DECIZIE   Nr. 210 din 28 iunie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 551 din  4 septembrie 2001

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Iuliana Nedelcu       - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Ovidiu Razvan Savaliuc, Alexandru Mircea Cotarta, Dragos Iordache, Gabriel Bengea, Carmen Burtucala si Raluca Tica in Dosarul nr. 5.095/2000 al Judecatoriei Targoviste.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, considerand ca dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, referitoare la punerea in miscare a actiunii penale la plangerea prealabila a persoanei vatamate, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) si ale art. 22 din Constitutie, deoarece nu sunt incalcate nici principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice si nici dreptul la viata si la integritate fizica si psihica. Se mai arata ca textul de lege criticat nu contine dispozitii care ingradesc libertatea de exprimare, garantata in art. 30 din Constitutie, sau de natura sa impieteze asupra prezumtiei de nevinovatie. Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala prin mai multe decizii si a respins-o de fiecare data, constatand ca dispozitiile criticate sunt constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 2 februarie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 5.095/2000, Judecatoria Targoviste a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Ovidiu Razvan Savaliuc, Alexandru Mircea Cotarta, Dragos Iordache, Gabriel Bengea, Carmen Burtucala si Raluca Tica, chemati in judecata pentru savarsirea infractiunilor de insulta si calomnie prin presa, la plangerea prealabila a persoanei vatamate, Teodor Vasiliu.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca prevederile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala sunt contrare dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea in drepturi, art. 22, referitoare la dreptul la integritate psihica al persoanei, art. 23 alin. (8), referitoare la prezumtia de nevinovatie, precum si ale art. 30 alin. (1), referitoare la libertatea de exprimare. Se arata ca art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala este neconstitutional, deoarece da posibilitatea promovarii unor actiuni penale sicanatorii si permit unui cetatean de a face ca un altul sa devina parte in procesul penal, dobandind calitatea de inculpat prin simpla introducere a unei plangeri prealabile. In felul acesta drepturile procesuale ale partii vatamate sunt mult mai largi decat cele ale presupusului faptuitor. Se arata de catre autorii exceptiei ca in astfel de cazuri de sesizare a instantei prin plangere directa instanta este cea care pune in miscare actiunea penala si tot ea se pronunta asupra vinovatiei faptuitorului, ceea ce pune in discutie obiectivitatea sa. Dispozitiile criticate aduc atingere dreptului la libera exprimare si la informatie, principii care stau la baza profesiei de jurnalist intr-un stat de drept (art. 30 si 31 din Constitutie). Partea vatamata poate determina gazetarul sa nu publice despre aceasta, ingradindu-i astfel dreptul la libera exprimare. Se arata ca prin punerea in miscare a actiunii penale numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate este afectata prezumtia de nevinovatie, in conditiile in care plangerea nu poate fi respinsa, chiar daca nu exista temeiuri sau probe de vinovatie. Astfel, este lezata inclusiv activitatea ulterioara a jurnalistului, deoarece in cazierul judiciar se inscriu date sau notari provizorii ce se fac si pe baza comunicarilor despre punerea in miscare a actiunii penale.
    Judecatoria Targoviste, exprimandu-si opinia, considera ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala este neintemeiata, deoarece aceste dispozitii nu contravin prevederilor constitutionale mentionate de autorii exceptiei in motivarea acesteia. Se arata ca existenta plangerii prealabile este o conditie esentiala, potrivit prevederilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere. Totodata instanta considera ca punerea in miscare a actiunii penale la plangerea prealabila a persoanei vatamate reprezinta o exceptie de la regula generala a oficialitatii procesului penal.
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, considera ca dispozitiile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala sunt constitutionale si ca se impune respingerea exceptiei de neconstitutionalitate. In acest sens se arata ca legea nu poate ingradi dreptul persoanei de a se adresa autoritatilor publice prin petitii, iar plangerea prealabila constituie, din punct de vedere al dreptului procesual penal, un mod special de sesizare a organelor judiciare. Totodata calitatea procesuala de inculpat, definita la art. 23 din Codul de procedura penala, "nu reprezinta o prejudecare a cauzei si nu rastoarna prezumtia de nevinovatie prevazuta la art. 23 alin. (8) din Constitutie", intrucat nu sunt prejudiciate interesele legitime ale persoanei inculpate, care isi poate exercita dreptul la aparare si poate solicita administrarea oricaror probe legale pentru combaterea sustinerilor formulate in actul de acuzare.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 279 din Codul de procedura penala este neintemeiata. Dispozitiile legale criticate nu sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece nu creeaza nici privilegii, nici discriminari si totodata nu incalca nici unul dintre criteriile egalitatii in drepturi, enumerate la art. 4 din Constitutie. Nu este intemeiata sustinerea potrivit careia dispozitiile criticate incalca prevederile art. 22 alin. (1) din Constitutie, referitoare la dreptul la integritate psihica al persoanei, argumentandu-se ca prin procedura plangerii prealabile o persoana devine direct inculpat, fara existenta unei verificari prealabile. Guvernul arata ca aceasta sustinere este nefondata, deoarece activitatea procesuala care se desfasoara dupa punerea in miscare a actiunii penale este cea de drept comun. In cursul judecatii are loc o cercetare judecatoreasca in cadrul careia inculpatului ii sunt asigurate garantiile pentru a-si exercita dreptul la aparare si pentru a combate acuzatiile ce i se aduc, inclusiv prin exercitarea cailor de atac si bucurandu-se de prezumtia de nevinovatie. In opinia Guvernului, nu se poate sustine ca se incalca dreptul la integritate psihica atata timp cat inculpatul beneficiaza de toate garantiile unui proces echitabil. Pentru aceleasi considerente nu se poate sustine nici ca art. 279 din Codul de procedura penala contravine libertatii de exprimare prevazute la art. 30 din Constitutie.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, potrivit carora "Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara astfel de plangere".
    Autorii exceptiei considera, in esenta, ca aceste prevederi legale contravin dispozitiilor art. 16 alin. (1), art. 22 alin. (1), art. 23 alin. (8) si art. 30 alin. (1) din Constitutie, texte care au urmatorul continut:
    Art. 16 alin. (1)
    "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    Art. 22 alin. (1)
    "Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.";
    Art. 23 alin. (8)
    "Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata.";
    Art. 30 alin. (1)
    "Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public sunt inviolabile."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala constata ca aceasta este neintemeiata.
    Faptul ca pentru anumite infractiuni riguros selectionate legiuitorul a facut exceptie de la principiul oficialitatii procesului penal si a lasat la aprecierea persoanei vatamate prin infractiune necesitatea interventiei organelor judiciare pentru solutionarea conflictului nu poate fi contrar drepturilor si intereselor partilor, ci, dimpotriva, le este favorabil. Sub aspectul politicii penale s-a apreciat ca lasarea la vointa persoanei vatamate a punerii in miscare a actiunii penale si posibilitatea inlaturarii raspunderii penale prin retragerea plangerii sau prin impacarea partilor constituie calea cea mai sigura si eficienta de aplanare a conflictului de drept penal, fapt confirmat de altfel si in practica.
    Nici in cazul infractiunilor enumerate la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penala, intre care infractiunile de insulta si calomnie, care fac obiectul cauzei in care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, pentru care plangerea prealabila se adreseaza direct instantei de judecata, nu sunt incalcate drepturile inculpatului. Pe baza acestei plangeri si verificand temeiurile pe care aceasta le cuprinde, instanta stabileste termen de judecata, punand astfel in miscare actiunea penala impotriva persoanei reclamate ca faptuitor, pe care o citeaza in calitate de inculpat. Or, aceasta modalitate de sesizare nu creeaza pentru inculpat o situatie de inferioritate sau dezavantajoasa fata de persoana vatamata atata timp cat el se bucura de toate drepturile procesuale, precum si de dreptul de a se adresa organelor de urmarire penala pentru savarsirea de catre reclamant a infractiunii de denuntare calomnioasa. Avand in vedere si specificul infractiunilor pentru care sesizarea instantei se face prin plangere prealabila adresata direct instantei de judecata, nu se poate sustine cu argumente juridice puternice, asa cum pretind autorii exceptiei, ca inculpatul ar fi dezavantajat in comparatie cu situatia in care plangerea prealabila a fost adresata organelor de urmarire penala si sesizarea instantei s-a facut prin rechizitoriul procurorului.
    Asupra exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin decizii anterioare, de exemplu prin Decizia nr. 162 din 21 septembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 544 din 2 noiembrie 2000, precum si prin Decizia nr. 193 din 12 octombrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 13 decembrie 2000. Prin aceste decizii Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala si a retinut ca nu este incalcat nici unul dintre textele constitutionale invocate de autorii exceptiei.
    Solutiile si considerentele deciziilor mentionate sunt valabile si in prezenta cauza, intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Ovidiu Razvan Savaliuc, Alexandru Mircea Cotarta, Dragos Iordache, Gabriel Bengea, Carmen Burtucala si Raluca Tica in Dosarul nr. 5.095/2000 al Judecatoriei Targoviste.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 28 iunie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta