DECIZIE   Nr. 295 din  8 iulie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 din Codul de procedura penala si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 571 din  8 august 2003

    Nicolae Popa            - presedinte
    Costica Bulai           - judecator
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Lucian Stangu           - judecator
    Ioan Vida               - judecator
    Nicoleta Grigorescu     - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 din Codul de procedura penala si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, exceptie ridicata de Victor Truta in Dosarul nr. 2.597/P/2002 al Tribunalului Galati - Sectia penala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece, privitor la art. 189 din Codul de procedura penala, accesul la justitie nu inseamna gratuitate, iar art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, nu limiteaza competenta de examinare a constitutionalitatii textelor contestate, ci introduce numai anumite conditii de admisibilitate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 19 decembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 2.597/P/2002, Tribunalul Galati - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 din Codul de procedura penala si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata.
    Exceptia a fost ridicata in dosarul de mai sus de partea vatamata Victor Truta.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca art. 189 din Codul de procedura penala incalca dispozitiile constitutionale prevazute de art. 1 alin. (3), art. 11, 15, 20, 24 si 51, iar prevederile art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, infrang dispozitiile art. 144 lit. c) din Constitutie. In cererea adresata instantei de judecata Victor Truta nu si-a motivat exceptia ridicata, limitandu-se doar la enumerarea textelor din Legea fundamentala pe care se intemeiaza. Ulterior, prin notele scrise depuse la dosar, a sustinut ca textele de lege criticate incalca, pe langa dispozitiile constitutionale mentionate, si prevederile art. 4, 16 si 21 din Constitutie, precum si dispozitiile art. 6, 13 si 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ale art. 1 - 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Astfel, in opinia autorului, dispozitiile art. 189 din Codul de procedura penala "nu prevad obligativitatea motivarii in concret si verificabil a cuantumului cheltuielilor judiciare la care este obligat justitiabilul", ceea ce duce la imposibilitatea partii interesate de a formula o aparare adecvata impotriva cuantumului stabilit in mod "arbitrar si exagerat" de instanta de judecata, cu consecinta directa a incalcarii principiului egalitatii in drepturi si a incalcarii dreptului la un proces echitabil.
    Autorul exceptiei a precizat, de asemenea, ca art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, incalca dispozitiile constitutionale privind competenta Curtii Constitutionale, principiul egalitatii in drepturi, dreptul la aparare si celelalte dispozitii enumerate mai sus, intrucat, pentru aceeasi exceptie de neconstitutionalitate invocata de acelasi justitiabil sau de mai multi justitiabili, instantele de judecata se pronunta diferit cu privire la sesizarea Curtii Constitutionale.
    Tribunalul Galati - Sectia penala a opinat in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, stabileste acele situatii in care instantele se pot pronunta asupra exceptiilor de neconstitutionalitate, putand sa le respinga ca inadmisibile, inadmisibilitate ce rezulta din aceea ca dispozitiile legale a caror constitutionalitate se contesta nu au legatura cu solutionarea cauzei si ca, atat timp cat acestea nu intereseaza cauza, nu se justifica sesizarea Curtii, deoarece s-ar ajunge la o tergiversare a procesului.
    Referitor la critica avand ca obiect prevederile art. 189 din Codul de procedura penala, instanta a apreciat ca prin dispozitia de obligare la plata cheltuielilor judiciare a partii care a determinat, in mod nejustificat, efectuarea acestor cheltuieli nu sunt incalcate dispozitiile constitutionale invocate, intrucat Legea fundamentala permite oricarei persoane liberul acces la justitie pentru apararea unui drept al sau sau a unui interes legitim, dar, pe de alta parte, cetatenii nu beneficiaza doar de drepturile si libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi, ci au si obligatiile prevazute de acestea.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Presedintele Camerei Deputatilor considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece, in virtutea art. 21 din Constitutie, orice persoana se poate adresa in mod liber justitiei pentru apararea oricarui drept sau interes legitim. Constitutia ofera suficiente garantii cu privire la egalitatea cetatenilor in fata legii, la asigurarea indeplinirii intocmai si cu buna-credinta a obligatiilor statului roman referitoare la tratatele la care este parte, precum si la dreptul la aparare, garantii ce rezulta din prevederile art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (1) si ale art. 24 din Constitutie.
    Folosind exprimarea "interese legitime", textul constitutional obliga justitia sa ocroteasca numai interesele intemeiate pe lege. Punerea in sarcina partii care nu si-a dovedit caracterul legitim al pretentiilor sale a cheltuielilor ocazionate de solutionarea cauzei nu poate fi apreciata, in consecinta, ca o incalcare a dispozitiilor din tratatele la care Romania este parte.
    Referitor la neconstitutionalitatea art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, presedintele Camerei Deputatilor a opinat in sensul respingerii exceptiei ridicate, deoarece motivarea invocata in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate este nefondata si nu are legatura cu rezolvarea pricinii.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, intrucat cheltuielile judiciare ocazionate in procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate de partea vinovata pentru provocarea acelor cheltuieli. Textul de lege criticat nu opreste partea interesata sa apeleze la justitie si sa se prevaleze de toate garantiile procesuale specifice unei societati democratice.
    Cu privire la sustinerea potrivit careia art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, ar infrange prevederile art. 144 lit. c) din Constitutie, Guvernul arata ca legiuitorul are competenta exclusiva de a stabili regulile de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti, potrivit art. 125 alin. (3) si art. 128 din Constitutie.
    Avocatul Poporului considera neindoielnica solutia ca pentru cheltuieli facute de organele judiciare, in baza unei plangeri prealabile care s-a dovedit a fi neintemeiata, sa raspunda partea vatamata, in baza unei culpe procesuale.
    In ceea ce priveste neconstitutionalitatea art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, in raport cu dispozitiile art. 144 lit. c) din Legea fundamentala, Avocatul Poporului considera ca atat Constitutia, cat si Legea nr. 47/1992 recunosc instantelor judecatoresti numai dreptul de a sesiza Curtea Constitutionala cu exceptiile de neconstitutionalitate invocate in fata lor, nu si dreptul de a se pronunta asupra acestora. Imprejurarea ca instanta de judecata poate sa respinga exceptia ca inadmisibila, fara a mai sesiza Curtea Constitutionala, nu constituie o substituire a instantei in competenta Curtii Constitutionale, cu atat mai mult cu cat impotriva incheierii instantei partea interesata poate exercita caile de atac prevazute de lege.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 189 din Codul de procedura penala si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, al caror continut este urmatorul:
    - Art. 189 din Codul de procedura penala: "Cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedura, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de proba, retribuirea aparatorilor, precum si orice alte cheltuieli ocazionate de desfasurarea procesului penal se acopera din sumele avansate de stat sau platite de parti.";
    - Art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata: "(1) Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, de care depinde solutionarea cauzei.
    (2) Exceptia poate fi ridicata la cererea uneia dintre parti sau, din oficiu, de catre instanta de judecata.
    (3) Nu pot face obiectul exceptiei prevederile legale a caror constitutionalitate a fost stabilita potrivit art. 145 alin. (1) din Constitutie sau prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.
    (4) Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o incheiere care va cuprinde punctele de vedere ale partilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi insotita de dovezile depuse de parti. Daca exceptia a fost ridicata din oficiu, incheierea trebuie motivata, cuprinzand si sustinerile partilor, precum si dovezile necesare.
    (5) Pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate judecarea cauzei se suspenda.
    (6) Daca exceptia este inadmisibila, fiind contrara prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta o respinge printr-o incheiere motivata, fara a mai sesiza Curtea Constitutionala."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile legale mentionate incalca dispozitiile art. 1 alin. (3), art. 11, 15, 20, 24, 51 si ale art. 144 lit. c) din Constitutia Romaniei, al caror continut este urmatorul:
    - Art. 1 alin. (3): "Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate.";
    - Art. 11: "(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
    (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.";
    - Art. 15: "(1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.
    (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.";
    - Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.";
    - Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
    (2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.";
    - Art. 51: "Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
    - Art. 144 lit. c): "Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii: [...]
    c) hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor;"
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 din Codul de procedura penala, care reglementeaza modalitatea de acoperire a cheltuielilor judiciare, Curtea Constitutionala constata ca motivele invocate in sustinerea acestei exceptii sunt neintemeiate. Din continutul prevederilor constitutionale citate de autorul exceptiei nu rezulta ca justitia este un serviciu gratuit. Pe de alta parte, avand in vedere datoria cetatenilor de a respecta legile, obligarea partilor in procesul penal de a suporta cheltuielile de judecata - a inculpatului atunci cand prin savarsirea infractiunii sau prin comportamentul sau procesual a determinat actiunea justitiei si implicit efectuarea unor cheltuieli inerente judecatii, a celorlalte parti atunci cand sunt responsabile civilmente alaturi de inculpat sau cand au formulat acuzatii ori pretentii nejustificate - este legitima, caci se intemeiaza pe culpa acestora, adica pe lipsa lor de respect fata de lege si de principiile dreptului.
    Prin plata cheltuielilor judiciare in conditiile prevazute de Codul de procedura penala nu este impiedicat si nici restrans accesul la justitie, deoarece, de regula, sumele necesare sunt avansate de stat, iar in cazurile in care se solicita ca plata sa o faca partile chiar in cursul procesului - de exemplu in cazul unor expertize solicitate de partile civile ori de partile responsabile civilmente -, refuzul acestora nu impiedica desfasurarea procesului si nu inlatura obligarea organului judiciar de a solutiona cazul in mod concret, echitabil, cu respectarea tuturor garantiilor procesuale.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea constata ca aceasta este inadmisibila. Potrivit dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 144 lit. c), Curtea Constitutionala "hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor". In aplicarea acestor dispozitii, art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, prevede: "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, de care depinde solutionarea cauzei." Rezulta ca in cadrul controlului constitutionalitatii legilor, prevazut de dispozitiile art. 144 lit. c) din Constitutie, sesizarea instantei de contencios constitutional in vederea declansarii controlului poate fi facuta numai pe calea ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate in fata instantei judecatoresti, cu conditia ca solutionarea cauzei sa depinda de legea sau ordonanta ori dispozitia dintr-o lege sau dintr-o ordonanta criticata ca neconstitutionala.
    Curtea constata ca textul de lege criticat nu este determinant in judecarea si solutionarea cauzei. In aceasta situatie, potrivit art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicata, instanta de judecata, printr-o incheiere motivata, trebuia sa respinga exceptia ca inadmisibila, fara a mai sesiza Curtea Constitutionala. Aceasta procedura nu determina incalcarea competentei Curtii Constitutionale de catre instanta de judecata, asa cum fara temei sustine autorul exceptiei, ci doar pronuntarea, in situatiile date, asupra oportunitatii sesizarii Curtii Constitutionale. In consecinta, sub acest aspect exceptia urmeaza sa fie respinsa ca inadmisibila.
    De altfel, prin Decizia nr. 316 din 19 noiembrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 901 din 12 decembrie 2002, Curtea Constitutionala, in considerarea acelorasi ratiuni, a respins ca fiind inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate avand ca obiect prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2), al art. 1 alin. (3), al art. 11, 15, 20, 24 si 51 din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Victor Truta in Dosarul nr. 2.597/P/2002 al Tribunalului Galati - Sectia penala.
    2. Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 8 iulie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru