Fata de cele aratate si avand in vedere ca instanta de judecata, potrivit art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, are obligatia sa sesizeze Curtea cu exceptia unei prevederi legale de care depinde judecata cauzei, astfel cum a fost ridicata de parti, instanta constitutionala urmeaza sa se pronunte numai cu privire la neconstitutionalitatea art. 330 si urmatoarele din Codul de procedura civila, a art. 24 alin. 2 din Legea nr. 112/1995, precum si a art. 31 din Legea nr. 92/1992, toate celelalte dispozitii atacate neavand nici o incidenta in cauza supusa judecatii.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea este competenta sa solutioneze exceptia, fiind legal sesizata.
    Asupra constitutionalitatii art. 330, art. 330^2, art. 330^3 si a art. 330^4 din Codul de procedura civila, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, ramasa definitiva prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, prin care, pe de o parte, s-a constatat ca prevederile art. 330, ale art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 si ale art. 330^4 din Codul de procedura civila sunt constitutionale, iar, pe de alta parte, s-a admis exceptia de neconstitutionalitate a art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedura civila.
    Avand in vedere deciziile Curtii Constitutionale nr. 27 din 25 mai 1993 si nr. 36 din 5 iulie 1993, definitive prin nerecurare, potrivit carora o exceptie de neconstitutionalitate respinsa poate fi reiterata de alte parti, dar solutia initiala este obligatorie, conform art. 145 alin. (2) din Constitutie, daca motivele nu sunt diferite, rezulta ca exceptiile de neconstitutionalitate, care au ca obiect dispozitiile art. 330, art. 330^2 alin. 2, art. 330^3 si ale art. 330^4 din Codul de procedura civila, fiind aceleasi cu cele solutionate prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996 si pentru aceleasi motive, urmeaza, de asemenea, sa fie respinse ca vadit nefondate.
    Tinand seama de deciziile Curtii Constitutionale nr. 107 din 2 noiembrie 1994, nr. 92 din 12 octombrie 1995 si nr. 58 din 14 mai 1996, conform carora un text declarat neconstitutional nu mai poate face obiectul unei noi exceptii de neconstitutionalitate, rezulta ca exceptiile privind art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedura civila urmeaza sa fie respinse ca vadit nefondate, fiind lipsite de obiect.
    In ceea ce priveste dispozitiile art. 330^1 din Codul de procedura civila, se constata ca prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, acestea au suferit modificari.
    Art. 330^1 din Codul de procedura civila, a carui constitutionalitate a fost contestata, in noua redactare are urmatorul continut:
    "Pentru motivul prevazut la art. 330 pct. 1, recursul in anulare se poate declara in termen de 6 luni de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila.
    Pentru motivul prevazut la art. 330 pct. 2, recursul in anulare se poate declara in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare".
    Potrivit practicii Curtii, inclusiv Deciziei nr. III din 31 octombrie 1995 a Plenului privind judecarea constitutionalitatii unei dispozitii legale, modificata ulterior invocarii exceptiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, daca textul atacat a fost intre timp modificat, sesizarea ramane valabila numai daca textul, in noua redactare, conserva exceptia de neconstitutionalitate.
    Este de observat ca din textul actual au fost inlaturate prevederile ce formau obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece recursul in anulare nu mai poate fi declarat oricand, ci numai in termen de 6 luni de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila sau de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. Astfel, motivele de neconstitutionalitate invocate nu mai pot fi retinute.
    Rezulta din cele aratate ca, in urma modificarii textului de lege ce face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, aceasta este in prezent lipsita de obiect, urmand a fi respinsa ca vadit nefondata.
    Referitor la exceptia de neconstitutionalitate a art. 24 alin. 2 din Legea nr. 112/1995, se constata ca asupra acestor dispozitii Curtea s-a pronuntat tot prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, definitiva prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996. Totodata dispozitiile art. 24 alin. 2 din Legea nr. 112/1995 au fost declarate constitutionale prin Decizia Plenului nr. 73/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995. Rezulta ca exceptia este vadit nefondata.
    Cu privire la neconstitutionalitatea art. 31 din Legea nr. 92/1992 se constata ca, potrivit art. 130 alin. (2) din Constitutie, atributiile Ministerului Public se exercita in conditiile legii, iar textul atacat nu contravine principiilor constitutionale. In consecinta, exceptia este vadit nefondata.
    In sfarsit, Curtea, fiind o instanta de contencios constitutional, nu are calitatea sa judece conformitatea unor acte normative, intre ele, cum ar fi raportarea textelor atacate ca neconstitutionale la dispozitiile Decretului-lege nr. 9/1989, care a abrogat Decretul nr. 223/1974. Problema prezinta interes sub aspectul nevoii de corelare normativa, care este insa o cerinta de tehnica legislativa, ce excede competentei Curtii Constitutionale.
    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) si al art. 25 din Legea nr. 47/1992, in unanimitate,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate invocata de Radovici Mihai si Radovici Katharina in Dosarul nr. 2.007/1996 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civila, privind:
    1. dispozitiile art. 330, ale art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 si ale art. 330^4 din Codul de procedura civila, ale art. 24 alin. 2 din Legea nr. 112/1995, precum si pe cele ale art. 31 din Legea nr. 92/1992;
    2. dispozitiile art. 330^1 si ale art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedura civila, constatand ca exceptia invocata legatura cu aceste prevederi este lipsita de obiect.
    Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
    Pronuntata la data de 27 februarie 1997.

                    PRESEDINTE,
         prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu

                              Magistrat asistent,
                                 Doina Suliman