DECIZIE Nr.
359 din 17 martie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 2, art. 10 si art. 20 din Legea nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 423 din 22 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 2, 10 şi 20 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„ Alpa" - SA. şi Societatea Comercială „Sompan" - SA., ambele cu
sediul în Municipiul Dej, în Dosarul nr. 1.549/219/2007 al Judecătoriei Dej.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 19 noiembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 1.549/219/2007, Judecătoria Dej a sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2, art. 10 şi art. 20
din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Alpa" - SA şi Societatea Comercială
„Sompan" - S.A. într-o acţiune în revendicare şi rectificare de carte
funciară.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile de lege criticate contravin
dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, deoarece, în aplicarea acestora, au fost
obligaţi de instanţa de judecată să plătească de 3 ori o taxă judiciară de
timbru pentru acelaşi obiect dedus judecăţii.
Judecătoria Dej consideră
excepţia neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia este neîntemeiată.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile legale criticate nu contravin Constituţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate,
raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 2, art. 10 şi art. 20 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, modificată şi completată prin Ordonanţa
Guvernului nr. 34/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 511 din 28 august 2001, aprobată prin Legea nr. 742/2001, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 17 decembrie 2001.
Aceste prevederi de lege au următorul conţinut:
-Art. 2: „(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în
bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel: [...]
(2) In cazul contestaţiei la executarea silită,
taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la
valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea
bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de
194 lei, indiferent de valoarea contestată.
(3) Valoarea la care se calculează taxa de timbru
este cea declarată în acţiune sau în cerere. Dacă această valoare este
contestată sau apreciată de instanţă ca derizorie, evaluarea se va face
potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 28 alin. (2) din prezenta
lege.";
-Art. 10: „Cererile reconvenţionale, cererile de
intervenţie şi de chemare în garanţie se taxează după regulile aplicabile
cererii sau acţiunii principale.";
-Art. 20: „(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc
anticipat.
(2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost
plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acţiunii sau cererii, ori
dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare,
instanţa va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul
termen de judecată. In cazul când se micşorează valoarea pretenţiilor formulate
în acţiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru
se percepe la valoarea iniţială, fără a se ţine seama de reducerea ulterioară.
(3) Neîndeplinirea obligaţiei de plată până la
termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.
(4) Dacă în momentul înregistrării sale acţiunea sau
cererea a fost taxată corespunzător obiectului său iniţial, dar a fost
modificată ulterior, ea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui
soluţionată, în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod
legal.
(5) In situaţia în care instanţa judecătorească
învestită cu soluţionarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată
că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită
în cuantumul legal, va dispune obligarea părţii la plata taxelor judiciare de
timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu.
Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare ale
unităţilor teritoriale subordonate Ministerului
Finanţelor Publice în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul
debitorul, potrivit legislaţiei privind executarea silită a creanţelor
bugetare."
Textul constituţional invocat este cel al art. 21
privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că autorii excepţiei critică modul de aplicare a prevederilor de lege
de către instanţa de judecată, deoarece au fost obligaţi să plătească de 3 ori
o taxă judiciară de timbru pentru aceeaşi cauză.
Curtea constată că motivul de neconstituţionalitate
invocat nu priveşte textul de lege criticat, ca atare, ci aplicarea acestuia,
aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, excedează
competenţei instanţei de contencios constituţional.
Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „Sunt
neconstituţionale prevederile actelor [...] care încalcă dispoziţiile sau
principiile Constituţiei", alin. (3) al aceluiaşi articol stabilind că
instanţa constituţională „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii
actelor cu privire la care a fost sesizată [...]".
Curtea Constituţională a statuat în repetate rânduri că
nu intră în atribuţiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanţele
judecătoreşti, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul
sistemului căilor de atac prevăzut de lege. In acest sens, potrivit art. 126
alin. (1) din Constituţie, „Justiţia se realizează prin Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de
lege".
Pentru motivele expuse mai sus, in temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 2, art. 10 şi art. 20 din Legea nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Alpa" - S.A şi Societatea Comercială „Sompan" - S.A.,
ambele cu sediul în Municipiul Dej, în Dosarul nr. 1.549/219/2007 al
Judecătoriei Dej.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 martie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu