DECIZIE Nr.
242 din 19 februarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 lit. c) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 159 din 16 martie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 lit. c) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de
Iulian Creaţă în Dosarul nr. 2.674/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia
a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspunde partea Uniunea Naţională a
Barourilor din România, prin avocat, lipsind celelalte părţi, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că la
dosarul cauzei a fost depusă o cerere din partea autorului excepţiei prin care
solicită acordarea unui nou termen în vederea angajării unui apărător.
Reprezentantul părţii prezente se opune cererii
formulate, învederând faptul că însuşi autorul excepţiei deţine calitatea de
avocat.
Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii
formulate, iar Curtea respinge cererea de amânare a cauzei.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul pe fond.
Reprezentantul Uniunii Naţionale a Barourilor din
România solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că
baroul, ca ordin profesional, are dreptul să aplice sancţiuni faţă de cei care
nu îşi îndeplinesc obligaţiile faţă de acesta.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, apreciind că
neexecutarea unei obligaţii legale nu poate atrage concluzia implicită a încălcării
art. 53 din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 16
octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.674/2/2008, Curtea de Apel
Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27
lit. c) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat, excepţie ridicată de Iulian Creaţă într-o cauză având ca obiect
anularea deciziei de suspendare a autorului excepţiei din profesia de avocat.
In motivarea excepţiei se
arată că prevederile legale criticate încalcă art. 49 din Constituţie,
sancţiunea prevăzută fiind disproporţionată faţă de situaţia care a
determinat-o.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal apreciază
excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse, dispoziţiile
legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 27 lit. c) din Legea nr. 51/1995 pentru
organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările şi completările ulterioare,
care are următorul cuprins:
„Calitatea de avocat este suspendată: [...]
c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor
şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul
propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenta acestora si până la
lichidarea integrală a datoriilor;
[...]".
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 49, însă din motivarea
excepţiei rezultă că, în realitate, se referă la prevederile art. 53 din
Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi
fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulată,
Curtea reţine următoarele:
Prin Decizia nr. 406 din 14 iulie 2005, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 6 septembrie 2005, Curtea, în raport cu o critică
similară de neconstituţionalitate, a statuat că „între textele de lege
criticate şi prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei nu
există vreo incompatibilitate.
Instituirea prin legea care reglementează exercitarea
profesiei de avocat a unor obligaţii pentru cei în cauză, precum şi a unor
măsuri sancţionatorii faţă de cei ce încalcă regulile prevăzute este întru
totul legitimă".
Intrucât nu au intervenit elemente
noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii
Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei amintite îşi păstrează
valabilitatea şi în prezenta cauză.
Distinct de cele statuate în decizia menţionată, Curtea
reţine că suspendarea din profesie a avocatului pentru neplata totală sau parţială a taxelor şi a
contribuţiilor profesionale este o sancţiune proporţională în raport cu scopul
urmărit, şi anume executarea obligaţiilor profesionale ale avocatului. Astfel,
se constată că sancţiunea aplicată avocatului, pe de o parte, este disuasivă,
fiind în măsură să îl determine să îşi modifice ulterior comportamentul şi, pe
de altă parte, are un caracter temporar. O atare sancţiune are, practic, ca
efect obligarea avocatului suspendat să îşi plătească taxele şi contribuţiile
profesionale pentru a-şi putea relua activitatea avocaţială.
Obiter dictum, Curtea
reţine că, de principiu, invocarea art. 53 din Constituţie în susţinerea
excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate trebuie să se facă raportat la un
drept sau libertate fundamentală pretins a fi încălcată, exigenţă
constituţională pe care autorul excepţiei nu a respectat-o.
Având în vedere cele arătate mai sus, Curtea urmează să
respingă ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 lit. c) din Legea nr.
51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie
ridicată de Iulian Creaţă în Dosarul nr. 2.674/2/2008 al Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 februarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly