DECIZIE   Nr. 196 din 28 aprilie 2004

privind constitutionalitatea dispozitiilor art. 15 alin. (3), art. 16 alin. (2) teza intai, alin. (3) teza intai si alin. (4) din Regulamentul Senatului, republicat

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 417 din 11 mai 2004

    Prin Adresa nr. 3.009 din 1 aprilie 2004 secretarul general al Senatului a trimis Curtii Constitutionale sesizarea Grupului parlamentar al Partidului National Liberal, prin care se solicita ca, in conformitate cu dispozitiile art. 146 lit. c) din Constitutie, republicata, sa se pronunte asupra constitutionalitatii unor dispozitii din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotararea nr. 16/1993, astfel cum a fost modificat si completat prin hotararile nr. 5/2001 si nr. 20/2003.
    Sesizarea este semnata de membrii Grupului Parlamentar al Partidului National Liberal din Senat, dupa cum urmeaza: Nicolae-Vlad Popa, Norica Nicolai, Gheorghe Flutur, Corin Penciuc, Dan Avram, Hermann Armeniu Fabini, Radu Alexandru Feldman, Mircea Ionescu Quintus, Mircea Teodor Iustian, Ioan Paun-Ion Otiman, Nicolai Paul Anton Pacuraru, Alexandru Paleologu si Ion Sarbulescu.
    Sesizarea face obiectul Dosarului nr. 169C/2004 al Curtii Constitutionale.
    Prin aceasta sesizare se solicita Curtii sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor Regulamentului Senatului, in special asupra prevederilor art. 15 si 16, Regulament aprobat prin Hotararea nr. 16/1993, modificat si completat prin Hotararile nr. 5/2001 si nr. 20/2003. In sesizare se sustine ca prevederile cuprinse la cele doua articole mentionate nu au fost modificate de Senat, desi asupra neconstitutionalitatii acestora Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin deciziile nr. 44/1993 si nr. 46/1994. Grupul parlamentar al Partidului National Liberal considera ca dispozitiile regulamentare ale art. 16 alin. (2) si (3), care reglementeaza interdictia trecerii senatorilor de la un grup parlamentar la altul sau de a se afilia unui grup parlamentar dupa ce au parasit grupul din care faceau parte au semnificatia unor sanctiuni aplicate pentru parasirea unui grup parlamentar. Aceste sanctiuni sunt neconstitutionale intrucat parasirea unui grup, precum si trecerea sau afilierea la un altul sunt modalitati ale exercitarii dreptului prevazut de dispozitiile art. 64 alin. (3) din Constitutie, republicata, si de art. 15 alin. (1) din Regulamentul Senatului.
    Grupul parlamentar al Partidului National Liberal arata ca Biroul Permanent a cerut Comisiei juridice de numiri, disciplina, imunitati si validari un raport asupra situatiei Grupului parlamentar al Partidului Democrat, care, datorita plecarii a doi senatori nu mai intrunea conditiile de functionare, adica un numar de sapte senatori alesi pe lista aceluiasi partid. Se mentioneaza ca domnul senator Aurel Pana a declarat ca revine in cadrul Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Senatul, prin raportul si votul dat, considera ca este interzisa revenirea unui senator la grupul de care a apartinut, desi in art. 16 alin. (3) si (4) din Regulamentul Senatului nu este oprita revenirea senatorului in grupul de la care a plecat initial. Conditiile prevazute in art. 15 alin. (2) din Regulament, adica existenta unui numar de sapte senatori care au fost alesi pe listele aceluiasi partid, fiind intrunite, Grupul Partidului Democrat trebuie recunoscut de catre Senatul Romaniei ca fiind regulamentar. Fata de acestea, autorul sesizarii sustine ca "Pozitia Biroului Permanent al Senatului si a plenului de a nu accepta reinfiintarea Grupului P.D. este neconstitutionala [...]".
    In temeiul dispozitiilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicata, sesizarea a fost comunicata presedintelui Senatului, pentru a trimite punctul de vedere al Biroului permanent, dar presedintele Senatului a comunicat, la 13 aprilie 2004, punctul sau de vedere, in care arata urmatoarele:
    1. Curtea Constitutionala a statuat prin Decizia nr. 46/1994 ca este constitutionala libertatea parlamentarului de a parasi un grup parlamentar si de a se afilia la un altul, insa decizia mentionata avea in vedere starea politica de la acea vreme.
    2. In prezent, s-a cristalizat in societate structurarea pe partide politice, cu reglementare legala riguroasa, ceea ce s-a reflectat si in stabilirea grupurilor parlamentare si a contribuit la "normalizarea raporturilor dintre acestea, dintre putere si opozitie, corespunzatoare reprezentativitatii rezultata din alegeri".
    3. Presedintele Senatului arata ca, potrivit prevederilor art. 64 alin. (3) din Constitutie, republicata, pentru organizarea unui grup parlamentar trebuie sa fie intrunite anumite conditii. Astfel, grupurile parlamentare sunt structuri politice rezultate din alegeri pe baza mandatului reprezentativ politic, obligatoriu pentru titularul sau.
    Aceasta inseamna ca parlamentarul nu este obligat sa se inscrie intr-un grup parlamentar, insa, daca doreste, "este obligat sa se inscrie numai in grupul partidului sau al aliantei politice pe a carui lista a obtinut mandatul". De asemenea, se arata ca el nu poate face parte din doua grupuri parlamentare, simultan sau succesiv, pentru ca astfel s-ar incalca reprezentativitatea politica rezultata din alegeri si, implicit, raportul de reprezentativitate stabilit de electorat.
    4. Deoarece, potrivit art. 69 alin. (2) din Constitutie, republicata, mandatul imperativ este nul, parlamentarul poate sa demisioneze sau poate sa fie exclus din partidul pe a carui lista a obtinut mandatul, insa el isi pastreaza mandatul de parlamentar, pe care nu il poate exercita decat in calitate de independent.
    5. O data ce a dobandit statutul de independent, parlamentarul nu mai poate redobandi calitatea de membru al grupului din care a demisionat, intrucat "demisia este un act juridic definitiv si cu efecte irevocabile". Daca s-ar admite teza autorului sesizarii, structura fundamentala a Senatului ar fi afectata de instabilitate prin migrarea parlamentarilor de la un grup parlamentar la altul, ceea ce ar aduce atingere dispozitiilor art. 64 alin. (5) din Constitutie, republicata.
    La punctul de vedere al presedintelui Senatului este anexat Raportul Comisiei juridice de numiri, disciplina, imunitati si validari cu privire la cererea doamnei senator Maria Petre, de reconstituire a Grupului parlamentar la Partidul Democrat.

    CURTEA,
examinand sesizarea de neconstitutionalitate, punctul de vedere al presedintelui Senatului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile Regulamentului Senatului republicat, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. c) din Constitutie, republicata, precum si ale art. 2, 3, 12 si 22 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa se pronunte asupra sesizarii de neconstitutionalitate.
    Sesizarea de neconstitutionalitate priveste:
    1. Refuzul Biroului Permanent si al plenului Senatului de a accepta reinfiintarea Grupului parlamentar al Partidului Democrat;
    2. Neconstitutionalitatea Regulamentului Senatului si, in special, a prevederilor cuprinse la art. 15 si 16 din acelasi regulament.
    Examinand sesizarea, Curtea constata urmatoarele:
    1. Cu privire la refuzul Biroului Permanent si al Senatului de a accepta reinfiintarea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.
    Sesizarea formulata de Grupul parlamentar al Partidului National Liberal s-a facut in baza dispozitiilor art. 146 lit. c) din Constitutie, republicata, potrivit carora Curtea Constitutionala "se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori". Aceasta critica de neconstitutionalitate nu se refera la Regulamentul Senatului, ci la un act de aplicare a acestuia, concretizat in refuzul de a accepta reinfiintarea unui grup parlamentar. Hotararea plenului Senatului are, in acest caz, natura unui act juridic de aplicare a Regulamentului Senatului si, in consecinta, nu intra in atributiile de control de constitutionalitate, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. c) din Legea fundamentala.
    In conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) si ale art. 21 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala nu are competenta sa exercite controlul de constitutionalitate asupra modului de interpretare sau asupra modului de aplicare a regulamentelor Parlamentului.
    In consecinta, solutionarea, sub acest aspect, a sesizarii Grupului parlamentar al Partidului National Liberal, nu este de competenta Curtii Constitutionale, impotriva unei atare masuri urmand sa se parcurga procedurile parlamentare specifice.
    2. Cu privire la critica de neconstitutionalitate potrivit careia prevederile Regulamentului Senatului, republicat, si, in special cele cuprinse la art. 15 si 16 din acelasi regulament, incalca dispozitiile art. 64 alin. (3) din Constitutie, republicata.
    Asa cum rezulta din sesizare, Grupul parlamentar al Partidului National Liberal solicita Curtii Constitutionale sa se pronunte, pe de o parte, asupra constitutionalitatii prevederilor Regulamentului Senatului, insa fara sa motiveze aceasta cerere, cat priveste toate dispozitiile din Regulament, iar, pe de alta parte, sa se constate neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 15 si 16 din Regulamentul Senatului republicat, avand urmatorul cuprins:
    - Art. 15: "(1) Dupa validare senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare.
    (2) Un grup parlamentar poate fi constituit si poate functiona pe toata durata legislaturii dintr-un numar de cel putin 7 senatori, care au fost alesi pe listele aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice.
    (3) Senatorii care au un candidat pe listele unei coalitii electorale si care fac parte din partide sau formatiuni politice diferite se pot constitui in grupuri parlamentare proprii ale partidelor sau formatiunilor respective, in conditiile alin. (2).
    (4) Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar.";
    - Art. 16: "(1) Senatorii alesi ca independenti se pot afilia unuia dintre grupurile parlamentare constituite potrivit art. 15 alin. (1) si (2).
    (2) Trecerea de la un grup parlamentar la altul, precum si constituirea de grupuri parlamentare ale unui partid sau unei formatiuni politice care nu a participat la alegeri sau care nu a obtinut locuri in Senat in urma alegerilor sunt interzise.
    (3) Senatorii care parasesc un grup parlamentar constituit potrivit art. 15 alin. (1) si (2) nu se pot afilia altui grup parlamentar si nu pot reprezenta partide sau formatiuni politice care nu au obtinut mandate in Senat in urma alegerilor sau nu au participat la aceste alegeri.
    (4) Senatorii alesi ca independenti sau deveniti independenti prin parasirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia intre ei pentru constituirea unui grup parlamentar."
    Curtea intelege sa circumstantieze controlul asupra acestor dispozitii din Regulamentul Senatului.
    Autorii sesizarii sustin ca aceste prevederi contravin dispozitiilor art. 64 alin. (3) din Constitutie, republicata, care au urmatorul cuprins: "Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei Camere."
    Curtea constata ca, prin critica de neconstitutionalitate formulata de autorii sesizarii, sunt vizate, in esenta, dispozitiile art. 15 alin. (3), art. 16 alin. (2) teza intai, alin. (3) teza intai si alin. (4) din Regulamentul Senatului, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 58 din 2 februarie 2001, care reglementeaza interdictia impusa senatorilor de a trece sau de a se afilia la un grup parlamentar, interdictii care au semnificatia unor sanctiuni aplicate pentru parasirea unui grup parlamentar.
    Curtea Constitutionala mai constata ca aceste dispozitii regulamentare au fost cuprinse la prevederile art. 13 alineatul ultim, art. 14 alin. 2, alin. 3 si alineatul ultim din Regulamentul Senatului publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 178 din 27 iulie 1993, asupra carora Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 46 din 17 mai 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994. Prin aceasta decizie s-a constatat ca prevederile art. 13 alineatul ultim, devenite art. 15 alin. (3) teza intai, contravin Constitutiei, in masura in care nu permit asocierea senatorilor in grupuri parlamentare pe alte criterii de interes general, decat acela al apartenentei la un partid politic, iar prevederile art. 14 alin. 2, alin. 3 si alineatul ultim, preluate de art. 16 alin. (2) teza intai, alin. (3) teza intai si alin. (4) sunt contrare dispozitiilor Legii fundamentale, intrucat interzic trecerea de la un grup parlamentar la altul, opresc afilierea la un alt grup parlamentar si interzic constituirea unui grup parlamentar format din senatori independenti.
    Fata de sesizarea actuala, Curtea intelege sa evoce aceasta practica, socotind ca atat considerentele, cat si solutia din Decizia nr. 46 din 17 mai 1994 isi pastreaza valabilitatea.
    Pentru toate acestea, Curtea Constitutionala urmeaza sa constate ca dispozitiile cuprinse la art. 16 alin. (2) teza intai, alin. (3) teza intai si alin. (4) din Regulamentul Senatului, republicat, sunt neconstitutionale.

    Avand in vedere aceste considerente, dispozitiile art. 64 alin. (3), art. 146 lit. c), art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si prevederile art. 13 lit. A.b), art. 21 si 22 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Constata ca sunt neconstitutionale dispozitiile cuprinse la art. 15 alin. (3), art. 16 alin. (2) teza intai, alin. (3) teza intai si alin. (4) din Regulamentul Senatului, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 58 din 2 februarie 2001, dispozitii care au preluat prevederile art. 13 alineatul ultim, art. 14 alin. 2, alin. 3 si alineatul ultim din Regulamentul Senatului, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 178 din 27 iulie 1993, a caror neconstitutionalitate a fost constatata prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 46 din 17 mai 1994.
    Definitiva si obligatorie.
    Decizia se comunica Presedintelui Senatului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Dezbaterea a avut loc la data de 28 aprilie 2004 si la aceasta au participat: Nicolae Popa, presedinte, Costica Bulai, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Serban Viorel Stanoiu, Lucian Stangu si Ioan Vida, judecatori.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Prim magistrat asistent,
                              Claudia Miu