DECIZIE   Nr. 222 din  3 iulie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 727 din 15 noiembrie 2001

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Gabriela Ghita        - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Mobex" - S.A. din Targu Mures in Dosarul nr. 5.831/2000 al Judecatoriei Targu Mures.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca fiind neintemeiata, deoarece dispozitiile criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, iar stabilirea vinovatiei este atributul exclusiv al instantei de judecata, iar nu un aspect al controlului de neconstitutionalitate. In acest sens este mentionata jurisprudenta Curtii Constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 12 ianuarie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 5.831/2000, Judecatoria Targu Mures a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Mobex" - S.A. din Targu Mures intr-o cauza avand ca obiect plangerea formulata de aceasta societate comerciala impotriva unui proces-verbal incheiat de Directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat Mures.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prin aplicarea sanctiunilor prevazute la art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, sunt incalcate dispozitiile constitutionale ale art. 20, art. 41 alin. (2) si (7), art. 49, art. 114 alin. (1), art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si b), precum si ale art. 135 alin. (6). Se apreciaza ca prin aceste sanctiuni opereaza o "confiscare mascata" a averii dobandite licit, in baza unor relatii comerciale. Astfel interventia statului in cadrul unor raporturi juridice de natura comerciala este neavenita si nu se justifica in conditiile in care nu a fost parte in contract. Se mai arata ca restrangerea libertatii comertului este neconstitutionala, din moment ce nu sunt indeplinite conditiile prevazute de dispozitiile art. 49 din Constitutie. Totodata autorul exceptiei considera ca prevederile legale criticate "instituie o raspundere obiectiva, fara culpa", ceea ce contravine dispozitiilor art. 41 din Constitutie. De asemenea, considera ca Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 "a fost ratificata in a treia sesiune parlamentara, deci, cu mult peste termenul acordat in conformitate cu art. 114 alin. (3) din Constitutie".
    Judecatoria Targu Mures, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 este neintemeiata. Dreptul de proprietate este garantat, iar ordonanta a fost adoptata in conformitate cu dispozitiile art. 134 din Constitutie. Se considera totodata ca nu sunt incalcate nici dispozitiile art. 41 alin. (7) din Constitutie. Prevederile ordonantei se completeaza cu cele ale Legii nr. 32/1968, conform carora fapta savarsita fara vinovatie nu constituie contraventie.
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, apreciaza ca prevederile art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate in sustinerea exceptiei. Astfel se arata ca nu sunt incalcate prevederile art. 135 alin. (6) din Constitutie, intrucat inviolabilitatea, in conditiile legii, a proprietatii private nu poate fi opusa cerintelor apararii intereselor nationale in activitatea financiara si valutara. Textul de lege atacat urmareste doar ca sumele de bani in valuta obtinute de agentii economici sa fie eventual investite in economia romaneasca si sa nu se eludeze legislatia fiscala privind impozitul pe profit. In ceea ce priveste sustinerea ca prevederile art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, contravin dispozitiilor art. 114 din Constitutie, in punctul de vedere al Camerei Deputatilor se retine ca ordonanta a fost adoptata in limitele legii speciale de abilitare si in conditiile prevazute de aceasta.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, reglementeaza, in esenta, repatrierea de catre agentii economici a valutei ce rezulta din activitatea de comert international pe care acestia o desfasoara. Ca atare, se apreciaza ca "sustinerile petentei nu pot fi retinute, fiind vorba de savarsirea unei contraventii prin care se incalca norme ce urmaresc consolidarea regimului valutar si intarirea disciplinei financiare privind disponibilitatile in conturile valutare". Se mai arata ca Guvernul a indeplinit cerinta prevazuta la art. 114 alin. (3) din Constitutie, iar ordonanta continua sa isi produca efectele independent de data la care Parlamentul s-a pronuntat in conditiile art. 114 alin. (5) din Constitutie. De asemenea, este mentionata jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la constitutionalitatea prevederilor art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, dispozitii al caror continut este urmatorul:
    Art. 4 pct. 3
    "In cazul operatiunilor de incasare la vedere, repatrierea valutei rezultate in urma producerii actului de comert international se va face in maximum 5 zile de la data incasarii, dar nu mai tarziu de 90 de zile calendaristice, calculate de la data atestarii documentare a trecerii marfii prin frontiera romana, sau, dupa caz, a executarii lucrarilor si prestarii serviciilor in strainatate, in functie de zona geografica a partenerului extern.
    Pentru operatiunile cu incasare la termen intre 90 si 360 de zile, cat si pentru cele pe credit de peste 1 an, pentru care Ministerul Comertului a eliberat licente in limita unui plafon stabilit anual de Banca Nationala a Romaniei, termenul de repatriere este de maximum 15 zile calendaristice calculate de la data scadentei platii, stabilite conform clauzelor contractuale.
    In cazul platilor in avans pentru importuri, pentru care nu s-a livrat marfa, nu s-a executat lucrarea sau nu s-a prestat serviciul, sau pentru care nu s-a restituit avansul platit, se aplica aceeasi perioada de 15 zile calendaristice calculate de la data ultimului termen de livrare contractual.
    Ministerul Comertului, in raport cu obiectivele politicii comerciale, va propune Guvernului, in vederea aprobarii, lista grupelor de produse care pot fi exportate cu plata pana la 90 de zile calendaristice de la data livrarii, precum si lista grupelor de produse cu plata peste 1 an de la data livrarii, produsele necuprinse in cele doua categorii de grupe de produse putand fi exportate cu plata la termene intre 90 si 360 de zile calendaristice.";
    Art. 4 pct. 7
    "In cazul constatarii nerespectarii termenelor mentionate la pct. 3, 5 si 6, precum si a celor mentionate in autorizatia Bancii Nationale a Romaniei eliberata conform pct. 4, privind repatrierea incasarilor in valuta, se vor aplica urmatoarele amenzi contraventionale reprezentand:
    - 10%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru intarzieri de pana la 30 de zile calendaristice;
    - 15%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru intarzieri intre 30 si 60 de zile calendaristice;
    - 20%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru fiecare luna calendaristica care depaseste primele 60 de zile de intarziere.
    In toate situatiile se mentine obligatia repatrierii sumelor in valuta in termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii contraventiei.
    In cazul depasirii termenului de la alineatul precedent, penalitatile stabilite la art. 7 din Legea nr. 76/1992, astfel cum a fost modificat prin prezenta ordonanta, se majoreaza cu 50% ."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca aceste texte contravin prevederilor constitutionale ale art. 20 alin. (1), ale art. 41 alin. (2) teza intai si alin. (7), ale art. 49, ale art. 134 alin. (2) lit. a) si b) si ale art. 135 alin. (6), texte care prevad:
    Art. 41 alin. (2) teza intai si alin. (7)
    "(2) Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. [...]
    (7) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.";
    Art. 134 alin. (2) lit. a) si b)
    "(2) Statul trebuie sa asigure:
    a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;
    b) protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara;";
    Art. 135 alin. (6)
    "Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila."
    Dispozitiile art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea Constitutionala statuand prin mai multe decizii ca aceste texte legale nu contravin Constitutiei.
    Astfel, cu privire la sustinerea potrivit careia dispozitiile criticate incalca art. 134 alin. (2) lit. a) si b) din Constitutie, prin Decizia nr. 123 din 28 septembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 532 din 1 noiembrie 1999, respingand exceptia ridicata, Curtea Constitutionala a retinut, in esenta, ca inviolabilitatea, in conditiile legii, a proprietatii private nu poate fi opusa cerintelor apararii intereselor nationale in activitatea financiara si valutara in stadiul actual de dezvoltare a economiei de piata. Nici economia de piata si nici libertatea comertului nu justifica incalcarea obligatiei de repatriere a valutei si a termenului legal maxim de repatriere, deoarece de constituirea fondurilor valutare depinde functionarea insasi a sistemului economic, astfel ca autonomia juridica a agentilor economici in activitatea de comert exterior nu se poate realiza decat cu respectarea acestor obligatii.
    Prin aceeasi decizie s-a mai retinut ca Legea nr. 76/1992 privind masuri pentru rambursarea creditelor rezultate din actiunea de compensare, regimul platilor agentilor economici, prevenirea incapacitatii de plata si a blocajului financiar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 178 din 28 iulie 1992, la care face referire alineatul ultim al pct. 7 al art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, a fost abrogata in intregime prin art. 11 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar si a pierderilor din economie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 22 aprilie 1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 151/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 28 iulie 1997. Dispozitiile acestui act normativ referitoare la sanctiuni nu au mai fost preluate in noul act normativ. Drept urmare, in cazul depasirii termenului prevazut la art. IV pct. 7 alin. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, nu se vor mai putea aplica sanctiunile reglementate de Legea nr. 76/1992 cu o majorare de 50%, aceasta fiind abrogata.
    De asemenea, in legatura cu invocarea incalcarii art. 41 alin. (1), alin. (2) teza intai si alin. (7) din Constitutie, Curtea a retinut prin mai multe decizii (de exemplu, prin Decizia nr. 104 din 6 iunie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 383 din 16 august 2000) ca dispozitiile criticate nu instituie "o confiscare mascata", ci acestea constituie in realitate masuri de consolidare a regimului valutar, de intarire a disciplinei financiare a agentilor economici care desfasoara activitati de import-export, cu obligatia pentru acestia de a repatria valuta, precum si sanctionarea nerespectarii acestei obligatii. Curtea a mai constatat ca limitele dreptului de proprietate au fost stabilite prin lege (si anume Legea nr. 12/1995, prin care a fost aprobata cu modificari Ordonanta Guvernului nr. 18/1994), iar amenzile contraventionale prevazute la pct. 7 al art. IV din ordonanta criticata sunt, de asemenea, stabilite prin lege, astfel incat nu se poate retine incalcarea art. 41 din Constitutie.
    In ceea ce priveste sustinerea referitoare la contrarietatea dintre textele legale criticate si art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie, prin Decizia nr. 90 din 9 mai 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 383 din 16 august 2000, Curtea Constitutionala a statuat ca obligatia de repatriere a valutei nu este contrara acestor prevederi din Constitutie. Aceasta deoarece garantarea constitutionala a proprietatii, precum si caracterul inviolabil al proprietatii private nu justifica, intr-o interpretare sistematica a normelor constitutionale, utilizarea bunurilor proprietate privata, indiferent de natura lor, prin incalcarea reglementarilor legale privind protectia unui interes national, cum este cel al asigurarii disponibilitatilor valutare necesare in vederea achitarii obligatiilor externe de plata ale economiei.
    Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa justifice modificarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate anterior prin deciziile mentionate isi mentin valabilitatea si in cauza de fata.
    Referitor la critica in sensul ca, "Potrivit Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, coroborat cu art. 20 din Constitutie, nimeni nu poate fi sanctionat pentru datorii", Curtea constata ca nu sunt incalcate nici dispozitiile art. 20 din Constitutie. Sanctiunea contraventionala prevazuta la pct. 7 al art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, nu are semnificatia unei confiscari si cu atat mai mult a unei pedepse penale aplicate pentru datorii, ipoteza avuta in vedere de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    In sfarsit, Curtea Constitutionala nu poate retine nici sustinerea potrivit careia dispozitiile criticate incalca prevederile art. 114 alin. (3) din Constitutie. Aceste dispozitii constitutionale prevad ca "Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la implinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei". Art. 1 din Legea nr. 4/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 7 din 13 ianuarie 1994, prevede ca, "In temeiul art. 114 alin. (1) din Constitutie, se abiliteaza Guvernul ca, de la data intrarii in vigoare a prezentei legi si pana la reluarea lucrarilor Parlamentului in prima sesiune ordinara a anului 1994, sa emita ordonante [...]", iar potrivit alin. 1 al art. 2, "In baza art. 114 alin. (3) din Constitutie, pana la reluarea lucrarilor Parlamentului in prima sesiune ordinara a anului 1994, ordonantele emise de Guvern in temeiul art. 1 din prezenta lege vor fi inaintate Parlamentului spre aprobare, potrivit procedurii legislative, sub sanctiunea incetarii efectelor lor".
    Analizand aceste prevederi legale, Curtea constata ca Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 nu contravine dispozitiilor art. 114 alin. (1) si (3) din Constitutie, fiind adoptata in limitele legii speciale de abilitare si in conditiile stabilite de aceasta.
    Legea nr. 76/1992 privind masuri pentru rambursarea creditelor rezultate din actiunea de compensare, regimul platilor agentilor economici, prevenirea incapacitatii de plata si a blocajului financiar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 178 din 28 iulie 1992, la care face referire alineatul ultim al pct. 7 al art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, a fost abrogata in intregime prin art. 11 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar si a pierderilor din economie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 22 aprilie 1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 151/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 28 iulie 1997. Dispozitiile acestui act normativ referitoare la sanctiuni nu au mai fost preluate in noul act normativ. Drept urmare, in cazul depasirii termenului prevazut la art. IV pct. 7 alin. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, nu se vor mai putea aplica sanctiunile reglementate de Legea nr. 76/1992 cu o majorare de 50%, aceasta fiind abrogata. Intrucat potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o [...] ordonanta in vigoare, de care depinde solutionarea cauzei", exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 7 alin. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, urmeaza sa fie respinsa ca fiind inadmisibila, in conformitate cu dispozitiile alin. (6) al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi in ceea ce priveste art. IV pct. 7 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge, ca fiind neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 3 si pct. 7 alin. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Mobex" - S.A. din Targu Mures in Dosarul nr. 5.831/2000 al Judecatoriei Targu Mures.
    2. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 7 alin. 3 din aceeasi ordonanta, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 3 iulie 2001.

         PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta