DECIZIE   Nr. 21*) din  4 februarie 1997

privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1.191 din Codul civil

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 254 din 26 septembrie 1997

    *) A se vedea si Decizia Curtii Constitutionale nr. 174 din 4 iunie 1997, din Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 254 din 26 septembrie 1997.

    Nicolae Popa         - presedinte
    Viorel Mihai Ciobanu - judecator
    Victor Dan Zlatescu  - judecator
    Doina Suliman        - magistrat-asistent

    Completul de judecata, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea nr. 3 din 4 decembrie 1996, pronuntata in Dosarul nr. 2.647/1996, Judecatoria Medias a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1.191 din Codul civil, invocata de Gavriliu Cristian, prin reprezentantii sai.
    Aceeasi instanta, prin Incheierea nr. 2 din 27 noiembrie 1996, pronuntata in Dosarul nr. 4.466/1996, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a acelorasi prevederi legale, invocata de Cerchizan Gicu, prin reprezentantii sai.
    Invocarea exceptiei de neconstitutionalitate este motivata, in ambele cauze, de faptul ca art. 1.191 din Codul civil, privind admisibilitatea probei cu martori in litigiile a caror valoare depaseste suma de 250 lei, contravine prevederilor art. 134 din Constitutie, potrivit caruia "economia Romaniei este economie de piata". Se apreciaza ca, intr-o economie de piata cu inflatie, "orice fixare a unei sume nu trebuie luata in considerare nominal, ci raportata la valoarea actuala".
    Exprimandu-si opinia in cele doua incheieri de sesizare ale Curtii Constitutionale, Judecatoria Medias considera ca "dispozitiile art. 1.191 din Codul civil nu aduc vreo atingere drepturilor fundamentale ale cetatenilor si, ca atare, ele nu intra in contradictie nici cu art. 134 si nici cu alte prevederi constitutionale".
    Exceptiile invocate formeaza obiectul dosarelor Curtii Constitutionale nr. 22C/1997 si nr. 23C/1997.
    Deoarece exceptiile se refera la aceleasi dispozitii legale si pentru o mai buna administrare a justitiei, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 23C/1997 la Dosarul nr. 22C/1997, care a fost inregistrat primul, urmand a se pronunta asupra ambelor exceptii prin decizia de fata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile art. 1.191 din Codul civil, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea constata ca este competenta sa solutioneze exceptiile invocate, deoarece, desi dispozitia legala atacata este anterioara Constitutiei, instanta judecatoreasca in fata careia s-au invocat exceptiile nu s-a pronuntat in dispozitivul incheierii de sesizare asupra abrogarii textului, potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie. Pe de alta parte, textul a carui neconstitutionalitate se invoca este aplicabil raporturilor juridice stabilite dupa intrarea in vigoare a Constitutiei din anul 1991 si deduse in fata instantelor judecatoresti.
    Potrivit art. 1.191 alin. 1 din Codul civil, dovada unui act juridic de o suma sau de o valoare mai mare de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, se poate face prin act autentic sau printr-un act cu semnatura privata, iar in alin. 2 se stabileste ca nu se va primi nici o dovada prin martori, in contra sau peste ceea ce cuprinde actul, nici despre ceea ce se pretinde ca s-ar fi spus inaintea, la timpul sau in urma confectionarii actului, chiar cu privire la o suma sau o valoare ce nu depaseste 250 lei. In sfarsit, din alin. 3 rezulta ca regulile de mai sus nu au caracter imperativ, deoarece textul permite partilor sa convina sa se poata face dovada cu martori, daca aceasta priveste drepturi de care ele pot sa dispuna.
    Prin exceptie se invoca neconstitutionalitatea art. 1.191 din Codul civil in raport cu prevederile art. 134 alin. (1) din Constitutiei care stabilesc drept coordonata faptul ca economia Romaniei este o economie de piata. Aceasta caracteristica presupune ca economia sa nu fie centralizata, ci activitatea economica sa se desfasoare de catre agenti economici, autonomi si egali din punct de vedere juridic, in cadrul relatiilor de piata, statul intervenind numai pentru apararea sau promovarea unor interese generale, prin utilizarea de catre Guvern a parghiilor sale specifice de influentare, cum ar fi impozite, taxe, subventii, licente de export-import, garantarea de credite, lansarea de comenzi de stat, precum si, indeosebi, prin politica sa legislativa.
    Sub acest aspect, art. 1.191 din Codul civil nu contravine dispozitiei constitutionale.
    O suma sau o valoare a obiectului actului juridic atat de redusa este explicata constant in doctrina prin dorinta legiuitorului de a obliga partile care incheie acte juridice sa le constate in forma scrisa, care asigura certitudine si stabilitate raporturilor juridice pe care le creeaza.
    Desigur, valoarea de astazi, care nu a mai fost modificata din anul 1952, este modica, dar chiar intr-o viitoare reglementare, fata de scopul legiuitorului, este de presupus ca ea nu va fi foarte mare. Pe de alta parte, este firesc ca aceasta valoare sa fie modificata, uneori, in raport cu inflatia. Toate aceste aspecte vizeaza insa politica legislativa si tehnica legislativa, nicidecum constitutionalitatea dispozitiei inscrise in art. 1.191 din Codul civil.
    Asa fiind, si deoarece Curtea Constitutionala nu se poate substitui Parlamentului pentru modificarea art. 1.191 din Codul civil, exceptia urmeaza sa fie respinsa ca vadit nefondata.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) si al art. 25 din Legea nr. 47/1992, in unanimitate,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1.191 din Codul civil, invocata in fata Judecatoriei Medias de Gavriliu Cristian in Dosarul nr. 2.647/1996 si de Cerchizan Gicu in Dosarul nr. 4.466/1996.
    Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
    Pronuntata la data de 4 februarie 1997.

              PRESEDINTE,
              prof. univ. dr. Nicolae Popa

                          Magistrat asistent,
                          Doina Suliman