DECIZIE   Nr. 330 din  3 decembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 alin. (5) si ale art. 21 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, aprobata si modificata prin Legea nr. 323/2001

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 893 din 10 decembrie 2002

    Costica Bulai         - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Florentina Balta      - procuror
    Doina Suliman         - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 alin. (5) si ale art. 21 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, aprobata si modificata prin Legea nr. 323/2001, exceptie ridicata de Mahmoud Isam Mufid Mohamed in Dosarul nr. 12.970/2001 al Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public, apreciind ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale sau normelor internationale invocate, solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 7 decembrie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 12.970/2001, Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 alin. (5) si ale art. 21 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, aprobata si modificata prin Legea nr. 323/2001, exceptie ridicata de Mahmoud Isam Mufid Mohamed din Iordania.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile de lege criticate, reglementand caracterul definitiv si irevocabil al hotararilor judecatoresti pronuntate de instantele de fond in cadrul procedurii accelerate si al procedurii pe zona de frontiera, contravin prevederilor constitutionale ale art. 11 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 18, 20, art. 23 alin. (1) - (4), ale art. 49 si 123, prevederilor art. 6 pct. 1 si art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si celor ale art. 33 din Conventia privind Statutul refugiatilor incheiata la Geneva in 1951.
    Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, exprimandu-si opinia, apreciaza ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate. Astfel se considera ca, "in anumite situatii expres prevazute de lege si care nu pot fi extinse prin analogie, legea poate exclude folosirea unor cai de atac".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca exceptia este neintemeiata. Se arata ca ordonanta "are la baza respectarea scopurilor si principiilor enumerate in Carta O.N.U. sau in tratatele si conventiile internationale privitoare la refugiati".
    Guvernul, avand in vedere jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca dispozitiile legale criticate "nu constituie o noutate in domeniu, ele fiind cuprinse intr-o serie de reglementari ale statelor membre ale Uniunii Europene", precum "Rezolutia Consiliului de Ministri din 30 noiembrie si 1 decembrie 1992, care face parte, de altfel, din acquisul comunitar".
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit in cauza de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 20 alin. (5) si ale art. 21 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, aprobata si modificata prin Legea nr. 323/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 27 iunie 2001.
    Aceste texte de lege au urmatoarea redactare:
    "ARTICOL UNIC
    Se aproba Ordonanta Guvernului nr. 102 din 31 august 2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, adoptata in temeiul art. 1 lit. G pct. 2 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000, cu urmatoarele modificari:
    1. Alineatul (5) al articolului 20 va avea urmatorul cuprins:
    <<(5) Hotararea instantei este definitiva si irevocabila.>> [...]
    3. Alineatul (6) al articolului 21 va avea urmatorul cuprins:
    <<(6) In cazul prevazut la alin. (5) lit. a) hotararea instantei este definitiva si irevocabila.>>"
    In sustinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege se invoca incalcarea urmatoarelor prevederi constitutionale:
    - Art. 11 alin. (2): "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.";
    - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    - Art. 18: "(1) Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi.
    (2) Dreptul de azil se acorda si se retrage in conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care Romania este parte.";
    - Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.";
    - Art. 23 alin. (1) - (4): "(1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.
    (2) Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege.
    (3) Retinerea nu poate depasi 24 de ore.
    (4) Arestarea se face in temeiul unui mandat emis de magistrat, pentru o durata de cel mult 30 de zile. Asupra legalitatii mandatului, arestatul se poate plange judecatorului, care este obligat sa se pronunte prin hotarare motivata. Prelungirea arestarii se aproba numai de instanta de judecata.";
    - Art. 49: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
    (2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.";
    - Art. 123: "(1) Justitia se infaptuieste in numele legii.
    (2) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii."
    De asemenea, mai sunt invocate urmatoarele prevederi din reglementari internationale:
    Art. 6 pct. 1 si art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit carora:
    - Art. 6 pct. 1: "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice, ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.";
    - Art. 13: "Orice persoana, ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta conventie au fost incalcate, are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale.";
    - Art. 33 din Conventia privind Statutul refugiatilor incheiata la Geneva in 1951: "Interdictia de expulzare si returnare
    1. Nici un stat contractant nu va expulza sau returna, in nici un fel un refugiat peste frontierele teritoriilor unde viata sau libertatea sa ar fi amenintate pe motiv de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un anumit grup social sau opinii politice.
    2. Beneficiul prezentei dispozitii nu va putea totusi fi invocat de catre un refugiat fata de care ar exista motive serioase de a fi considerat ca un pericol pentru securitatea tarii unde se gaseste sau care, fiind condamnat definitiv pentru o crima sau un delict deosebit de grav, constituie o amenintare pentru comunitatea tarii respective."
    Examinand exceptia, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului Curtii Constitutionale, care, prin numeroase decizii, a constatat ca sunt constitutionale. Astfel Curtea a constatat ca modificarile aduse art. 20 alin. (5) si art. 21 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, prin pct. 1 si 3 ale articolului unic din Legea nr. 323/2001, nu au nici o legatura cu dreptul la aparare si nu ingradesc in nici un fel exercitarea acestui drept. Faptul ca hotararea instantei de judecata este definitiva si irevocabila nu inseamna ca autorul exceptiei este lipsit de dreptul la aparare. Potrivit prevederilor constitutionale ale art. 128, impotriva hotararilor judecatoresti caile de atac pot fi exercitate de partea interesata si de Ministerul Public, numai in conditiile legii, legiuitorul putand institui reguli speciale de procedura, in considerarea unor situatii deosebite (asa cum, de altfel, este situatia refugiatilor in Romania). In acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 261/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 174 din 5 aprilie 2001.
    Autorul exceptiei considera ca dispozitiile legale criticate contravin art. 16 alin. (1) din Constitutie, care reglementeaza egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice. Sub acest aspect Curtea constata ca prevederea constitutionala mentionata este inaplicabila in cauza, art. 16 alin. (1) avand in vedere persoane care au calitatea de cetatean roman.
    Totodata Curtea observa ca reglementarea drepturilor refugiatilor si ale persoanelor care au dobandit o forma de protectie este in acord cu prevederile art. 18 alin. (1) din Constitutie, text potrivit caruia "Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi", precum si cu prevederile din conventiile si tratatele la care Romania este parte.
    In aceasta lumina nici una dintre criticile de neconstitutionalitate nu poate fi retinuta.
    Art. 49 din Constitutie reglementeaza restrangerea prin lege a exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, proportional cu situatia care determina aceasta restrangere. Prevederile legale din ordonanta, criticate ca fiind neconstitutionale, nu contin restrangeri speciale ale exercitiului unor drepturi pentru strainii care urmeaza procedura de acordare a unei forme de protectie din partea statului roman.
    De asemenea, autorul exceptiei critica textele de lege mentionate si cu referire la prevederile constitutionale cuprinse in art. 123 privind infaptuirea justitiei in Romania. Curtea observa insa ca acestea nu contin nici o dispozitie care sa contravina principiului infaptuirii justitiei in numele legii, al independentei judecatorilor si al supunerii lor numai legii.
    Referitor la prevederile cuprinse in Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, si anume cele care privesc procesul echitabil si dreptul persoanei de a se plange unei instante, Curtea retine ca textele legale criticate de autorul exceptiei nu opresc, in realitate, partile interesate de a apela la instantele judecatoresti, de a fi aparate si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditioneaza intr-o societate democratica procesul echitabil.
    In sfarsit, dispozitiile legale ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate sunt in deplina concordanta si cu prevederile din Conventia privind Statutul refugiatilor incheiata la Geneva in 1951, referitoare la interdictia de expulzare si returnare.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 alin. (5) si ale art. 21 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, aprobata si modificata prin Legea nr. 323/2001, exceptie ridicata de Mahmoud Isam Mufid Mohamed in Dosarul nr. 12.970/2001 al Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 3 decembrie 2002.

                       PRESEDINTE,
              prof. univ. dr. COSTICA BULAI

                              Magistrat asistent,
                              Doina Suliman