DECIZIE Nr. 203 din 26 iunie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 lit.
r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificata si
completata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 621 din 2 octombrie 2001

Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru, modificata si completata, exceptie ridicata de Iosif Conta, Ioana
Vlasiu si Maria Anton in Dosarul nr. 10.817/1999 al Judecatoriei Pitesti,
judetul Arges.
La apelul nominal se prezinta Smaranda Parca asistata de avocat Nicolae
Teodorescu, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul partii prezente solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate, considerand ca aceasta a fost ridicata doar pentru
tergiversarea cauzei, autorii exceptiei neprezentandu-se in fata Curtii pentru
a argumenta neconstitutionalitatea textelor de lege criticate. Se mai arata ca
nu sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) referitoare
la statul de drept, ale art. 16 referitoare la egalitatea in drepturi si nici
cele ale art. 138 alin. (1) referitoare la impozite si taxe.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, precizand ca textul de lege criticat nu contravine
prevederilor constitutionale invocate de autorii exceptiei. Se mai arata ca
jurisprudenta Curtii Constitutionale, in deplin acord cu cea a Curtii Europene
a Drepturilor Omului, a stabilit ca principiul egalitatii nu inseamna
uniformitate, fiind permise tratamente juridice diferite pentru situatii
deosebite. De asemenea, considera ca nu este incalcat nici art. 138 alin. (1)
din Constitutie, referitor la impozite si taxe, deoarece acestea se stabilesc
numai prin lege, cerinta constitutionala indeplinita in speta, intrucat
scutirea de plata taxelor judiciare de timbru s-a dispus prin Ordonanta
Guvernului nr. 11/1998, aprobata si modificata prin Legea nr. 112/1998. In
final se considera ca prevederile art. 49 din Constitutie nu au incidenta in
cauza, deoarece textele de lege criticate nu se refera la nici un drept
fundamental, astfel incat nu se pune problema vreunei restrangeri a
exercitiului unui asemenea drept.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 21 septembrie 2000, pronuntata in Dosarul nr.
10.817/1999, Judecatoria Pitesti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, modificata si completata, exceptie ridicata
de Iosif Conta, Ioana Vlasiu si Maria Anton.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca
dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 1
alin. (3) referitoare la principiul statului de drept si la cel al dreptatii,
ale art. 16 referitoare la egalitatea in drepturi, ale art. 49 referitoare la
restrangerea exercitiului unor drepturi si al unor libertati si pe cele ale art.
138 alin. (1) referitoare la impozite si taxe.
Exprimandu-si opinia asupra exceptiei, instanta de judecata considera ca
aceasta este neintemeiata.
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate
este neintemeiata, deoarece dispozitiile art. 15 lit. r) din Legea nr.
146/1997, modificata si completata, nu incalca prevederile art. 16 alin. (1)
din Constitutie. Se mai considera ca "principiul egalitatii presupune ca
tratamentul juridic sa fie identic pentru situatii identice, un regim diferit
putand sa fie aplicat pentru categorii de persoane aflate in situatii
diferite". In acest sens se face referire la jurisprudenta Curtii
Constitutionale, si anume la Decizia Curtii Constitutionale nr. 21 din 18
ianuarie 2001 si la Decizia Curtii Constitutionale nr. 22 din 8 februarie 2000.
Se mai arata ca prevederile art. 138 alin. (1) din Constitutie, referitoare la
impozite si taxe, nu sunt incalcate, intrucat stabilirea, prin lege, a
impozitelor si taxelor nu exclude posibilitatea instituirii unor scutiri
(exceptari) de la plata acestora. In final se considera ca nu sunt incalcate
nici prevederile art. 49 alin. (2) din Constitutie, intrucat "Neexistand o
restrangere a unui drept, nu poate fi vorba, in consecinta, nici de
proportionalitate".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din cererea
formulata de autorul acesteia si din incheierea de sesizare, il constituie
dispozitiile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, modificate si completate prin Ordonanta Guvernului nr. 11 din 29 ianuarie
1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele
judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
40 din 30 ianuarie 1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
112 din 5 iunie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
212 din 9 iunie 1998, dispozitii care au urmatorul continut: "Sunt scutite
de taxe judiciare de timbru actiunile si cererile, inclusiv cele pentru
exercitarea cailor de atac, referitoare la: [...]
r) cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru
restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice in
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si cererile accesorii si
incidente."
In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia au
invocat urmatoarele prevederi constitutionale:
Art. 1 alin. (3)
"Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea
omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a
personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori
supreme si sunt garantate.";
Art. 16 alin. (1)
"Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara
privilegii si fara discriminari.";
Art. 49
"(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans
numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei
nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a
libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea
consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.";
Art. 138 alin. (1)
"Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si
ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, modificata si completata, sunt scutite de plata taxei judiciare de
timbru cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru
restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice in
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si cererile accesorii si
incidente. Curtea retine ca aceste dispozitii legale nu pot fi considerate
contrare prevederilor art. 1 alin. (3) din Constitutie, care statueaza ca
"Romania este stat de drept", iar "dreptatea si pluralismul
politic reprezinta valori supreme", care "sunt garantate",
deoarece tocmai rolul preeminent al legii in guvernarea tarii este de esenta statului
de drept. Totodata Curtea observa ca scutirea de plata taxei judiciare de
timbru a fostilor proprietari sau a succesorilor acestora pentru actiunile
avand ca obiect restituirea imobilelor preluate de stat, in perioada mentionata
in textul de lege criticat, nu numai ca nu reprezinta o "nedreptate",
ci, dimpotriva, constituie o masura prin care se faciliteaza accesul la
justitie al acestei categorii de proprietari (nedreptatiti prin cunoscutele
incalcari ale dreptului de proprietate savarsite de stat in perioada amintita),
masura care are ca finalitate tocmai garantarea "dreptatii" ca
"valoare suprema in stat" si, prin urmare, aplicarea textului
constitutional pretins a fi incalcat.
Curtea constata, de asemenea, ca textul de lege criticat nu contravine nici
prevederilor art. 138 alin. (1) din Constitutie, deoarece stabilirea numai prin
lege a impozitelor, taxelor, precum si a oricaror alte venituri ale bugetului
de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat, dispozitie
constitutionala cuprinsa in acest text, nu este incalcata prin prevederea, in
lege, a unor scutiri de plata a taxei judiciare de timbru. Stabilirea
veniturilor bugetului de stat este de nivelul legii, iar nu de cel al Legii
fundamentale. Prin urmare, legiuitorul, care este competent sa stabileasca
impozite si taxe, are si latitudinea sa prevada scutiri in cazurile in care
considera ca acestea sunt necesare si justificate.
Referitor la critica de neconstitutionalitate vizand incalcarea art. 16
alin. (1) din Constitutie, Curtea constata ca si aceasta este neintemeiata,
deoarece textul de lege criticat, instituind scutiri de taxe de timbru pentru
anumite categorii de cereri, nu face nici o diferentiere intre contribuabili.
Pe de alta parte, asa cum Curtea Constitutionala a stabilit in mod constant in
jurisprudenta sa, in acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor
Omului, principiul egalitatii nu inseamna uniformitate, asa incat, in cazul
unor situatii diferite, un tratament diferit este posibil cand acesta se
justifica in mod obiectiv si rational, asa cum este si in cazul dispozitiilor
legale criticate.
In ceea ce priveste incalcarea principiului proportionalitatii restrangerii
exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, prevazut la art. 49 alin. (2)
din Constitutie, Curtea constata ca acest principiu nu are incidenta in cauza,
intrucat prin dispozitiile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind
taxele judiciare de timbru, modificata si completata, nu este restrans nici
unul dintre drepturile fundamentale prevazute in titlul II din Constitutie si
nici vreun alt drept.
De altfel, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra
constitutionalitatii art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997, modificata si
completata, respingand exceptiile de neconstitutionalitate, ca fiind
neintemeiate (de exemplu: Decizia nr. 22 din 8 februarie 2000, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 452 din 13 septembrie 2000,
Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 109 din 5 martie 2001).
Curtea retine ca atat solutiile pronuntate anterior, cat si considerentele
care au stat la baza acestora isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza,
intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa determine schimbarea
jurisprudentei Curtii.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al
art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 lit. r)
din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificata si
completata, exceptie ridicata de Iosif Conta, Ioana Vlasiu si Maria Anton in
Dosarul nr. 10.817/1999 al Judecatoriei Pitesti, judetul Arges.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 26 iunie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Marioara Prodan