DECIZIE Nr. 231 din 5 iunie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.
64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, aprobata
si modificata prin Legea nr. 82/2003
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 429 din 18 iunie 2003

Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Aurelia Popa - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent sef
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea
si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului, aprobata si modificata prin Legea nr. 82/2003, exceptie ridicata
de Raiffeisen Bank - S.A. - Sucursala Constanta in Dosarul nr. 1.120/COM/2002
al Curtii de Apel Constanta - Sectia comerciala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public, considerand ca textul de lege criticat
nu contravine prevederilor constitutionale invocate, pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 26 septembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr.
1.120/COM/2002, Curtea de Apel Constanta - Sectia comerciala a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III
din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului,
exceptie ridicata de Raiffeisen Bank - S.A. - Sucursala Constanta.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 aduc atingere
prevederilor constitutionale ale art. 21 raportate la cele ale art. 49, art.
123 alin. (2) si art. 134 alin. (2) lit. a), intrucat creditorii nu se mai pot
adresa justitiei pentru recuperarea creantelor lor datorita faptului ca prin
declansarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului se suspenda
toate actiunile judiciare si extrajudiciare indreptate impotriva debitorului
sau averii sale.
Curtea de Apel Constanta - Sectia comerciala apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este nefondata.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
textul de lege criticat fiind in concordanta cu prevederile constitutionale
invocate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit in cauza de judecatorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia
de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 2 februarie
2002, ordonanta aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 82/2003,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 194 din 26 martie
2003.
Aceste dispozitii legale au urmatoarea redactare:
- Art. III: "(1) Exercitiul actiunilor sau, dupa caz, efectuarea
procedurilor prevazute de Legea nr. 64/1995 se suspenda, la cererea institutiei
publice implicate, fata de societatile comerciale la care statul sau o
autoritate a administratiei publice locale detine majoritatea din capitalul
social, care inregistreaza obligatii bugetare de peste jumatate din totalul
datoriilor inscrise in evidenta contabila, aflate in proces de privatizare, cuprinse
in programe speciale care sa conduca la cresterea atractivitatii acestora
pentru privatizare ori pentru care s-au inregistrat scrisori de intentie pentru
achizitionarea pachetului de actiuni.
(2) Suspendarea va fi pronuntata de instanta competenta pentru o perioada
de un an, care va putea fi prelungita, in cazuri temeinic justificate, cu
maximum un an.
(3) In termen de 15 zile de la pronuntarea hotararii de suspendare,
administratorul sau, dupa caz, lichidatorul va fi obligat sa prezinte institutiei
publice implicate un raport cu privire la ansamblul operatiunilor efectuate in
cursul procedurii de lichidare judiciara.
(4) In urma privatizarii societatii prin vanzarea pachetului majoritar de
actiuni, judecatorul-sindic va pronunta, la cererea institutiei publice
implicate, o incheiere prin care va dispune inchiderea procedurii in temeiul
prevederilor contractului de vanzare a actiunilor."
In sustinerea neconstitutionalitatii acestui text de lege autorul exceptiei
invoca incalcarea urmatoarelor prevederi constitutionale:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 49: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate
fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru
deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.";
- Art. 123 alin. (2): "Judecatorii sunt independenti si se supun numai
legii.";
- Art. 134 alin. (2) lit. a): "Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;".
Examinand exceptia, Curtea constata ca dispozitiile art. III din Ordonanta
Guvernului nr. 38/2002 au mai fost supuse controlului Curtii Constitutionale,
care a statuat ca sunt constitutionale. Astfel, prin Decizia nr. 211 din 10
iulie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 782 din
28 octombrie 2002, Curtea a constatat ca textul de lege criticat nu contravine
principiului liberului acces la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie.
Acest principiu include dreptul oricarei persoane de a se adresa instantei
judecatoresti competente, precum si dreptul de a starui in continuarea
procesului judiciar declansat, pana la solutionarea definitiva a acestuia
printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, inclusiv exercitarea cailor de
atac prevazute de lege, drept care, in speta, este numai suspendat, nu
suprimat. In conditiile in care masura suspendarii nu opereaza de drept, ci in
cadrul unei proceduri judiciare, creditorii si toate celelalte persoane interesate
au posibilitatea sa infatiseze instantei punctul lor de vedere cu privire la
existenta tuturor conditiilor prevazute de lege pentru a se dispune suspendarea
actiunilor sau, dupa caz, a procedurilor prevazute de lege.
De asemenea, Curtea a mai retinut ca titularii drepturilor de creanta, care
au solicitat deschiderea procedurii fata de societatea comerciala ajunsa in
incapacitate de plata, au posibilitatea ca la inchiderea procedurii speciale
prevazute de art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 sa isi recupereze
creantele pe baza prevederilor contractului de privatizare sau, in conditiile
dreptului comun, de la succesorii societatii privatizate.
Asadar, atat masura suspendarii, cat si inchiderea procedurii prevazute de
lege au loc in cadru judiciar, in fata instantei competente, neputandu-se
retine, in consecinta, ca prin textul de lege care formeaza obiectul exceptiei
de neconstitutionalitate s-ar restrange exercitiul dreptului sau insusi dreptul
de liber acces la justitie.
Pentru aceleasi considerente Curtea nu a primit nici sustinerea potrivit
careia dispozitiile art. III din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 ar fi
contrare prevederilor art. 49 din Constitutie deoarece s-ar restrange dreptul
creditorilor de a-si realiza creantele pe care le au asupra societatilor
comerciale cu capital majoritar de stat. S-a retinut ca textul de lege criticat
este un text de procedura, deci fara efect cu privire la dreptul substantial al
creditorilor, iar potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, reglementarea
procedurilor judiciare este de competenta legiuitorului.
Curtea a apreciat ca neintemeiata si critica privind infrangerea
prevederilor constitutionale ale art. 134 alin. (2) lit. a), retinand ca masura
suspendarii raspunde tocmai exigentei formulate de Constitutie, fiind menita sa
salveze societatile comerciale in dificultate pentru ca acestea sa isi poata
indeplini in continuare functiile economice pentru care au fost create, precum
si toate obligatiile ce decurg din aceste functii, inclusiv aceea de a-si
achita obligatiile fata de creditori.
Deoarece nu au intervenit elemente noi de natura sa justifice schimbarea
acestei jurisprudente, cele statuate anterior isi mentin valabilitatea si in
prezenta cauza.
In sfarsit, Curtea constata ca nu se poate retine pentru solutionarea
exceptiei nici o legatura semnificativa intre dispozitiile legale criticate si
prevederile constitutionale ale art. 123 alin. (2) referitoare la independenta
judecatorilor.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (1) si (6) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992,
republicata, cu majoritate de voturi,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III din
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.
64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, aprobata
si modificata prin Legea nr. 82/2003, exceptie ridicata de Raiffeisen Bank -
S.A. - Sucursala Constanta in Dosarul nr. 1.120/COM/2002 al Curtii de Apel
Constanta - Sectia comerciala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 5 iunie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent sef,
Doina Suliman