Decizia Nr.338 din 17.06.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 563 din 30 iulie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Valentina Bărbăţeanu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, excepţie ridicată de Domnel I. Constantin în Dosarul nr. 28.428/303/2012 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti -– Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 620D/2013 al Curţii Constituţionale.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că textul de lege criticat reprezintă una dintre modalităţile prin care statul reuşeşte să asigure protecţia interesului public.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 19 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 28.428/303/2012, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, excepţie ridicată de Domnel I. Constantin într-o cauză civilă având ca obiect obligarea sa la plata tranşelor restante din tariful de utilizare a zonei drumului, datorate Companiei Naţionale de Autostrăzi din România - S.A., prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 45 din Constituţie privind libertatea economică, întrucât, în ipoteza în care nu mai acceptă clauzele contractului la care se referă art. 46 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, acesta se reziliază. În opinia sa, este înfrânt liberul acces la o activitate economică prin pierderea dreptului de realizare a accesului dinspre incinta unei unităţi economice spre un drum public şi prin impunerea unui tarif perpetuu, modificabil doar unilateral, în condiţiile în care autorul excepţiei a suportat deja costul realizării drumului de acces şi plăteşte impozit ca deţinător şi utilizator de mijloace auto.6. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât accesul persoanei la o activitate economică nu este un drept absolut, iar instituirea anumitor condiţii în care acesta să fie exercitat nu poate fi considerată neconstituţională atâta vreme cât însuşi art. 45 din Legea fundamentală permite stabilirea prin legislaţia secundară a condiţiilor de exercitare a accesului la o activitate economică.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Avocatul Poporului consideră că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate, întrucât libertatea economică reglementată de art. 45 din Constituţie nu este absolută, iar accesul liber al persoanelor la o activitate economică, precum şi la exercitarea acesteia se desfăşoară în condiţiile legii. Accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertăţii economice, cum ar fi un tarif de utilizare a zonei drumului naţional. Prin urmare, contractul de utilizare a zonei drumului este urmarea înţelegerii părţilor, contract pe care pârâtul şi l-a însuşit şi asumat.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 46 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 29 iunie 1998, cu modificările şi completările ulterioare. Textul criticat a fost introdus prin art. I pct. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 30 ianuarie 2010, şi are următoarea redactare: „La eliberarea autorizaţiei de amplasare şi/sau de acces în zona drumului public, titularul autorizaţiei de amplasare şi/sau de acces încheie contractul cu administratorul drumului pentru utilizarea şi accesul în zona drumului public. Autorizaţia de amplasare şi/sau de acces în zona drumului public nu se eliberează până la încheierea contractului cu administratorul drumului“.12. În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 45 - „Libertatea economică“ din Constituţie.13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate instituie regula potrivit căreia eliberarea autorizaţiei de amplasare şi/sau de acces în zona drumului public se realizează doar în condiţiile încheierii de către solicitant a unui contract cu administratorul drumului în vederea utilizării şi accesului în zona drumului public. Textul are în vedere ipoteza realizării sau amplasării în zona drumului public a panourilor publicitare, a oricăror construcţii, accesuri, amenajări sau instalaţii realizate în orice scop, care, potrivit art. 46 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, este permisă numai dacă nu periclitează siguranţa circulaţiei, pe baza autorizaţiei de construire şi cu existenţa acordului prealabil şi a autorizaţiei de amplasare şi/sau de acces în zona drumului public emise de administratorul drumului respectiv.14. Autorul excepţiei critică din perspectiva art. 45 din Constituţie condiţionarea accesului său la zona drumului public de plata tarifului de utilizare impus prin contractul încheiat cu administratorul drumului. Curtea nu poate reţine această critică de neconstituţionalitate. Potrivit dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate, atât accesul liber al persoanei la o activitate economică, cât şi exercitarea acestuia se desfăşoară „în condiţiile legii“. Aceste dispoziţii constituţionale trebuie coroborate, de asemenea, cu cele cuprinse în art. 135 alin. (2) lit. a) şi b) din Constituţie, care obligă statul să ia măsuri corespunzătoare în vederea asigurării libertăţii comerţului, protejării concurenţei loiale, creării cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie şi protejării intereselor naţionale în activitatea economică. Or, astfel cum rezultă din nota de fundamentare a Ordonanţei Guvernului nr. 7/2010, prin care a fost introdus în Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 textul ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, raţiunea măsurilor legislative preconizate prin acest act normativ a fost complexă. Sub aspectul problematicii vizate de motivarea prezentei excepţii, relevantă este justificarea adoptării acesteia în scopul asigurării unei mai mari fluidizări a traficului rutier, care să ofere condiţii pentru dezvoltarea activităţilor de comerţ intern şi internaţional. Totodată, legiuitorul delegat a apreciat că normele edictate, inclusiv cea criticată în cauza de faţă, conduc la îmbunătăţirea condiţiilor de efectuare a transporturilor rutiere şi, implicit, la un efect pozitiv asupra mediului de afaceri. În acelaşi timp, a arătat că, prin introducerea unor prevederi foarte clare privind stabilirea condiţiilor care trebuie respectate în cazul realizării anumitor construcţii şi instalaţii în zona drumurilor publice, infrastructura rutieră nu se va mai degrada într-un ritm accentuat, iar acest lucru va produce efecte pozitive atât în ceea ce priveşte derularea activităţii de către agenţii economici, cât mai ales în privinţa nivelului siguranţei rutiere pentru utilizatorii infrastructurii rutiere şi, nu în ultimul rând, pentru eficientizarea activităţii de control.15. Curtea reţine, de asemenea, că obligaţia prealabilă a încheierii contractului constituie o garanţie pentru administratorul drumului public că lucrările ce le va efectua beneficiarul autorizaţiei nu vor periclita siguranţa circulaţiei şi nu vor afecta în niciun mod funcţionalitatea drumului public. Ca atare, nu poate fi reţinută critica autorului excepţiei referitoare la obligativitatea încheierii contractului cu administratorul drumului pentru utilizarea şi accesul în zona drumului public. Contractele de adeziune, cum este şi cel de a cărui încheiere este nemulţumit autorul prezentei excepţii, nu nesocotesc prevederile constituţionale care garantează accesul liber la o activitate economică. Este adevărat că natura lor juridică impune încheierea lor în condiţii prestabilite, dar partea nemulţumită, respectiv beneficiarul dreptului de utilizare a drumului poate contesta în justiţie prevederile contractuale în condiţiile Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, în situaţia în care apreciază că acesta a fost încheiat în condiţii dezavantajoase, de natură să creeze un dezechilibru evident între cele două părţi contractante.16. Curtea observă, totodată, că accesul liber la o activitate economică nu poate fi realizat decât prin impunerea unui climat de disciplină economică prin fixarea unui cadru normativ căruia agenţii economici trebuie să i se conformeze. Prin urmare, legiuitorul are deplina competenţă de a determina limitele şi condiţiile care trebuie respectate atât în ce priveşte iniţierea unei activităţi economice, cât şi pe parcursul derulării. Prin urmare, obligaţia instituită prin prevederile de lege criticate nu este de natură să contravină dispoziţiilor constituţionale care garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora. De vreme ce Legea fundamentală precizează expres că acestea se realizează „în condiţiile legii“, introducerea anumitor obligaţii legale corelative dreptului de acces liber al persoanei la o activitate economică este firească atât timp cât acestea nu anihilează dreptul menţionat. Or, dispoziţiile art. 46 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, criticate în cauza de faţă, nu au nicidecum un asemenea efect. De altfel, din documentele aflate la dosarul cauzei se poate constata că autorul excepţiei doreşte să se găsească o modalitate prin care să fie exonerat de plata tarifului de utilizare şi a penalităţilor de întârziere.17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Domnel I. Constantin în Dosarul nr. 28.428/303/2012 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 46 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 17 iunie 2014.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu