Decizia Nr.261 din 20.03.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, ale art. 257 alin. (2²) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi ale art. 296³ lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Ion Lica în Dosarul nr. 1.732/111/2011 al Tribunalului Bihor - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.131D/2011.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, întrucât prevederile constituţionale privind dreptul la pensie nu garantează obţinerea unui anumit cuantum al pensiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 20 septembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 1.732/111/2011, Tribunalul Bihor - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ion Lica întro cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de recalculare a pensiei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi constituţionale: art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 115 alin. (5) şi (6) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă şi art. 139 alin. (1) privind impozite, taxe şi alte contribuţii.În acest sens, arată că prin decizia de recalculare a pensiei i-a fost diminuat cuantumul acesteia. Or, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 872/2010 s-a statuat că pensia nu poate fi diminuată. Cu toate acestea, prin emiterea Ordonanţei de urgenţă nr. 107/2010, Guvernul a decis diminuarea cu 5% a pensiilor, nesocotind în acest mod drepturile fundamentale prevăzute în Constituţie şi în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Astfel, susţine că, potrivit art. 139 alin. (1) din Constituţie, impozitele şi taxele se stabilesc numai prin lege, nu şi prin ordonanţe de urgenţă.Totodată, ordonanţele criticate afectează dreptul fundamental la pensie şi la un trai decent, garantat prin Constituţie.De asemenea, arată că Guvernul nu a respectat cerinţele prevăzute la art. 115 alin. (5) din Constituţie privind procedura de emitere a ordonanţelor de urgenţă.Tribunalul Bihor - Secţia civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, cetăţenii au obligaţia de a contribui prin taxe la cheltuielile publice pentru a se putea realiza obiectivul legii, respectiv de a se asigura un minim de asistenţă medicală pentru populaţie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate. Referitor la sistemul public de sănătate, aceste cheltuieli publice vizează însăşi îndeplinirea constituţională a statului de a asigura ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială a cetăţenilor. Exprimând o consecvenţă a legiuitorului, reglementările cuprinse în cele două acte normative sunt identice şi ele arată că această contribuţie, datorată de pensionarii ale căror venituri din pensie depăşesc 740 lei, se calculează prin aplicarea cotei legale asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează, iar prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 lei.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, critica de neconstituţionalitate raportată la art. 139 alin. (1) din Constituţie nu poate fi reţinută, deoarece stabilirea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, precum şi a condiţiilor de impozitare intră în competenţa exclusivă a legiuitorului. Guvernul, în calitatea sa de legiuitor delegat, a acţionat în limitele acestei competenţe, prin stabilirea pensionarilor cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei de a plăti contribuţia lunară pentru asigurări sociale de sănătate.De asemenea, consideră că dispoziţiile art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie nu au fost încălcate prin adoptarea de către legiuitorul delegat a reglementărilor criticate. Adoptarea lor prin ordonanţe de urgenţă a fost motivată de necesitatea asigurării echilibrului bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile existenţei unui număr mare de persoane exceptate care beneficiază de servicii medicale în lipsa plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi de necesitatea corelării prestaţiilor de asigurări sociale cu sumele plătite de contribuabili pentru asigurările sociale obligatorii, cu respectarea principiului solidarităţii sociale. În plus, apreciază că reglementările criticate nu afectează în mod negativ dreptul la pensie, prevăzut la art. 47 alin. (2) din Legea fundamentală.Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 47 din Constituţie, apreciază că reţinerea contribuţiilor de asigurări de sănătate din pensiile în cuantumul prevăzut de lege nu are semnificaţia vătămării dreptului la pensie. În acest sens, arată că art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 prevede că prin aplicarea cotei de 5,5% asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 lei nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 lei.Dreptul la pensie trebuie înţeles în corelaţie cu alte drepturi şi libertăţi fundamentale, aşa cum este dreptul la ocrotirea sănătăţii. Pentru a-şi realiza rolul şi funcţiile, statul trebuie să dispună de venituri şi în acest scop are dreptul de a stabili impozite, taxe, contribuţii şi alte obligaţii fiscale ale cetăţenilor, prin lege, în concordanţă cu art. 56 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 934/2006.În final, arată că, în realitate, autorul excepţiei doreşte o modificare a soluţiei legislative criticate, în sensul eliminării contribuţiei de asigurări de sănătate reţinute din pensii. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, instanţa de contencios constituţional nu are competenţa să modifice sau să completeze textele de lege deduse controlului.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 30 decembrie 2010.Curtea constată că autorul excepţiei aduce două tipuri de critici de neconstituţionalitate: pe de-o parte, critică din punct de vedere extrinsec aceste ordonanţe de urgenţă, iar, pe de altă parte, sunt criticate, în special, dispoziţiile art. I pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010 care introduc alin. (2²) la art. 257 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, şi dispoziţiile art. I pct. 99 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010, doar în partea referitoare la introducerea art. 296³ lit. d) în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003.Astfel, textele de lege criticate din punct de vedere al constituţionalităţii intrinseci au următorul conţinut:– Art. 257 alin. (2²) din Legea nr. 95/2006: „Pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei datorează contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor art. 259 alin. (2).“;

– Art. 296³ lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal („Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale“): „Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale sunt, după caz: [...] d) pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei.“Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 115 alin. (5) şi (6) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă şi art. 139 alin. (1) privind impozite, taxe şi alte contribuţii. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele: Asupra criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă a dispoziţiilor art. 257 alin. (2²) din Legea nr. 95/2006, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 335 din 10 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 23 mai 2011, reţinând că, datorită solidarităţii celor care contribuie, sistemul public de asigurări sociale de sănătate îşi poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistenţă medicală pentru populaţie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate. Art. 56 din Constituţie prevede obligaţia cetăţenilor de a contribui prin impozite şi prin taxe la cheltuielile publice. În cazul sistemului public de sănătate, aceste cheltuieli publice vizează însăşi îndeplinirea obligaţiei constituţionale a statului de a asigura ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială a cetăţenilor. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2²) din Legea nr. 95/2006 şi art. 296³ lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, raportată la art. 47 din Constituţie, Curtea constată că reţinerea contribuţiilor de asigurări de sănătate din pensiile care depăşesc 740 lei nu are semnificaţia vătămării dreptului la pensie. Prin deciziile nr. 223 şi 224 din 13 martie 2012*), nepublicate la data pronunţării prezentei decizii, Curtea Constituţională a statuat că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 139 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale se stabilesc numai prin lege, Curtea constată că şi aceasta este neîntemeiată, întrucât termenul de „lege“ folosit în aceste prevederi constituţionale desemnează acte normative ce au forţa juridică a legii, fiind incluse aici şi ordonanţele Guvernului. Prin Decizia nr. 5/1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992, Curtea a reţinut că, „pentru a se înlătura posibilitatea proliferării *) Deciziile nr. 223 şi 224 din 13 martie 2012 au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012. actelor normative de ordin administrativ în această materie, Constituţia a consacrat regula după care impozitele şi taxele pentru bugetul de stat (bugetul asigurărilor sociale de stat) se stabilesc numai prin act ce are forţa juridică a legii [...]. Cuvântul numai doreşte să bareze posibilitatea stabilirii de impozite şi taxe pentru bugetul de stat, prin acte inferioare, ca forţă juridică, legii, cum sunt hotărârile Guvernului“. Având în vedere considerentele mai sus reţinute, Curtea constată că şi criticile de neconstituţionalitate extrinsecă ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 sunt neîntemeiate, deoarece aceste acte normative au fost adoptate cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (5) şi (6) din Constituţie. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, ale art. 257 alin. (2²) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi ale art. 296³ lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Ion Lica în Dosarul nr. 1.732/111/2011 al Tribunalului Bihor - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 martie 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean